Drum Nou, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4903-4928)

1960-10-14 / nr. 4914

Fag. *. adunări de dări de seamă şi alepri în organizaţiile de partid Pregătim cadre capabile a folosi cu pricepere tehnica nouă în anii regimului democrat-popu­­lar Şcoala profesională de ucenici de pe lingă uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin a pre­gătit pentru prodocţie peste 2.500 de cadre calificate. Din rindurile absolvenţilor şcolii s-au ridicat mulţi tineri dornici de a stăpini cele mai noi cuceriri ale tehnicii, care ur­­mînd şi terminind facultatea de me­canică au devenit ingineri, iar astăsei deţin munci de răspundere in ca­drul uzinelor de tractoare. Şcoala profesională de ucenici se mindreşte cu foşti elevi ca Vasile Guşti, ingi­ner în sectorul nestandardizate, Vir­gil Necşoiu, inginer mecanic şef la atelierul forjă, Aurel Anghel, ingi­ner de schimb la bioc-motor, Gh. Vascu, inginer în se­torul prese şi alţii. Cuvinte de laudă sunt aduse şi la adresa absolvenţilor Gheorghe loan, Rusu Cristea, Stan RivOÎU, Keresztes­­.Fibor, îoart Ignat şi alţii, pentru realitatile deosebite obţinute în producţie. Paralel cu pregătirea profesională a elevilor ucenici, cadrele didactice, sub îndrumarea permanentă a orga­nizaţiei de partid, s-au preocupat ca să le asigure acestora şi o temeinică pregătire de cultură generală, în rîn­­durile elevilor a luat un mare avînt munca artistică. Dovadă grăitoare sînt programele prezentate de an­samblul artistic al şcolii în faţa mun­citorilor din diferite întreprinderi, din G.A.S. şi a ţăranilor muncitori din satele regiunii noastre, cit şi pro­gramul prezentat la postul de televi­ziune din Bucureşti. Despre acestea şi despre multe al­tele au discutat comuniştii de aici Cu ocazia adunării generale de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază, Care a avut loc zilele acestea. Discuţii pline de însufleţire au fost purtate mai ales pe marginea proble­melor privind ridicarea nivelului procesului de învăţământ şi legarea lui de producţie, educaţia comunistă a elevilor şi ridicarea nivelului ideo­logic al cadrelor didactice.­­ Cadrele didactice din învăţă­­mîntul de toate gradele - a spus în cuvîntul său comunistul Ioan Rădu­­lici - au misiunea de mare cinste şi în acelaşi timp de mare răspundere, de a instrui tineretul patriei noastre, pregătind cetăţeni conştienţi, con­structori activi ai socialismului, spe­cialişti cu o înaltă calificare necesari economiei şi culturii în continuă dez­voltare. Se înţelege deci, că muncă de răspundere a cadrelor didactice din şcolile profesionale de ucenici nu este de fire uşoară. Sarcina noastră principală este aceea de a pregăti cadre în măsură să poată folosi cu competenţă tehnica nouă. Pentru asigurarea unei cit mai bune pregătiri profesionale a uceni­cilor, sub îndrumarea biroului orga­nizaţiei de partid, s-a format un co­lectiv din membri de partid (profe­sori şi maiştri) care pe baza planului de învăţămint au întocmit un plan torrtort de muncă pe aurul şcolar 1959 ■­ 1900. Aplicînd acest plan s-a creat o strinsă legătură între lecţiile teore­tice şi practica efectuată de elevi în atelierul şcolii şi mn uzină. La ridicarea nivelului procesului de invăţămint O contribuţie însem­nată au­ adus adunările generale U.T.M. pe ani, organizate cu spriji­nul biroului organizaţiei de partid la sfirşitul fiecărui trimestru. Cu a­­cest prilej s-a făcut o amplă analiză asupra rezultatelor obţinute de elevi la învăţătură, la practică şi pe linia activităţii cultural-sportive. - Că între teorie şi practică exis­ta o strinsă legătură avem destule dovezi - a spus comunistul Gheorghe Crieţu, directorul şcolii, în discuţia purtată. Vorbitorul a arătat printre lrtere, că la concursul pe ţară orga­nizat pe meserii, elevii Şcolii profe­­sionale de ucenici de pe lingă uzine­le de tractoare, au obţinut premiile I, II şi III. Şi aceasta este o dovadă a atenţiei pe care cadrele didactice, îndrumate în permanenţă de organi­zaţia de partid, o acordă martoră de ridicare a nivelului procesului de invăţămint şi legarea lui de prac­tică. Darea de seamă a evidenţiat pe profesorii Nicollae Apostel, Nicolae Ichescu şi Petre Ştefănescu, şi pe maiştrii Liviu Şferbah, Dum­i­tru Mi­­hăilă şi Ahtoti Penciu, pentru contri­­buţia adusă de ei în pregătirea teo­retică şi practică a elevilor. Discuţiile comuniştilor s-au refe­rit şi la problema educării comunis­te a elevilor. Ce s-a făcut în această direcţie şi care sim­t rezultatele? De mare folos au fost adunările ger­erale deschise ale organizaţiei de partid, unde s-au prelucrat cu toatre cadrele didactice botatirile partidului cu privi­re la educarea comunistă a tineretului, îr­ cadrul şcolii S-a organizat o con­vorbire cu elevii pe tema: „Cunoaşte­rea tradiţiilor de luptă ale clasei muncitoare Sub conducerea P.M.R." şi un concurs interiscuiar pe tema: „Să cunoaştem bogăţiile patriei“. Pentru formarea la elevi a concepţiei materialiste despre lume, au fost pre­zentate îrn faţa lor cor­ferinţe avind ca temă „Ştiinţa şi religia“, „Com­baterea Superstiţiilor“ şi altele. De asemennea, au fost organizate mai m­ul­te excursii documentare la filu­­letele „Doftana“, „Castelul Pereş", Castelul Bran“, la muzeul de Isto­rie a partidului din Bucureşti etc.­­ Şi literatura este un mijloc­i­­ficarC de educaţie comunistă a elevi­lor - a spus tov. Maria Breisch. Cu toate că biblioteca şcolii noastre cu­prinde aproape 3.000 volume, prin faptul că nu avem o bibliotecară sa­lariată, elevii obţin greu cărţi de ci­tit, pentru a putea lua parte la con­cursul literar „Iubiţi cartea“. Vorbi­toarea a propus ca noul birou al or­ganizaţiei de partid care va fi ales să aibă preocuparea pentru ca biblio­teca să-şi trăiască cu adevărat viaţa. Cov. Vasile Copaciu şi alţi parti­cipanţi la discuţii, au criticat stilul de muncă al biroului organizaţiei de bază, care nu a îndrumat suficientt conducerea şcolii pentru ca aceasta să se ocupe îndeaproape de pregă­tirea cadrelor didactice, de atragerea lor la studierea revistelor de specia­litate, la îmbunătăţirea activităţii ca­binetului tehnic din uzină etc. Adunarea generală a comuniştilor a adoptat un plan de măsuri cu sar­cini concrete, care să ducă la lichi­darea lipsurilor de mai sus şi a al­tora care au fost scoase la iveală în discuţiile purtate. Adunarea a ales apoi noul birou al organizaţiei de bază, iar ca secre­tar a fost reales tov. Nicolae Cristea. S. 110DEA mproape de problemele producţiei Zilele acestea, în viaţa organiza­ţiei de partid nr. 2 din secţia trata­ment a fabricii „Rulmentul“ din O­­raşul Stalin s-a petrecut un eveni­ment de seama. Membrii organiza­ţiei s-au adunat pentru a dezbate da­rea de seamă referitoare la activita­tea organizaţiei pe timp de un an şi pentru a alege noul birou. Darea de seamă prezentată de călitorul Petre Diaconu, secretarul organizaţiei de partid, a scos puternic în evidenţă preocuparea comuniştilor pentru ri­dicarea nivelului tehnic al produc­ţiei, îmbunătăţirea calităţii tratamen­tului termic al rulmenţilor şi realiza­rea ritmică a sarcinilor de producţie. Datorită acestor preocupări secţia tratament şi-a îndeplinit platoul la toţi indicii, iar economiile realizate la preţul de cost se cifrează la peste 100.000 lei, fiind depăşit angajamen­tul luat pe această perioadă. Referindu-se la darea de seamă vorbitorii am­ subliniat faptul că în perioada la care ea se referă, a cres­cut mult m­aturitatea şi răspuunderea organizaţiei de bază în organizarea şi conducerea producţiei. Comuniştii sunt în fruntea tuturor acţiunilor, con­stituind un exemplu mobilizator pen­tru întregul colectiv al secţiei. Des­pre aceasta vorbeşte şi dîrzenia cu care colectivul de la tratament, avind în frunte oarhenii cei mai îna­intaţi - membrii şi candidaţii de partid - au înfruntat gerul şi visco­lul, executînd transportul şi monta­rea utilajelor în noua fabrică într-un timp record. S-au prestat în cadrul a­­cestei acţiuni sute de ore de th­nică patriotică, s-a muncit zi şi noapte cu elan pentru ca producţia să nu sufe­re, iar planul să fie îndeplinit în mod ritmic. Iniţiativă a dovedit organizaţia de partid şi în rezolvar­ea ri'ltor deficien­ţe itt produ­cţie. Astfel, cil cîtva tîttip în urmă Secţia pu­rn­ea inele care la recoacere se ovalizau. Comuniştii ami studiat problema şi ami stabilit ca în­ secţie să fie instalate ffiâsini de îri­­dreptat prin presare, inlăturihdu-se pe această cale ovalizarea iunelelor. „Sîntetti mîndri de realizările m­oa­­stre, care se datoresc îri uttare măsură preocupării ce o dovedește organiza­­ția de partid față de problemele pro­ducției - a spus inginerul Gheorghe Ștefan. Cred î­­să că este necesar să se acorde mai tu­ultu aten­ţie ridicării calificării muncitorilor şi în special a celor tineri. Deşi rebutul a scăzut la 0,7 la sută, faţă de 0,12 la sută ad­­m­is, el s-ar putea reduce şi mai mult dacă i-am înarma temeinic pe toţi fauncitorii cu cunoştinţele tehnice ne­cesare“. La această problemă s-a refe­rit şi călitorul Ioan Macovei. „Avem muncitori tineri,­­buni - a spus el­­de care însă trebuie să ne ocupăm­­ mai mult. E de datoria noastră, a comuniştilor, să-i pregătim temeinic pentru viaţă, pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialismului“. Despre felul cu­m s-a ocupat orga­nizaţia de bază de problemele de producţie, am­ vorbit şi Emil Teliban, Floric­a Grigorescu şi Vasile Ailica. Ei au subliniat faptul că organizaţia de partid a fost în permanenţă mo­torul tuturor acţiunilor iniţiate în scopul îmbunătăţirii procesului de producţie, creşterii productivităţii muncii şi realizării de economii. Ei au­ arătat că se mîndresc cu co­­him­işti ca Dumitru Mitan şi Ioan Macovei precum şi cu Ovidiu Co­­toară şi Gavrilă Haiduc, candidaţi de partid, care constituie exemple de perseverenţă şi atitudine comunis­tă în muncă. Şi ca ei secţia are mulţi oameni. In încheiere, a vorbit tov. David Şerbănoiu, secretarul comitetului de partid al fabricii „Rulmentul“. „Trăim vremuri minun­ate, a spus el. Sub conducerea partidului, intre­­gul nostru popor a pornit la realiza­rea unor măreţe fapte,­­ cuprinse îrn Directivele celui de-al îll-lea Congres al P.M.R. în fruntea luptei pentru­ traducerea în viaţă a obiectivelor de­­senatului, trebuie să se afle comuniş­tii. Tratamentiştii au dovedit acest lucru şi sunt hotărâţi să-i dovedească şi în continuare. Prin victoriile noa­stre, obţinute pe frontul muncii paş­­nice, contribuim la întărirea econo­miei noastre naţionale, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii, la întărirea păcii î­n lume“. S-a procedat apoi la alegerea nou­lui birou al organizaţiei de bază, că secretar fiind reales tov. Petrie Diaconu. note Comanda 855 O comandă cu oricare alta, in care s-au specificat călit­at­e­a, dim­i­­siunile, cantitatea și­­termenele de execuție. Prin ea T.A.C.L. iolicîia întreprinderii industriale Codlea (cu sediul la Ghimbălu) che­ duila­­rea binalelor - uși și f^r?sire — trebuincioase pentru 'cvartalu­le Pri­măverii. Neprimirid iniţial nici o obiecţie in­ ceea ce priveşte centi­me­­ de produse şi termenele de livrare, constructorii şiau cătut de treabă iar pentru scurtarea pe­rioadei de execuţie au pornit, la propunerea comuniştilor, iniţiativa de a ridica In trei zile un etaj tu 8 apartam­ente. Dar, nu mică le-a fost surprinderea acestora aflîhd Ulterior că executantul cere prelun­girea termenelor de livrare, iar mai apoi că-ti producţie au­ fost lansaţi doar 7­8,h hit. p. de Binale ih loc de peste 1.000 ci­ du­­comahddt. La fireasca întrebare a cohstructon- Itir, de ce tiuniai 7$8)ii ih.p., cei din Ghîntbav ău răSpiniS cu seni­nătate serafică: i,NuMai atilă 'eră trecut in 'comandă“ (?! ?)■ Ulterior s-a dovedit ih'să că executantu­l nici tiu s-d ostenit să citească în­tregul con'Tmit al comenzii e­­misă în îS iunie, în fosili căreia scria negru pe alb : „Întrucât sunt 5 blocuri absolut la fel, fealuiltatea pentru fiecare poziție se triplează“. Au u­rmăt telefoane peste telefoane, K­hinibul reciprat de „PiZn­a“ între beneficiarii direcți,­ întreprinderea 3 construcții și cei de la întreprin­derea industrială Codlea, nenumă­rate intervenţii, justificări... Fapt e, că deşi termenele de execuţie acceptate iniţial (ultimul din amintită comandă era 1n au­gust) şi cele ulterioare, fixate de comun acord, au fost de mult de­păşite, lucrările de finisaj ce se efectuează acum in cvartalul Pri­măverii sunt stingherite prin lip­sa binalelor. Motivînd sistemul uneori defec­tuos de organizare a muncii, unii tovarăşi din conducerea Întreprin­derii industriale Codlea caută să arunce praf in ochii beneficiarilor, recur­gînd la explicaţii nefondate. Birocraţia, formalismul în mun­că şi fuga de recunoaştere cinstită a greşelilor sunt evidente şi supă­rătoare, fapt care trebuie să dea de gindit organizaţiei de partid şi noii conduceri administrative, care alături de sarcinile economice tre­­buie să se îngrijească de edu­că­­rea şi instruirea tuturor sălăria­­ţilor din întreprindere, iar vechi­lor neajunsuri in muncă că Biro­craţia şi altele ce se mai manifestă încă, să le pună cu hotarir­e capăt. Iar în etilul de faţă, livrarea binale­lor comandate trebuie ingent so­luţionată. V. CROVEŢCHI. DRUM NOU Pregătiri intense de iarnă la uzinele „Steagul Roşu“ Una din preocupările principale ale conducerii uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, sub îndrumarea comitetului de partid şi cu ajutorul comitetului Sindicatului, este Urmări­rea şi realizarea planului de pregă­tiri de iarnă, pentru anul 1960/1961,­ prevăzut în contractul colectiv al in­­treprinderii. Acest plan cup­rinde pe de o parte repatria clădirilor, iar pe de altă parte reparațiile instala­țiilor terrho-energetice din uzina. Scopul principal al acestor pregătiri de iarnă este acela de a se crea condiţii optime de lucru. Colectivele de muncitori şi tehni­­cieni din cadrul serviciului mecanic Şef, energetic şef şi ale sectoarelor din uzină, au trecut din timp la ve­rificarea aerotermelor,­ instalaţiilor de iluminat, instalaţiilor sanitare şi la întreţinerea conductelor de aburi, apă şi aer, accentul punindu-se pe secţiile productive de bază. Pînă la sfirşitul lunii septembrie, lucrările s-au executat în proporţie de 80 la sută, urmind ca în cursul lunii octombrie să se facă probele de funcţionare sub presiune şi tempera­tură, perntru predarea definitivă în funcţie. Lucrările continuă intr-un ritm viu şi susţinuut la secţiile: sculă­­rie, motor, şasiu şi diferenţial. S-au întîmpinat însă şi o serie de greutăţi, majoritatea datorită a­­ltor lucrări de investiţii ce se execută în Uzină. O serie de conducte au flori dezgropate datorită săpăturilor, iar altele au fost deviate sau tăiate, cum­­ e cazul conductei de aburi-încălzire la secţia normalizate. Totuşi serviciul energetic şef, împreună cu şantierul „Steagul Roşu“, ce execută lucrări de investiţii în uzină, depuse efor­turi ca toate aceste reţele să fie puse la punct pînă la sfirşitul lunii. De asemeni, serviciul aprovizionă­rii, trebuie să procure cu mai mult simţ de răspundere materialele nece­sare, astfel ca iarnă să fie găsească cu pregătirile terminate. D. C. 1 La cinematograful „Maxim Gorki“ din Orașul Stalin rulează astăzi în cadrul Festivalului filmului sovietic, „Pămîn­t desțelenit", seria l-a. Deschiderea noului an în la Uzinele de tractoare Folosind experienţa pozitivă dinn anii trecuţi, comitetul de partid şi organizaţiile de bază de la Uzinele de tractoare din Oraşul Stalin am­ desfăşurat o muncă susţinută, pregă­tind temeliile deschiderea noului an şcolar îrn învăţămîntul de partid. Anu­l acesta vor fu­ncţiona 103 cursrii Şi cercUti, CU 14 cercuri m­iai mult ca la anul şcolar trecut, iar nu­mărul cursanţilor care vor studia anul acesta în învăţămîntul de par­tid a crescut la 2.650. Per­tru îmbogăţirea cunoştinţelor econom­iice ale membrilor şi candida­ţilor de partid numărul cercurilor de economie concretă a crescut de la 9, cite erau anul trecut, la 14. Zilele trecute a avut loc deschide­rea cercurilor şi cursurilor Ifavăţă­­mîntului de partid. Cu acest prilej s-au dat indicaţii cursanţilor asupra felului cum trebuie studiat Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovară­şul Gheorghe Gheorghiu­-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului, propagandiştii prezentînd primul ca­pitol din Raport. IN ÎNTREPRINDEREA 3 CONSTRUCŢII Cei 117 cursanţi, muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, membri şi candi­daţi de partid, precum şi o parte a tovarăşilor din activul fără de partid din cadrul întreprinderii 3 construc­ţii din Oraşul Stalin, au luat parte zilele acestea la deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Prezentarea primului capitol din Raportul expu­s de tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului a fost făcută de propagandistul Iulian Ior­aşcu. Aceeaşi temă a fost prezen­tată în faţa cursanţilor de la învăţă­mîntul politic U.T.M. de către pro­pagandistul Ioan Mitrică. Pentru buna desfăşurare a învăţă­mirntelui şi Imnsuşirea te­meinicâ a lec­ţiilor, biroul Organizaţiei de bază S-a îngrijit ca fiecare cerc să aibă sălile necesare ţinerii consultaţiilor şi discuţiilor, grafice şi planşe repre­­zentind realizările economice şi cul­­tu­rale poporului muncitor Itt perioa­ M.ahilor 1956-1960 şi principalii in­dici ai planului econimic de 6 arii şi ai planului de perspectivă. LA UZINELE „STTRUNGUL“ Deschiderea învaţămîntului de partid a avut loc zilele acestea şi în cercurile şi cursurile de la uzinele „Strungul“ din Oraşul Stalin. Inte­resul muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor de a aprofunda cut mai bine problemele economice puse de cel al IlI-lea Congres al partidului în faţa oamenilor muncii, reiese şi din faptul că anul acesta a sporit numărul celor care vor studia ecoh­o­­rfţia concretă, creîndu-se frică un sferc pe lingă cele două existente. Iri toa­te cercurile şi cursurile a început să se studieze Raportul prezentat de tovarăşu­l Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al IlI-lea al partidului. LA SECTORUL DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI - ZARNEŞTI In­ cadrul celor două cercuri ale Intvăţămîntului de partid studiază anul acesta 43 membri şi candidaţi de partid, precum şi un număr de tovarăşi din activul fără de partid, dornici să-şi ridice nivelul politic şi ideologic. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, prezentarea primului capitol din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al III-lea Congres al partidului a fost făcută de propagandista Elena Ursu. Tema a fost legată practic de dezvoltarea S.I.L. - Zărneşti în aniii 1956-1960, perioadă în care capacitatea de pro­ducţie şi numărul sortimentelor s-au dublat. Nr. 4914 Brigada artistică de agitaţie sprijină producţia Brigăzile artistice de agitaţie cons­tituie un factor important în popu­larizarea realizărilor şi lichidarea lipsurilor în producţie. în întreprinderea „8 Mai“ din Mediaş, brigada artistică de agita­ţie, a popularizat pe fruntaşii în producţie, anumite metode bune de lucru, creind astfel un real stimulent şi pentru ceilalţi munci­tori al întreprinderii. Astfel au fost popularizaţi fruntaşii în producţie Coroş Alexandru, care la concursul pe profesia de ştandor a ocupat lo­cul II pe ţară, Aeschi Otto de la mineral, Popă Ioan de la încălţă­minte, Soimb şi Fran­cis, de la marochinărie, care prim­ exemplele lor au mobilizat şi pe ceilalţi la ob­ţinerea de rezultate bune. Brigada de agitaţie a reuşit îr­ bună măsură să îndrepte o serie de aspecte negative de la unele Sectoa­re. Astfel la sectorul încălţăminte, în lunile aprilie-mai, calitatea pro­ducţiei lăsa de dorit. Muncitori ca: Cercea Aurel, Roşianu Ioan, Kiss Ernest, Hancu Ioan, Moldovan Ioan, prin dezinteresul cu care lib­erau dădeau rebuturi. Critica adu­să de către brigadă şi-a atins scopul. Astăzi şi aceşti muncitori ca de alt­fel întregul sector, dau produse de bună calitate. Pantofarul Kloss Ioan şi mecani­cul de linie Szolnor Iosif, aveau a­­titudini de desconsiderare a muzi­cii, venind cu întîrzieri la serviciu­, riecontribuind efectiv la bunul mers al producţiei. In repetate rînduri ei au fost criticaţi de către conduce­rea întreprinderii. Totuşi aceştia nu au reuşit să se îndrepte. Brigada de agitaţie ,criticind aceste cazuri a reu­şit să readucă pe drumul cel bun pe Kloss Ioan, care în prezentt este unul dintre muncitorii fruntaşi. Brigada nu a trecut cu vederea nici peste unele aspecte negative ale conducerii administrative, care îngreunau producția. Măsurile de în­dreptare în urma criticii făcute de brigada artistică nu au întîrziat sa apară. Cu estetica pantofilor care se pro­duceau la secția rnchiuit, nu se pu­teau mîndri muncitorii secţiei. Şi acest lu­cru se datora în mare mă­sură faptului că gunoiul neavînd unde fi depozitat, era pus in cu­­­tiile de încălţăminte de unde era „expediat“ la consumator. în pre­zent această secţie are Cutii specia­le de­ g­unoi. Nici aspectul curţii în­treprinderii nu a fost lăsat deopar­te, de către brigadă. Muncitorii tre­buiau să escaladeze grămezi de şcoaţă şi treceau prin noroaie în zi­lele ploioase. Prin criticile aduse de către brigada artistică conducerii administrative - şef serviciu Popa Gheorghe - s-a ajuns ca în momen­tul de faţă să apară părculeţe de flori, iar curtea să fie măturată şi curată în perm­anenţă. Cu toate aceste aspecte pozitive ale brigăzii, totuşi conducerea artis­tică, responsabil Tudoran Traian, nu a reuşit să facă totul, iar nu­mărul de 4 programe este mult prea puţin faţă de posibilităţile între­prinderii. Brigăzii artistice i-a scăpat că la Sectorul inchiuit din cauza slabei a­­provizionări cu materii prim­e, se lucreaza în salturi la sfirşit de lună. De asemeni nu a avut o preocupa­re pentru popularizarea sau critica­rea maiştrilor. Brigada artistică de la „8 Mai“ din care s-au evidenţiat: inchiui­­toarea Caro Reghina, muncitoarea Frank­ Erika, ştanţorul Turk Mar­tin, muncitorul Votsch Gustav, va trebui să realizeze un număr mai mare de programe şi să sprijine toate sectoarele de activitate ale în­­treprinderii, în acest fel putîrid să se mîrndrească că sprijină și mai e­­fectiv producția. DAN VINTILA, coresp. Acum cîteva zile, a început la Sibiu faza regională a Festivalului bienal de teatru de ortiatori ,,L L. Caragia­­le“. Plecîndu-se de la obiectivele a­­tinse cu prilejul desfăşurării primului festival, care a avut loc acum doi ani, cînd s-a obţinut o creştere continuă a numărului colectivelor de teatru, s-a îmbogăţit repertoriul cu noi şi valo­roase piese din dramaturgia contem­porana li cea clasică universală şi s-a ridicat in mm­od simţitor nivelul artis­tic al spectacolelor, ceea ce a avut o eficienţă adîncă în educarea socia­listă a oamenilor muzicii. Comisiile de organizare ale celui de-al doilea festival s-au străduit, sub permanen­ta îndrumare a partidului, să ridice pe o treaptă calitativ superioară re­zultatele obţinu­te. Aceasta înseamnă uin spor de exigenţă, atît în privinţa repertoriului, cit şi în ceea ce priveşte modalitatea de interpretare, prezen­tarea scenică (decor, costume, recu­zite), capacitatea de transmitere a mesajului, ca atare, judecarea specta­colelor prezentate în concurs din punctul de vedere al înaltelor exigen­ţe artistice şi ideologice. La prima etapă a desfăşurării fa­zei regionale a Festvalului blocal de teatru de la Sibiu, s-au prezentat for­­im­aţiile de teatru ale cămiinelor cu­ltu­­rale din Boiţa, Tălmaciu, Turnişor, cele ale căminelor culturale din car­tierele oraşului Sibiu „Ilie Pintilie“ şi „Guşteriţa“, formaţiile în limbile romiină, germană şi maghiară ale ca­se orăşeneşti de cultură şi ceri a cu­i­­bulu­i C.L.n­. şi a Ihtteprihdetli ,,7 Noiembrie“. A fost începutul alnei lărgi dezba­teri artistice, ce se va încheia la sfir­­şitul llir­il cîttd se vor sufeti concluzii de valoare asupra întregii fhişcuti teatrate de chiaturi din re­giune, cum s-a asimilat substanța ar­­tistică și ideologică a textelor drama­tice interlitetale ș­i in ce mod și cu­ Ce eficiență s-a realizat comunicarea preghahtä a ideii majbre a jeiesei. Cbr­­­siderătr­ însă că este necest sa ară­tării de pe acrim sub ce auspifo se în­scrie începutul acestei targî deZbât&i artistice, să relevăm atât valorile ca­re s-au cofttntat, cit mai ales defi­cienţele, fie de strictrică, fie dintre cele care ar putea fi înlăturate fără intervenţii radicale în substanţă in­ternă a spectacolelor. Şi ne vom opri în­ ipecial asu­pra instructorilor artis­tici pr­iu ca în primul rînd este vor­­vie Competenţa sau incompetenţa lor. De la rostirea replicii pînă la cel mai simplu obiect de recuzită sau de­taliu ce ar putea contribui la expre­sivitatea decorului, totul trebuie să fie gindit şi aşezat pe o bază logică, trainică. Nu trebuie să aibă loc situa­ţii paradoxale ca în piesa „îndoiala“ (căminul cultural diin Boiţa) a cărei acţiatie se petrece îrn Moldova iar costumele pe care le poartă interpre­ţii Sfrit din Ardeal, şi nici cum se întîmplă în piesa „Tîrgul inimilor“ (căminul cultural­ din Tălmaciu) - de altfel la un nivel artistic care răs­punde sporului de exigenţă de câte am Vorbit - Unde cu toate Că acțiu­nea se petrece într-o zi de lucru, Cos­­teliele Sim­t de sărbătoare ca la ope­reta ! Acestea fără îndoială, nu afec­tează stru­ctura spectacolului. Le-am semnalat totuşi, penitrci ca instructorii care se vor prezenta cu spectacole la etapele următoare să ţină seama de faptul că Un spectacol este o unitate artistică unde totul tre­buie să fie veridic, firesc, ca viaţa. Desigur astfel de elemente deficita­re se pot retuşa cu eforturi iniftime. Mai greu sunt de remediat acele ca­renţe ce alterează structura spectaco­lului cirnd pe scenă se desfăşoară, sfi­­dîind bunul simţ, adevărate rebuturi artistice. Aşa ceva - spre regretul nostru - s-a petrecut cu piesă ,,S-a întîmplat la seceriş“ (formaţia de teatru a ihtteptifiderii „7 Noiem­brie“), unde spectacolul - instructor Gheorghe Stoicescu­­ a fost o demon­strație nedilfrnntă de eteb­iedie Dell’ Arte, rău înțeleasă, interpreții evolu­­îhd iri Scenă ca su­b irt­periul unei euforii ce anulează orice element de ilogică și disciplină. Iri tendința de a se cuCeti tui suc­­eres ieftin, în loc de a se m­iai putea chhirirnica miesaju­l piesei, acesta a fost acoperit de șuvoiu­l de pantochime dezlănțuite și se ripe... se rîde gratuit, dar nu se poate înțelege nimic. In-i­structorii echipelor de teatru de ama­tori trebuie să aibă în vedere că ni­meni nu are nevoie de rebuturi de acest fel şi cu atît mai puţin festi­valul bienal de teatru, unde­­ vor nu vor - fiecare dintre ei trebuie să dea un examen de maturitate artis­tică. In artă ca şi in viaţă nu este bun ce este prea mult. Nu este bun nici ce este prea puţin. Adică prea puţina exigenţă, prea puţinnă eficienţă educa­tivă. Este grăitor din acest punct de vedere spectacolul cu piesa „Năpas­ta“ (căminul cultural „Ilie Pintilie"), unde din substanţa dramatică a pie­sei s-a înţeles prea puţin, sau de loc. Instructorul (Ovidiu Stoichiţă) a mers pe o subliniere a unui misticism care a făcut din personaje un fel de pose­daţi. Din această pricină, interpreţii de aim au păşit in scenă s-au trans­­fortîiât într-o suită de automate în replicile cărora nu se simţea nici o unitate Între gîndire şi cuvînt. Şi a­­ceasta pentru simplu­! motiv că in­­structorul le-a cerut interpreților doar * memorarea textului, dar nU i-a de­prins să gîrideascâ, adică să dea re­plicilor și gesturilor­ suptertui lor afe­c­­tiv, rațional. De pildă, Ion este redat Ca­rin epi­leptic în gura... căruia replicile acuza­toare suflă tél pi­tih strohî.., iar Ati­ca, acest exemplar feminin ce prefi­gurează pe Victoria Lipan din „Bal­­tagril“, sau pe Verona din „Nemai­f­­omCh­ița- furtună“, nu poate dezvă­lui nimic, dar absolut nimic din setea ei de dreptate. Ce să mai vorbim de Dragomir sau de Gheorghe care sunt figuri geometrice destenate cu riglă şi etchetul fără nici o substanţă de u­­manitate. Bineînţeles, atari m­anifes­­tari sărăcite de eficienţă reflectă lipsa de­­ pregătire profesională a instruc­­torilrr şi în esenţă slaba lor orienta­re ideologică. Astfel de spectacole nu numai ca nu pot fi promovate, dar ele trebuie arătate ca exemple de cum nu trebuie să fie un spectacol căruia îi revirte funcţia importantă a educării so­cialiste a oamenilor muncii. Insxtictorii de teatru, trebuie să ţină seama că daca festivalul poartă numele marelui Ion Luca Caragiale, ei au obligaţia să se gîndească la in­­văţătu­ra despre arta spectacolului, pe care a lăsat-o creatorul atîtor tipuri „turnate în bronz“ şi să plece de la această învăţătură care a pus bazei­ teatrului nostru realist. De aici, drliu­mul trece şi trebuie să treacă prim­ „Lecțiile de regie“ ale lui C. S. Sta­nislavski, prin „Caietele maestrului Sică Alexandrescu“ şi prin atîtea alte studii profesionale, care indică prin­­cipiile de bază ale artei interpretati­ve a realismu­lui socialist. Calea a­­ceasta conduce în rhod cert spre acele spectacole de valoare­­aşa cum au fost cele prezentate de clubul C.F.R. („într-o gară mică“), cel al formaţiei de limbă maghiară a Casei orăşeneşti de k­ultură („Uri mbscifir pirat din Cet“) şi cel al fcămiriullui cultural dinn Tălmaciu („Tîrgu­l inimilor“) ai că­­­ror instructori artistici (Cezar Teo­dorii, Simon Nagy şi Cărăuş Feb­ria) au dat dovadă de acea înţelegere şi maturitate profesională, de pasiune pedagogică şi stăruinţă activă, Cize­­lînd replica, gestul, tonalitatea, CU grijă pentru unitatea stilului, pentru comunitatea conţinutului de idei. Aceasta este calea fructuoasa a În­­trerpretârii care face să bată puterncic inima spectatorilor. ÎON POTOPIIM Festivalul bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ TINERI SI TINERE, STUDENŢI SI ELEVII A ÎNCEPUT PRIMIREA ABONAMENTEL­OR PENTRU 1981 LA PUBLICAŢIILE SOVIETICE DE TINERET. ABONAŢI-VA LA: COMSOMÖLSKAIA PRAVDA, TEHNI» CA MOLODEOJI, SMENA, VOCTUG SfVETA, ZNANIE-SILA, NAUKA I. JIZNI, IUN2I TEHNIC. ABONAMENTELE SE PRIMESC DE CĂTRE OFICIILE P.T.T.R., AGENŢII ȘI FACTORII POŞTALI, DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI, INSTITUŢII ŞI DE LA SATE.

Next