Drum Nou, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4903-4928)
1960-10-14 / nr. 4914
Fag. *. adunări de dări de seamă şi alepri în organizaţiile de partid Pregătim cadre capabile a folosi cu pricepere tehnica nouă în anii regimului democrat-popular Şcoala profesională de ucenici de pe lingă uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin a pregătit pentru prodocţie peste 2.500 de cadre calificate. Din rindurile absolvenţilor şcolii s-au ridicat mulţi tineri dornici de a stăpini cele mai noi cuceriri ale tehnicii, care urmînd şi terminind facultatea de mecanică au devenit ingineri, iar astăsei deţin munci de răspundere in cadrul uzinelor de tractoare. Şcoala profesională de ucenici se mindreşte cu foşti elevi ca Vasile Guşti, inginer în sectorul nestandardizate, Virgil Necşoiu, inginer mecanic şef la atelierul forjă, Aurel Anghel, inginer de schimb la bioc-motor, Gh. Vascu, inginer în setorul prese şi alţii. Cuvinte de laudă sunt aduse şi la adresa absolvenţilor Gheorghe loan, Rusu Cristea, Stan RivOÎU, Keresztes.Fibor, îoart Ignat şi alţii, pentru realitatile deosebite obţinute în producţie. Paralel cu pregătirea profesională a elevilor ucenici, cadrele didactice, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, s-au preocupat ca să le asigure acestora şi o temeinică pregătire de cultură generală, în rîndurile elevilor a luat un mare avînt munca artistică. Dovadă grăitoare sînt programele prezentate de ansamblul artistic al şcolii în faţa muncitorilor din diferite întreprinderi, din G.A.S. şi a ţăranilor muncitori din satele regiunii noastre, cit şi programul prezentat la postul de televiziune din Bucureşti. Despre acestea şi despre multe altele au discutat comuniştii de aici Cu ocazia adunării generale de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază, Care a avut loc zilele acestea. Discuţii pline de însufleţire au fost purtate mai ales pe marginea problemelor privind ridicarea nivelului procesului de învăţământ şi legarea lui de producţie, educaţia comunistă a elevilor şi ridicarea nivelului ideologic al cadrelor didactice. Cadrele didactice din învăţămîntul de toate gradele - a spus în cuvîntul său comunistul Ioan Rădulici - au misiunea de mare cinste şi în acelaşi timp de mare răspundere, de a instrui tineretul patriei noastre, pregătind cetăţeni conştienţi, constructori activi ai socialismului, specialişti cu o înaltă calificare necesari economiei şi culturii în continuă dezvoltare. Se înţelege deci, că muncă de răspundere a cadrelor didactice din şcolile profesionale de ucenici nu este de fire uşoară. Sarcina noastră principală este aceea de a pregăti cadre în măsură să poată folosi cu competenţă tehnica nouă. Pentru asigurarea unei cit mai bune pregătiri profesionale a ucenicilor, sub îndrumarea biroului organizaţiei de partid, s-a format un colectiv din membri de partid (profesori şi maiştri) care pe baza planului de învăţămint au întocmit un plan torrtort de muncă pe aurul şcolar 1959 ■ 1900. Aplicînd acest plan s-a creat o strinsă legătură între lecţiile teoretice şi practica efectuată de elevi în atelierul şcolii şi mn uzină. La ridicarea nivelului procesului de invăţămint O contribuţie însemnată au adus adunările generale U.T.M. pe ani, organizate cu sprijinul biroului organizaţiei de partid la sfirşitul fiecărui trimestru. Cu acest prilej s-a făcut o amplă analiză asupra rezultatelor obţinute de elevi la învăţătură, la practică şi pe linia activităţii cultural-sportive. - Că între teorie şi practică exista o strinsă legătură avem destule dovezi - a spus comunistul Gheorghe Crieţu, directorul şcolii, în discuţia purtată. Vorbitorul a arătat printre lrtere, că la concursul pe ţară organizat pe meserii, elevii Şcolii profesionale de ucenici de pe lingă uzinele de tractoare, au obţinut premiile I, II şi III. Şi aceasta este o dovadă a atenţiei pe care cadrele didactice, îndrumate în permanenţă de organizaţia de partid, o acordă martoră de ridicare a nivelului procesului de invăţămint şi legarea lui de practică. Darea de seamă a evidenţiat pe profesorii Nicollae Apostel, Nicolae Ichescu şi Petre Ştefănescu, şi pe maiştrii Liviu Şferbah, Dumitru Mihăilă şi Ahtoti Penciu, pentru contribuţia adusă de ei în pregătirea teoretică şi practică a elevilor. Discuţiile comuniştilor s-au referit şi la problema educării comuniste a elevilor. Ce s-a făcut în această direcţie şi care simt rezultatele? De mare folos au fost adunările gererale deschise ale organizaţiei de partid, unde s-au prelucrat cu toatre cadrele didactice botatirile partidului cu privire la educarea comunistă a tineretului, îr cadrul şcolii S-a organizat o convorbire cu elevii pe tema: „Cunoaşterea tradiţiilor de luptă ale clasei muncitoare Sub conducerea P.M.R." şi un concurs interiscuiar pe tema: „Să cunoaştem bogăţiile patriei“. Pentru formarea la elevi a concepţiei materialiste despre lume, au fost prezentate îrn faţa lor corferinţe avind ca temă „Ştiinţa şi religia“, „Combaterea Superstiţiilor“ şi altele. De asemennea, au fost organizate mai multe excursii documentare la filuletele „Doftana“, „Castelul Pereş", Castelul Bran“, la muzeul de Istorie a partidului din Bucureşti etc. Şi literatura este un mijlocificarC de educaţie comunistă a elevilor - a spus tov. Maria Breisch. Cu toate că biblioteca şcolii noastre cuprinde aproape 3.000 volume, prin faptul că nu avem o bibliotecară salariată, elevii obţin greu cărţi de citit, pentru a putea lua parte la concursul literar „Iubiţi cartea“. Vorbitoarea a propus ca noul birou al organizaţiei de partid care va fi ales să aibă preocuparea pentru ca biblioteca să-şi trăiască cu adevărat viaţa. Cov. Vasile Copaciu şi alţi participanţi la discuţii, au criticat stilul de muncă al biroului organizaţiei de bază, care nu a îndrumat suficientt conducerea şcolii pentru ca aceasta să se ocupe îndeaproape de pregătirea cadrelor didactice, de atragerea lor la studierea revistelor de specialitate, la îmbunătăţirea activităţii cabinetului tehnic din uzină etc. Adunarea generală a comuniştilor a adoptat un plan de măsuri cu sarcini concrete, care să ducă la lichidarea lipsurilor de mai sus şi a altora care au fost scoase la iveală în discuţiile purtate. Adunarea a ales apoi noul birou al organizaţiei de bază, iar ca secretar a fost reales tov. Nicolae Cristea. S. 110DEA mproape de problemele producţiei Zilele acestea, în viaţa organizaţiei de partid nr. 2 din secţia tratament a fabricii „Rulmentul“ din Oraşul Stalin s-a petrecut un eveniment de seama. Membrii organizaţiei s-au adunat pentru a dezbate darea de seamă referitoare la activitatea organizaţiei pe timp de un an şi pentru a alege noul birou. Darea de seamă prezentată de călitorul Petre Diaconu, secretarul organizaţiei de partid, a scos puternic în evidenţă preocuparea comuniştilor pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii tratamentului termic al rulmenţilor şi realizarea ritmică a sarcinilor de producţie. Datorită acestor preocupări secţia tratament şi-a îndeplinit platoul la toţi indicii, iar economiile realizate la preţul de cost se cifrează la peste 100.000 lei, fiind depăşit angajamentul luat pe această perioadă. Referindu-se la darea de seamă vorbitorii am subliniat faptul că în perioada la care ea se referă, a crescut mult maturitatea şi răspuunderea organizaţiei de bază în organizarea şi conducerea producţiei. Comuniştii sunt în fruntea tuturor acţiunilor, constituind un exemplu mobilizator pentru întregul colectiv al secţiei. Despre aceasta vorbeşte şi dîrzenia cu care colectivul de la tratament, avind în frunte oarhenii cei mai înaintaţi - membrii şi candidaţii de partid - au înfruntat gerul şi viscolul, executînd transportul şi montarea utilajelor în noua fabrică într-un timp record. S-au prestat în cadrul acestei acţiuni sute de ore de thnică patriotică, s-a muncit zi şi noapte cu elan pentru ca producţia să nu sufere, iar planul să fie îndeplinit în mod ritmic. Iniţiativă a dovedit organizaţia de partid şi în rezolvarea ri'ltor deficienţe itt producţie. Astfel, cil cîtva tîttip în urmă Secţia purnea inele care la recoacere se ovalizau. Comuniştii ami studiat problema şi ami stabilit ca în secţie să fie instalate ffiâsini de îridreptat prin presare, inlăturihdu-se pe această cale ovalizarea iunelelor. „Sîntetti mîndri de realizările moastre, care se datoresc îri uttare măsură preocupării ce o dovedește organizația de partid față de problemele producției - a spus inginerul Gheorghe Ștefan. Cred îsă că este necesar să se acorde mai tuultu atenţie ridicării calificării muncitorilor şi în special a celor tineri. Deşi rebutul a scăzut la 0,7 la sută, faţă de 0,12 la sută admis, el s-ar putea reduce şi mai mult dacă i-am înarma temeinic pe toţi fauncitorii cu cunoştinţele tehnice necesare“. La această problemă s-a referit şi călitorul Ioan Macovei. „Avem muncitori tineri,buni - a spus elde care însă trebuie să ne ocupăm mai mult. E de datoria noastră, a comuniştilor, să-i pregătim temeinic pentru viaţă, pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului“. Despre felul cum s-a ocupat organizaţia de bază de problemele de producţie, am vorbit şi Emil Teliban, Florica Grigorescu şi Vasile Ailica. Ei au subliniat faptul că organizaţia de partid a fost în permanenţă motorul tuturor acţiunilor iniţiate în scopul îmbunătăţirii procesului de producţie, creşterii productivităţii muncii şi realizării de economii. Ei au arătat că se mîndresc cu cohimişti ca Dumitru Mitan şi Ioan Macovei precum şi cu Ovidiu Cotoară şi Gavrilă Haiduc, candidaţi de partid, care constituie exemple de perseverenţă şi atitudine comunistă în muncă. Şi ca ei secţia are mulţi oameni. In încheiere, a vorbit tov. David Şerbănoiu, secretarul comitetului de partid al fabricii „Rulmentul“. „Trăim vremuri minunate, a spus el. Sub conducerea partidului, intregul nostru popor a pornit la realizarea unor măreţe fapte, cuprinse îrn Directivele celui de-al îll-lea Congres al P.M.R. în fruntea luptei pentru traducerea în viaţă a obiectivelor desenatului, trebuie să se afle comuniştii. Tratamentiştii au dovedit acest lucru şi sunt hotărâţi să-i dovedească şi în continuare. Prin victoriile noastre, obţinute pe frontul muncii paşnice, contribuim la întărirea economiei noastre naţionale, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, la întărirea păcii în lume“. S-a procedat apoi la alegerea noului birou al organizaţiei de bază, că secretar fiind reales tov. Petrie Diaconu. note Comanda 855 O comandă cu oricare alta, in care s-au specificat călitatea, dimisiunile, cantitatea șitermenele de execuție. Prin ea T.A.C.L. iolicîia întreprinderii industriale Codlea (cu sediul la Ghimbălu) che duilarea binalelor - uși și f^r?sire — trebuincioase pentru 'cvartalule Primăverii. Neprimirid iniţial nici o obiecţie in ceea ce priveşte centime de produse şi termenele de livrare, constructorii şiau cătut de treabă iar pentru scurtarea perioadei de execuţie au pornit, la propunerea comuniştilor, iniţiativa de a ridica In trei zile un etaj tu 8 apartamente. Dar, nu mică le-a fost surprinderea acestora aflîhd Ulterior că executantul cere prelungirea termenelor de livrare, iar mai apoi că-ti producţie au fost lansaţi doar 78,h hit. p. de Binale ih loc de peste 1.000 ci ducomahddt. La fireasca întrebare a cohstructon- Itir, de ce tiuniai 7$8)ii ih.p., cei din Ghîntbav ău răSpiniS cu seninătate serafică: i,NuMai atilă 'eră trecut in 'comandă“ (?! ?)■ Ulterior s-a dovedit ih'să că executantul nici tiu s-d ostenit să citească întregul con'Tmit al comenzii emisă în îS iunie, în fosili căreia scria negru pe alb : „Întrucât sunt 5 blocuri absolut la fel, fealuiltatea pentru fiecare poziție se triplează“. Au următ telefoane peste telefoane, Khinibul reciprat de „PiZna“ între beneficiarii direcți, întreprinderea 3 construcții și cei de la întreprinderea industrială Codlea, nenumărate intervenţii, justificări... Fapt e, că deşi termenele de execuţie acceptate iniţial (ultimul din amintită comandă era 1n august) şi cele ulterioare, fixate de comun acord, au fost de mult depăşite, lucrările de finisaj ce se efectuează acum in cvartalul Primăverii sunt stingherite prin lipsa binalelor. Motivînd sistemul uneori defectuos de organizare a muncii, unii tovarăşi din conducerea Întreprinderii industriale Codlea caută să arunce praf in ochii beneficiarilor, recurgînd la explicaţii nefondate. Birocraţia, formalismul în muncă şi fuga de recunoaştere cinstită a greşelilor sunt evidente şi supărătoare, fapt care trebuie să dea de gindit organizaţiei de partid şi noii conduceri administrative, care alături de sarcinile economice trebuie să se îngrijească de educărea şi instruirea tuturor sălăriaţilor din întreprindere, iar vechilor neajunsuri in muncă că Birocraţia şi altele ce se mai manifestă încă, să le pună cu hotarire capăt. Iar în etilul de faţă, livrarea binalelor comandate trebuie ingent soluţionată. V. CROVEŢCHI. DRUM NOU Pregătiri intense de iarnă la uzinele „Steagul Roşu“ Una din preocupările principale ale conducerii uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, sub îndrumarea comitetului de partid şi cu ajutorul comitetului Sindicatului, este Urmărirea şi realizarea planului de pregătiri de iarnă, pentru anul 1960/1961, prevăzut în contractul colectiv al intreprinderii. Acest plan cuprinde pe de o parte repatria clădirilor, iar pe de altă parte reparațiile instalațiilor terrho-energetice din uzina. Scopul principal al acestor pregătiri de iarnă este acela de a se crea condiţii optime de lucru. Colectivele de muncitori şi tehnicieni din cadrul serviciului mecanic Şef, energetic şef şi ale sectoarelor din uzină, au trecut din timp la verificarea aerotermelor, instalaţiilor de iluminat, instalaţiilor sanitare şi la întreţinerea conductelor de aburi, apă şi aer, accentul punindu-se pe secţiile productive de bază. Pînă la sfirşitul lunii septembrie, lucrările s-au executat în proporţie de 80 la sută, urmind ca în cursul lunii octombrie să se facă probele de funcţionare sub presiune şi temperatură, perntru predarea definitivă în funcţie. Lucrările continuă intr-un ritm viu şi susţinuut la secţiile: sculărie, motor, şasiu şi diferenţial. S-au întîmpinat însă şi o serie de greutăţi, majoritatea datorită altor lucrări de investiţii ce se execută în Uzină. O serie de conducte au flori dezgropate datorită săpăturilor, iar altele au fost deviate sau tăiate, cum e cazul conductei de aburi-încălzire la secţia normalizate. Totuşi serviciul energetic şef, împreună cu şantierul „Steagul Roşu“, ce execută lucrări de investiţii în uzină, depuse eforturi ca toate aceste reţele să fie puse la punct pînă la sfirşitul lunii. De asemeni, serviciul aprovizionării, trebuie să procure cu mai mult simţ de răspundere materialele necesare, astfel ca iarnă să fie găsească cu pregătirile terminate. D. C. 1 La cinematograful „Maxim Gorki“ din Orașul Stalin rulează astăzi în cadrul Festivalului filmului sovietic, „Pămînt desțelenit", seria l-a. Deschiderea noului an în la Uzinele de tractoare Folosind experienţa pozitivă dinn anii trecuţi, comitetul de partid şi organizaţiile de bază de la Uzinele de tractoare din Oraşul Stalin am desfăşurat o muncă susţinută, pregătind temeliile deschiderea noului an şcolar îrn învăţămîntul de partid. Anul acesta vor funcţiona 103 cursrii Şi cercUti, CU 14 cercuri miai mult ca la anul şcolar trecut, iar numărul cursanţilor care vor studia anul acesta în învăţămîntul de partid a crescut la 2.650. Pertru îmbogăţirea cunoştinţelor economiice ale membrilor şi candidaţilor de partid numărul cercurilor de economie concretă a crescut de la 9, cite erau anul trecut, la 14. Zilele trecute a avut loc deschiderea cercurilor şi cursurilor Ifavăţămîntului de partid. Cu acest prilej s-au dat indicaţii cursanţilor asupra felului cum trebuie studiat Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului, propagandiştii prezentînd primul capitol din Raport. IN ÎNTREPRINDEREA 3 CONSTRUCŢII Cei 117 cursanţi, muncitori, ingineri şi tehnicieni, membri şi candidaţi de partid, precum şi o parte a tovarăşilor din activul fără de partid din cadrul întreprinderii 3 construcţii din Oraşul Stalin, au luat parte zilele acestea la deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Prezentarea primului capitol din Raportul expus de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului a fost făcută de propagandistul Iulian Ioraşcu. Aceeaşi temă a fost prezentată în faţa cursanţilor de la învăţămîntul politic U.T.M. de către propagandistul Ioan Mitrică. Pentru buna desfăşurare a învăţămirntelui şi Imnsuşirea temeinicâ a lecţiilor, biroul Organizaţiei de bază S-a îngrijit ca fiecare cerc să aibă sălile necesare ţinerii consultaţiilor şi discuţiilor, grafice şi planşe reprezentind realizările economice şi culturale poporului muncitor Itt perioa M.ahilor 1956-1960 şi principalii indici ai planului econimic de 6 arii şi ai planului de perspectivă. LA UZINELE „STTRUNGUL“ Deschiderea învaţămîntului de partid a avut loc zilele acestea şi în cercurile şi cursurile de la uzinele „Strungul“ din Oraşul Stalin. Interesul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de a aprofunda cut mai bine problemele economice puse de cel al IlI-lea Congres al partidului în faţa oamenilor muncii, reiese şi din faptul că anul acesta a sporit numărul celor care vor studia ecohorfţia concretă, creîndu-se frică un sferc pe lingă cele două existente. Iri toate cercurile şi cursurile a început să se studieze Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al IlI-lea al partidului. LA SECTORUL DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI - ZARNEŞTI In cadrul celor două cercuri ale Intvăţămîntului de partid studiază anul acesta 43 membri şi candidaţi de partid, precum şi un număr de tovarăşi din activul fără de partid, dornici să-şi ridice nivelul politic şi ideologic. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, prezentarea primului capitol din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de al III-lea Congres al partidului a fost făcută de propagandista Elena Ursu. Tema a fost legată practic de dezvoltarea S.I.L. - Zărneşti în aniii 1956-1960, perioadă în care capacitatea de producţie şi numărul sortimentelor s-au dublat. Nr. 4914 Brigada artistică de agitaţie sprijină producţia Brigăzile artistice de agitaţie constituie un factor important în popularizarea realizărilor şi lichidarea lipsurilor în producţie. în întreprinderea „8 Mai“ din Mediaş, brigada artistică de agitaţie, a popularizat pe fruntaşii în producţie, anumite metode bune de lucru, creind astfel un real stimulent şi pentru ceilalţi muncitori al întreprinderii. Astfel au fost popularizaţi fruntaşii în producţie Coroş Alexandru, care la concursul pe profesia de ştandor a ocupat locul II pe ţară, Aeschi Otto de la mineral, Popă Ioan de la încălţăminte, Soimb şi Francis, de la marochinărie, care prim exemplele lor au mobilizat şi pe ceilalţi la obţinerea de rezultate bune. Brigada de agitaţie a reuşit îr bună măsură să îndrepte o serie de aspecte negative de la unele Sectoare. Astfel la sectorul încălţăminte, în lunile aprilie-mai, calitatea producţiei lăsa de dorit. Muncitori ca: Cercea Aurel, Roşianu Ioan, Kiss Ernest, Hancu Ioan, Moldovan Ioan, prin dezinteresul cu care liberau dădeau rebuturi. Critica adusă de către brigadă şi-a atins scopul. Astăzi şi aceşti muncitori ca de altfel întregul sector, dau produse de bună calitate. Pantofarul Kloss Ioan şi mecanicul de linie Szolnor Iosif, aveau atitudini de desconsiderare a muzicii, venind cu întîrzieri la serviciu, riecontribuind efectiv la bunul mers al producţiei. In repetate rînduri ei au fost criticaţi de către conducerea întreprinderii. Totuşi aceştia nu au reuşit să se îndrepte. Brigada de agitaţie ,criticind aceste cazuri a reuşit să readucă pe drumul cel bun pe Kloss Ioan, care în prezentt este unul dintre muncitorii fruntaşi. Brigada nu a trecut cu vederea nici peste unele aspecte negative ale conducerii administrative, care îngreunau producția. Măsurile de îndreptare în urma criticii făcute de brigada artistică nu au întîrziat sa apară. Cu estetica pantofilor care se produceau la secția rnchiuit, nu se puteau mîndri muncitorii secţiei. Şi acest lucru se datora în mare măsură faptului că gunoiul neavînd unde fi depozitat, era pus in cutiile de încălţăminte de unde era „expediat“ la consumator. în prezent această secţie are Cutii speciale de gunoi. Nici aspectul curţii întreprinderii nu a fost lăsat deoparte, de către brigadă. Muncitorii trebuiau să escaladeze grămezi de şcoaţă şi treceau prin noroaie în zilele ploioase. Prin criticile aduse de către brigada artistică conducerii administrative - şef serviciu Popa Gheorghe - s-a ajuns ca în momentul de faţă să apară părculeţe de flori, iar curtea să fie măturată şi curată în permanenţă. Cu toate aceste aspecte pozitive ale brigăzii, totuşi conducerea artistică, responsabil Tudoran Traian, nu a reuşit să facă totul, iar numărul de 4 programe este mult prea puţin faţă de posibilităţile întreprinderii. Brigăzii artistice i-a scăpat că la Sectorul inchiuit din cauza slabei aprovizionări cu materii prime, se lucreaza în salturi la sfirşit de lună. De asemeni nu a avut o preocupare pentru popularizarea sau criticarea maiştrilor. Brigada artistică de la „8 Mai“ din care s-au evidenţiat: inchiuitoarea Caro Reghina, muncitoarea Frank Erika, ştanţorul Turk Martin, muncitorul Votsch Gustav, va trebui să realizeze un număr mai mare de programe şi să sprijine toate sectoarele de activitate ale întreprinderii, în acest fel putîrid să se mîrndrească că sprijină și mai efectiv producția. DAN VINTILA, coresp. Acum cîteva zile, a început la Sibiu faza regională a Festivalului bienal de teatru de ortiatori ,,L L. Caragiale“. Plecîndu-se de la obiectivele atinse cu prilejul desfăşurării primului festival, care a avut loc acum doi ani, cînd s-a obţinut o creştere continuă a numărului colectivelor de teatru, s-a îmbogăţit repertoriul cu noi şi valoroase piese din dramaturgia contemporana li cea clasică universală şi s-a ridicat in mmod simţitor nivelul artistic al spectacolelor, ceea ce a avut o eficienţă adîncă în educarea socialistă a oamenilor muzicii. Comisiile de organizare ale celui de-al doilea festival s-au străduit, sub permanenta îndrumare a partidului, să ridice pe o treaptă calitativ superioară rezultatele obţinute. Aceasta înseamnă uin spor de exigenţă, atît în privinţa repertoriului, cit şi în ceea ce priveşte modalitatea de interpretare, prezentarea scenică (decor, costume, recuzite), capacitatea de transmitere a mesajului, ca atare, judecarea spectacolelor prezentate în concurs din punctul de vedere al înaltelor exigenţe artistice şi ideologice. La prima etapă a desfăşurării fazei regionale a Festvalului blocal de teatru de la Sibiu, s-au prezentat forimaţiile de teatru ale cămiinelor culturale din Boiţa, Tălmaciu, Turnişor, cele ale căminelor culturale din cartierele oraşului Sibiu „Ilie Pintilie“ şi „Guşteriţa“, formaţiile în limbile romiină, germană şi maghiară ale case orăşeneşti de cultură şi ceri a cuibului C.L.n. şi a Ihtteprihdetli ,,7 Noiembrie“. A fost începutul alnei lărgi dezbateri artistice, ce se va încheia la sfirşitul lliril cîttd se vor sufeti concluzii de valoare asupra întregii fhişcuti teatrate de chiaturi din regiune, cum s-a asimilat substanța artistică și ideologică a textelor dramatice interlitetale și in ce mod și cu Ce eficiență s-a realizat comunicarea preghahtä a ideii majbre a jeiesei. Cbrsiderătr însă că este necest sa arătării de pe acrim sub ce auspifo se înscrie începutul acestei targî deZbât&i artistice, să relevăm atât valorile care s-au cofttntat, cit mai ales deficienţele, fie de strictrică, fie dintre cele care ar putea fi înlăturate fără intervenţii radicale în substanţă internă a spectacolelor. Şi ne vom opri în ipecial asupra instructorilor artistici priu ca în primul rînd este vorvie Competenţa sau incompetenţa lor. De la rostirea replicii pînă la cel mai simplu obiect de recuzită sau detaliu ce ar putea contribui la expresivitatea decorului, totul trebuie să fie gindit şi aşezat pe o bază logică, trainică. Nu trebuie să aibă loc situaţii paradoxale ca în piesa „îndoiala“ (căminul cultural diin Boiţa) a cărei acţiatie se petrece îrn Moldova iar costumele pe care le poartă interpreţii Sfrit din Ardeal, şi nici cum se întîmplă în piesa „Tîrgul inimilor“ (căminul cultural din Tălmaciu) - de altfel la un nivel artistic care răspunde sporului de exigenţă de câte am Vorbit - Unde cu toate Că acțiunea se petrece într-o zi de lucru, Costeliele Simt de sărbătoare ca la opereta ! Acestea fără îndoială, nu afectează structura spectacolului. Le-am semnalat totuşi, penitrci ca instructorii care se vor prezenta cu spectacole la etapele următoare să ţină seama de faptul că Un spectacol este o unitate artistică unde totul trebuie să fie veridic, firesc, ca viaţa. Desigur astfel de elemente deficitare se pot retuşa cu eforturi iniftime. Mai greu sunt de remediat acele carenţe ce alterează structura spectacolului cirnd pe scenă se desfăşoară, sfidîind bunul simţ, adevărate rebuturi artistice. Aşa ceva - spre regretul nostru - s-a petrecut cu piesă ,,S-a întîmplat la seceriş“ (formaţia de teatru a ihtteptifiderii „7 Noiembrie“), unde spectacolul - instructor Gheorghe Stoicescu a fost o demonstrație nedilfrnntă de etebiedie Dell’ Arte, rău înțeleasă, interpreții evoluîhd iri Scenă ca sub irtperiul unei euforii ce anulează orice element de ilogică și disciplină. Iri tendința de a se cuCeti tui suceres ieftin, în loc de a se miai putea chhirirnica miesajul piesei, acesta a fost acoperit de șuvoiul de pantochime dezlănțuite și se ripe... se rîde gratuit, dar nu se poate înțelege nimic. In-istructorii echipelor de teatru de amatori trebuie să aibă în vedere că nimeni nu are nevoie de rebuturi de acest fel şi cu atît mai puţin festivalul bienal de teatru, unde vor nu vor - fiecare dintre ei trebuie să dea un examen de maturitate artistică. In artă ca şi in viaţă nu este bun ce este prea mult. Nu este bun nici ce este prea puţin. Adică prea puţina exigenţă, prea puţinnă eficienţă educativă. Este grăitor din acest punct de vedere spectacolul cu piesa „Năpasta“ (căminul cultural „Ilie Pintilie"), unde din substanţa dramatică a piesei s-a înţeles prea puţin, sau de loc. Instructorul (Ovidiu Stoichiţă) a mers pe o subliniere a unui misticism care a făcut din personaje un fel de posedaţi. Din această pricină, interpreţii de aim au păşit in scenă s-au transfortîiât într-o suită de automate în replicile cărora nu se simţea nici o unitate Între gîndire şi cuvînt. Şi aceasta pentru simplu! motiv că instructorul le-a cerut interpreților doar * memorarea textului, dar nU i-a deprins să gîrideascâ, adică să dea replicilor și gesturilor suptertui lor afectiv, rațional. De pildă, Ion este redat Carin epileptic în gura... căruia replicile acuzatoare suflă tél pitih strohî.., iar Atica, acest exemplar feminin ce prefigurează pe Victoria Lipan din „Baltagril“, sau pe Verona din „NemaifomChița- furtună“, nu poate dezvălui nimic, dar absolut nimic din setea ei de dreptate. Ce să mai vorbim de Dragomir sau de Gheorghe care sunt figuri geometrice destenate cu riglă şi etchetul fără nici o substanţă de umanitate. Bineînţeles, atari manifestari sărăcite de eficienţă reflectă lipsa de pregătire profesională a instructorilrr şi în esenţă slaba lor orientare ideologică. Astfel de spectacole nu numai ca nu pot fi promovate, dar ele trebuie arătate ca exemple de cum nu trebuie să fie un spectacol căruia îi revirte funcţia importantă a educării socialiste a oamenilor muncii. Insxtictorii de teatru, trebuie să ţină seama că daca festivalul poartă numele marelui Ion Luca Caragiale, ei au obligaţia să se gîndească la invăţătura despre arta spectacolului, pe care a lăsat-o creatorul atîtor tipuri „turnate în bronz“ şi să plece de la această învăţătură care a pus bazei teatrului nostru realist. De aici, drliumul trece şi trebuie să treacă prim „Lecțiile de regie“ ale lui C. S. Stanislavski, prin „Caietele maestrului Sică Alexandrescu“ şi prin atîtea alte studii profesionale, care indică principiile de bază ale artei interpretative a realismului socialist. Calea aceasta conduce în rhod cert spre acele spectacole de valoareaşa cum au fost cele prezentate de clubul C.F.R. („într-o gară mică“), cel al formaţiei de limbă maghiară a Casei orăşeneşti de kultură („Uri mbscifir pirat din Cet“) şi cel al fcămiriullui cultural dinn Tălmaciu („Tîrgul inimilor“) ai căror instructori artistici (Cezar Teodorii, Simon Nagy şi Cărăuş Febria) au dat dovadă de acea înţelegere şi maturitate profesională, de pasiune pedagogică şi stăruinţă activă, Cizelînd replica, gestul, tonalitatea, CU grijă pentru unitatea stilului, pentru comunitatea conţinutului de idei. Aceasta este calea fructuoasa a Întrerpretârii care face să bată puterncic inima spectatorilor. ÎON POTOPIIM Festivalul bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ TINERI SI TINERE, STUDENŢI SI ELEVII A ÎNCEPUT PRIMIREA ABONAMENTELOR PENTRU 1981 LA PUBLICAŢIILE SOVIETICE DE TINERET. ABONAŢI-VA LA: COMSOMÖLSKAIA PRAVDA, TEHNI» CA MOLODEOJI, SMENA, VOCTUG SfVETA, ZNANIE-SILA, NAUKA I. JIZNI, IUN2I TEHNIC. ABONAMENTELE SE PRIMESC DE CĂTRE OFICIILE P.T.T.R., AGENŢII ȘI FACTORII POŞTALI, DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI, INSTITUŢII ŞI DE LA SATE.