Drum Nou, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5110-5135)

1961-06-17 / nr. 5124

Pag. 2. Convorbiri recapitulative în învăţămîntul de partid In cadrul Întreprinderii 3 con­strucţii din Braşov, zilele trecute s-a desfăşurat în toate cercurile şi cursu­rile învăţăraîntului de partid a doua convorbire recapitulativă. Pentru aprofundarea problemelor, la îndru­marea organizaţiei de partid, fiecare propagandist a ajutat cursanţii prin indicaţii bibliografice şi consultaţii colective şi individuale. La cercul de economie politică anul II (propagandist Iulian Tonaşcu), in cadrul celei d­e-a doua convorbiri re­capitulative s-a discutat despre „Le­­gea economică fundamentală a socia­lismului. Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R., oglindire vie a ce­rinţelor legii economice fundamenta­le a socialismului". Convorbirea s-a desfăşurat la un înalt nivel, cursanţii dezbătind problemele teoretice în le­gătură organică cu practică construc­ţiei socialiste din ţara noastră. Atunci cînd s-au ivit unele prolite­­­rae ce necesitau a fi clarificate, cum ar fi, de pildă, hoţiuriea de lege e­­conomică şi deosebirea ei faţă de le­gile juridice, propagandistul a avut grijă ca acestea să fie lămurite pină la capăt. N-au fost lăsate să scape formulările con­fuze sau inexacte. iAr. Ceea ce a caracterizat în mod deo­sebit convorbirea recapitulativă a fost­­ faptul că in discuţiile purtate cursan­ţii au reuşit să dezbată amplu felul cum este oglindită acţiunea legii eco­nomice fundamentale a socialismului în documentele celui de-al IlI-lea Congres al partidului şi în Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la aniversarea a 4° de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. Cursanţi cum sunt Avram Lartgu, Carmen Nestor, Ştefan Kovács şi alţii, lămurind pro­blemele teoretice, au arătat totoda­tă şi condiţiile istorice în care a în­ceput să acţioneze în ţara noastră legea economică fundamentală a so­cialismului, subliniind grija deosebi­tă a partidului nostru pentru satisfa­cerea tinereu crescândă a nevoilor cul­turale şi materiale ale celor ce mun­cesc. În acest Sens ei au exemplificat că fapte desprinse din documentele Congrestului al Ill-lea al partidului, felul cum acestea oglindesc cerinţele legii economice fundamentale a so­cialismului. Cursanţii au accentuat în mod deosebit sarcinile puse de Congresul al IlI-lea al P.M.R. in ceea ce priveşte construcţia de lo­cuinţe şi felul cum sunt îndeplinite aceste sarcini de către colectivul de muncă al întreprinderii 3 construcţii. Concluziile propagandistului au rurat la precizarea ideilor principale şi a concluziilor practice ce se des­prind din dezbaterea temei. Faptul că membrii cercului s-au prezentat bine pregătiţi la convorbi­rea recapitulativă, ilustrează că or­ganizaţia de partid şi propagandistul au avut in centrul preocupării lor în tot cursul anului şcolar problemele de conţinut ale învăţămintului de partid, legarea problemelor teoretice de practică, de sarcinile concrete ce stau in faţa întreprinderii. Acum, membrii cercului, ajutaţi de propagandist, se pregătesc intens pentru cea de-a treia convorbire re­capitulativă care va avea loc în zi­lele următoare. Cu acest prilej ei vor dezbate tema­ ,,Creşterea neîntrerup­tă a productivităţii muncii, lege e­­conomicâ a socialismului. Sarcinile trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la creşterea pro­ductivităţii muncii“. Această temă va fi dezbătută în strictsä legäturä cu problemele introducerii tehnicii noi şi a metodelor industriale în con­strucţii. T. MUNTEANU Vacanţa să fie cit mai plăcută Pe cuprinsul raionului Făgăraş func­ţionează anul acesta la tabere de curte pe lingă şcolile de 7 ani, iar la celelalte şcoli de 4 şi 7 ani se vor organiza cluburi, dotate cu materiale necesare desfăşurării unor bogate ac­tivităţi. Pentru ca timpul liber al şcolarilor şi pionierilor în perioada vacanţei de vară să fie petrecut cit mai folositor şi instructiv, comisia raională constituită în acest scop a întocmit din vreme un plan de mun­că bine documentat. Astfel se preve­de ca atît în cadrul taberelor de curte cit şi a cluburilor să fie orga­nizate adunări cu temă, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, vizite în G.A.C., G.AiS, şi întreprinderi, excursii la locuri istorice, focuri de tabără şi altele. Activitatea culturală va fi strîns legată de aniversarea a 17 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, în cadrul acti­vităţilor cultural-sportive se vor or­­ganiiza tiitreceri la disciplinele: şah, volei şi fotbal, precum şi concursuri ,,Cine ştie răspunde“ pe diferite te­me. Cit priveşte activitatea practică toţi elevii şi pionierii vor fi antre­­naţi în acţiunea de strîngere a spi­celor după recoltarea cerealelor, la adunarea plantelor medicinale, la cu­­legerea fructelor de pădure etc. ANA DUMITRESCU de la subredacţia noastră voluntară din Făgăraş DRUM NOU Oameni cu care ne mîndrim In darea de seamă semestrială a organizaţiei de partid din întreprin­derea „6 Martie“ Sighişoara, secto­rul I lină, se găseşte următorul pasaj: „în mod deosebit trebuie să scoa­tem în evidenţă înalta conştiinţă a comuniştilor Albu Elena, Wolf Elena şi Ferşinaru Gheorghiţa, care în ca­drul întrecerii pe profesii, în mod consecutiv în anii 1960 şi 1961 (tri­mestrul î) au cîştigat titlul de „cea mai bună în meserie“. Acest lucru dovedeşte elanul cu care au muncit, dorinţa lor fierbinte de a răspunde în acest fel chemărilor făcute de par­tid, constituind în acelaşi timp un exemplu de urmat pentru ceilalţi co­munişti. Organizaţia noastră de partid se mîndreşte cu astfel de oameni care­ nu şi-au precupeţit eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de par­tid. Un exemplu asemănător îl consti­tuie şi tov. László Marta, care în mod consecutiv îşi îndeplineşte sar-­­cinile de plan şi care de asemenea pe trimestrul I a.c. a cîştiga­t titlul de „cea mai bună ţesătoare". Acum şi alte amănunte : Albu Elena a deprins atît de mult meseria, îneît întreruperile mecanice­­electrice accidentale mai mici) la uti­lajul pe care-1 deserveşte, a ajuns să le înlăture singură. E credincioasă principiului : „învaţă tu, învaţă şi pe alţii". De la ea au deprins tainele meşteşugului 6 tovarăşe, Balaş Ana, e doar una dintre ele. în urma aju­torului primit ea a ajuns ca lună de lună să-şi îndeplinească planul şi să dea producţie de calitate. Wolf Elena, în 1960 a realizat 1.152 lei economii. In 1961 (trimestrul I) 465 lei. Tot în această perioadă şi-a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 106,5 la sută, indicii de utilizare cu 106,2 la sută, produc­tivitatea muncii cu 105,4 la sută. Realizează 1,9 puncte rele pe mia de bătăi faţă de 8 admise. Perşinaru Gheorghiţa nu a avut nici anul trecut, nici anul acesta vreo reclamaţie pentru calitate slabă. Respectă greutatea levatei. Faţă de­­ 4 la sută ţevi defecte admise, a rea­lizat anul trecut 0,37 la sută, iar anul acesta 0,27 la Sută. László Marta, pînă anul trecut nu reuşea, să-şi realizeze Sarcinile de plan. Ajutată de colectiv a deprins meseria şi acum obţine rezultate atît de bune (planul de producţie reali­zat cu 108,6 la sută, indicii de utili­zare cu 108,4 la sută, productivitatea muneii cu 108,4 la Sută) îneît vin la ea şi alte muncitoare şi-i cer sfaturi. ,.|Iată numai cîţiva din oamenii cu care colectivul fabricii „6 Martie" Se mîndreşte şi care prin exemplul lor personal însufleţesc la noi realizări pe cei din jurul lor. I. F. M­­ai Recent s-a desfăşurat în oraşul Mediaş un seminar raional cu direc­torii de cămine culturale şi bibliote­carii din­ raion. La acest seminar, s-a făcut o analiză a muncii culturale desfăşurate în ultimele luni, scoţîn­­du-se în evidenţă pe lingă realizările frumoase obţinute şi o serie de lip­suri ce trebuie lichidate în Viitorul apropiat. Din referatele ţinute şi din discuţiile purtate s-a putut consta­ta că activitatea culturală din raio­nul Mediaş s-a îmbunătăţit în ulti­mul timp, iar aportul adus de cămi­nele culturale şi biblioteci la întări­rea şi dezvoltarea G.A.C.-urilor a devenit tot mai important. Faptul că multe biblioteci comu­nale şi-au întocmit planurile de mun­că, ţinîndu-se cont de sarcinile spe­cifice ale G.A.C.-urilor sau întovă­răşirilor din comuna respectivă, a dus la o mai bună difuzare a cărţi­lor ideologice, agrotehnice, de popu­larizare a­­ştiinţei. Printre obiective­le esenţiale care au fost urmărite de biblioteci în­ ultimele luni au fost: a­­tragerea unui număr mai mare de ci­titori în special din rîndul ţăranilor muncitori şi eliberarea unor cărţi ca­re tratează metodele înaintate de lucrare a pămîntului sau care expli­că în chip ştiinţific anumite fenome­ne din natură şi societate. în realizarea acestor obiective, re­zultate frumoase au obţinut bibliote­ca orăşenească din Blaj cu peste 1­oco cititori şi 8.000 cărţi citite, bibliote­cile comunale din Richiş cu 600 citi­tori, Valea Lungă cu 579 cititori şi altele. Bibliotecile au sprijinit cercurile agrotehnice şi cursurile de citit prin procurarea materialelor necesare, în­tocmirea unor liste bibliografice şi planuri de lectură. Astfel, în comitrtul Moşna unde gospodăria agricolă co­lectivă este în plină dezvoltare, bi­blioteca comunală a întocmit o listă bibliografică pe tema ,,Cele mai po­trivite cărţi în legătură cu muncile agricole de primăvară“, în vederea popularizării cărţilor şi cunoaşterii fărei în profunzime a con­ţinutului lor, bibliotecile a­­ între­prins diferite acţiuni atractive, inte­resante şi educative. în Valea Lungă şi Aţei s-au orga­nizat consfătuiri cu cititorii pe tâ­rnele: „Ce am învăţat din cărţile agro-zootehnice“, ,,Sterilitatea la ani­malele domestice şi combaterea ei“. ..însilozarea nutreţurilor“, ca şi seri literare pe marginea unor cărţi ce tratează viaţa nouă a satului nostru care s-au ţinut şi îrt alte forcalităţi. O astfel de acţiune a avut loc la Blăjel cu terţia: y,Transformarea so­cialistă a agriculturii oglindită în s­­petele scriitorilor noştri“, iar la Va­lea Lungă în limba germană pe te­ma ,,Veniţi în marea noastră fa­milie“. O formă foarte des utilizată de biblioteci in popularizarea cărţilor a fost recenzia: în comuna Richiş s-au­ ţinut recenzii asupra cărţilor: ,,Secerişul“ de G. NicolaeVa, „Sate­le noastre pe drumul belşugului“, la Satos : „Pămînt desţelenit“ de M. Şolohov şi „Cuscrii“ de Ghilea, la Bazna: „Rădăcinile sînt amare“ de Z. Stancu, la Şeica Mare: ,,Pe muche de cuţit“ de M. Beniuc şi „Negura“ de Eusebiu Camilar. Prin astfel de prezentări s-a căutat în primul rînd să se popularizeze căr­ţile noi intrate în bibliotecă. Ast­fel, la Biertan şi Şaroş s-au făcut prezentări asupra cărţilor: „Apari­ţia religiei şi credinţei în dumnezeu“, „Ningea îri Bărăgan“, „Pregătirea terenului pentru însătiiin­ţăţile de primăvară“, ,,De ce se schimbă vre­mea“, în cinstea aniversării a 40 de anii de la înfiinţarea P. C. din Rottrîttia s-au organizat numeroase manifestări de masă cu cartea, care au scos în evidenţă lupta dusă de partid în con­diţiile ilegalităţii, figuri de eroi co­munişti care s-au jertfit pentru­ bi­nele poporului nostru şi b­asilic realizări obţinute in anii de demo­craţie populară sub conducerea în­ţeleaptă a partidului. Aşa cum s-a arătat in planul de măsuri de la sfirşitul seminarului, revine ca o sarcină importantă pen­tru toţi activiştii etltutaii, intensifi­carea eforturilor, astfel ca in perioa­da de vară munca ca cartea să nu stagneze. Bibliotecile trebuie să treacă la verificarea fondului de cărţi, la or­ganizarea tehnică şi la ţinerea dife­ritelor manifestări cu cartea la lo­cul de mu­ncă. Numai astfel biblio­tecile vor contribui şi mai eficient la rezolvarea sarcinilor economico­­organizatorice ce stau in faţa satului nostru.­ SCÂNTEIE ROMEO, bibliotecar şef, biblioteca raională Mediaș (Urmare din pag. l­ a) 1 ' N------------------------------ . . la cămașă suflecate pină la coate. Se apropie de noi. - Să facem cunoștință - m-am a­­dresat eu noului venit. ...Agronomul Rodbogat. Auzindu-mi numele, colectivistul făcu ochii mari. După cit­ev­a mo­mente de gîndire își aduse­­aminte că citise de curînd un ziar din însemnă­rile mie de la Agnita, Făgăraş şi Rupea. - Bucuros de cunoştinţă - îmi răs­punse el. Pe mine mă cheamă Tănase Baiu. Sînt îngrijitor la tineretul bo­vin. Acum ţin locul brigadierului Zootehnic. El a plecat la o şcoală de specializare la Sibiu. Colectiviştii spun că în această perioadă eu re­prezint inima zootehniei. De aceea, m­a străduiesc ca treburile să mear­gă bine. Insă uneori... Aici Fanase Baiu făcu o pauzaie dar şi cîteva lipsuri . Am înţeles după vorbele lui că se afla întrio încurcătură. Ştiind că sfa­turile mele sînt folositoare, colecti­vistul a început să-mi destăinuîască pricina. .­­ . - Apoi cum să nu fiu necăjit, daca cei de la cultura mare nu ne dau nici o m­înă de ajutor ? Uite cum 'stău lucrurile. De cîteva zile am în­ceput insilozatul furajelor timpurii. Acolo trebuie brute de muncă. Am cerut brigadierilor de cîmp, lui Ion Nanaşi şi lui Ion Achim, să ne dea zilnic în ajutor cite patru oameni. Pină la urmă n-a venit nici unul, de parcă animalele n-ar fi ale noastre, ale tuturor. în asemenea situaţie am cerut ajutorul îngrijitorilor de ani­male. Ei au înţeles. Cu sprijinul lor s-au însilozat pină acum aproape 100 tone de masă verde. Vrem să asigu­răm furaje de calitate, o puternică bază furajeră care să ne garanteze creşterea producţiei animaliere. - Apropo! Cu producţia de lapte cum staţi ? - Faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut producţia e ceva mai mare. Pe primele­­ luni din acest an me­dia pe cap de vacă in lactaţie a­ ajuns la 127 litri lapte.­­ Cam puţin - îi răspund eu. Co­lectiviştii din comuna vecină, Cîrţa, de care va desparte doar albia Gi­ttard, au realizat o medie de 1.074­ litri lapte, iar cei de la Arpaşul de Jos 1.155 litri. La ei regulile zoo-ve­­terinare se respectă întocmai ca la carte. Locţiitorul brigadierului zootehnic ridică din umeri. Făcuse el, ce-i drept, o propunere consiliului de conducere al gospodăriei, să se orga­nizeze o tabără de vară în păşunea din Dumbravă, deoarece-i la cîţiva kilometri de sat. Propunerea a rămas fără rezultat. Cu acelaşi dezinteres priveşte consiliul de conducere, în frunte cu preşedintele gospodăriei, Augustin Felea, şi problema folo­sirii raţionale a păşunilor. Iată o chestiune la care trebuie să vă gîndiţ­i serios. Eu vă sfătuiesc să organizaţi neintîr­ziat o tabără de vară pentru vaci şi să aplicaţi paşu­­natul pe tarlale, deoarece toate aces­tea contribuie la, creşterea simţitoare a producţiei de lapte şi pe această cale la sporirea veniturilor. Animalele sînt o comoară, preţu­iţi-le! Trebuie să vă atrag atenţia că nu numai numărul de animale este a­­cela care hotărăşte producţia. Pu­teţi avea animale multe, dacă însă nu le asiguraţi cantităţi suficiente de furaje şi cu o mare valoare nutri­tivă, producţiile obţinute vor fi ne­satisfăcătoare. Voi, îngrijitorii de a­­nimale, trebuie să ţineţi seama de modul cum sunt hrănite şi cu ce sunt hrănite animalele, căci aceştia sunt factorii principali care hotărăsc pro­ductivitatea lor.­­ Cum îţi explici dumneata, tova­răşe loan Holihoi, că voica „Canto­niera“ pe care o ai în­ primire dădea anul trecut în medie cite 20 litri de lapte pe zi, pe tind astăzi dă numai 11 litri ? Nu găseşti explicaţia ? Am să ţi-o spun eu. Dacă în timpul gesta­­ţiei îngrijeai cu toată atenţia şi în mod deosebit această vaca, produc­ţia nu scădea ! Deci iată încă un e­­xemplu care dovedeşte cit de impor­tantă este îngrijirea raţională a ani­malelor ! Pentru lărgirea sectorului zooteh­nic, pentru sporirea continuă a pro­ducţiei animaliere, dumneavoastră, colectiviştii din Noul Român, mai aveţi încă multe posibilităţi. Văzînd loturile individuale pe care le-aţi în­treţinut cu grijă, mi-am dat seam­a că sunteţi oameni harnici. Trebuie să vă arăt însă că nu spune nimic bun sta­rea în care se află tarlaua cu sfeclă de zahăr situată pe malul drept al Văii Şamartinu­lui, unde n-aţi execu­tat nici o praşilă. Văzi­­d acest teren invadat de buruieni care au acope­rit complet cultura de bază, m-am întrebat: cum de v-a răbdat inima să lăsaţi în părăsire această supra­faţă, destul de însemnată, ştiind că pentru pregătirea terenului şi pentru insămînţarea sfeclei de zahăr aţi iro­sit atitea zile-muncă ? Nu vă gîndiţi oare la veniturile pe care vi le-ar aduce această cultură ? La frunzele şi coletele care, însilozate, constituie un nutreţ valoros pentru animale? încă . Uit lucru asupra căruia trebuie să vă atrag atenţia,­ pentru îmbună­tăţirea hranei la porci aveţi de ase­menea la îndemmă o sursă importan­tă, pe care n-o folosiţi de loc. Vă în­trebaţi care este această sursă ? V-o spun pe loc: la centrul de prelucrare a laptelui de la Cîrţa se aruncă în unele d//a la canal cite Soo litri de zer. Dacă cu căruţa cu care aduceţi aici laptele de vacă aţi transporta acest zer şi l-aţi folosi in hrana por­cilor, cită economie de furaje n-aţi putea face şi totodată aţi obţine şi sporuri mari in creşterea tor in greu­tate. lată doar cîteva rezerve care vă stau la Utdem­înă şi care folosite vă pot aduce venituri tot mai mari, producţii sporite ît­ sectorul zooteh­nic. Pină la o nouă intii­ni­re, ci­nd Sper sa găsesc lucruri şi mai bune la dum­neavoastră, vă zic la toţi spor la muncă şi producţii,, cit mai mari. Pe urmele unui articol... — Dacă îmi tai din porţia de Zer, o să-ţi tai şi eu din porţia, de cîrnaţi. Desen: 0. GAZAGU f Joi secra, la Teatrul de stat din Braşov ansamblul polonez de cîntece şi dansuri „Slash“ care se află în turneu în oraşul nostru, a prezentat un­ spectacol, care s-a bucurat de un­­mare succes. ÎN CLIŞEU, moment din spectacol. $eoaLa tutiLPov (Li­eitiUjiti&p (Urmare din pagina l-a) '­­---------------------------------­lui, maneta împinsă cu precizie a cu­plat compresoarele şi inima lor de oţel a început să pulseze în trupul instalaţiilor de amoniac. Fotul func­ţionează perfect! - Excelent! Bravo băiete! ar fi vrut să-i strige maistrul, entuziasmat de siguranţa şi rapiditatea cu care băiatul a observat şi a remediat de­fecţiunea. La sfirşitul schimbului l-a bătut prieteneşte pe umăr şi l-a fe­licitat : - A decurs bine. Să fii mereu a­­tent ! ...şi ce ne spune maistrul Cine este tinărul Ion Babeş şi cum a ajuns el să dobîndească o aseme­nea pricepere, nu scrie in jurnalul în­trecerii. O aflăm însă din discuţiile cu el, cu maistrul şi cu alţi tovarăşi ai săi. Venise în combinat imediat după terminarea şcolii profesionale. Era un băiat bun, disciplinat şi muncitor, dar destul de stîngaci in mişcări. Trebuia ajutat îndeaproape şi îndru­mat încontinuu de maistru. Practica mun­cii în combinat i-a fost de folos. De asemenea, folositoare îi este şi „realizarea visurilor sale". . Vrei să urmezi liceu­l seral ? - l-a întrebat intr-o zi secretând orga­nizaţiei U.T.M.­­ Mai încape discuţie ? Asta este visul meu, să învăţ, să cunosc cit mai mult. Organizaţia i-a întocmit dosarul şi i-a creat condiţii, trimiţindu-l la învăţătură. Acum este în clasa a X-a. Învaţă chimie, fizică, matematică şi pătrunde tot mai adine în tainele transformărilor care se petrec sub o­­chii lui in uriaşele instalaţii. De cînd urmează liceul seral, s-a schimbat, de parcă este alt om. Acum ştie meserie cu adevărat, în­ţelege tot ce se întimplă şi nu exe­cută mecanic comenzile, ci le gîn­­deşte. Le gîndeşte rapid, cu precizie şi siguranţă. De aceea, în loc de un singur compresor, el supraveghează două compresoare. O analiză şi o sinteză Ctt o lună in urmă, organizaţia de bază P.M.R. din secţia amoniac a ana­lizat felul cum se desfăşoară între­cerea socialistă. Chimiştii ştiu poate mai bine ca oricine că analiza înseamnă diseca­re­a in părţi constitutive a unui lot, desfacerea în elemente a unui com­pus. Credincioşi sensului adevărat al cuvîntului analiză, comuniştii de la secţia amoniac au analizat întrecerea socialistă, studiindu-i în profunzime fiecare parte componentă, fiecare e­­lemetnt ajutător. - Că să ne menţinem titlul de sec­ţie fruntaşă, trebuie să avem oameni pricepuţi - s-a reluat ca un leit mo­tiv ideea ridicării nivelului de pre-­ gătire a cadrelor.. De aici a început analiza : cursul de ridicare a califi­cării, liceul seral, universitatea popu­lară muncitorească, popularizărea me­todelor bune şi a fruntaşilor b­rin ga­zeta de perete şi postul utemist de control etc. Şi aici, cele patru brigăzi de la compresoare s-au prezentat la înălţi­me. Cei 10 elevi seralişti vor încheia anul şcolar cu rezultate bune. La uni­versitatea populară vor încheia anul 9 cursanţi. Restul muncitorilor sunt cuprinşi la cursul de ridicare a ca­lificării.­­ Vrem ca fiecare muncitor să poată lucra la mai multe locuri de muncă, să cunoască procesul de fa­bricaţie şi utilajele mai bine, să poată stăpîni cu pricepere tehnica nouă. Aceasta a fost de fapt sensul dez­baterilor din cadrul adunării gene­rale a organizaţiei de bază şi oglin­direa în rezultate concrete a acestei idei, constituie sinteza întrecerii so­cialiste , în ultimele trei luni, numai pe seama creşterii productivităţii muncii, secţia şi-a sporit producţia de amoniac cu 4 tone pe zi•­ Cine cîştigă? Cu fiecare zi care trece apropiind încheierea semestrului, emoţia pune stăpînire pe maistrul Stîngu Olim­piu şi pe tovarăşii săi.­­ Oare vom reuşi să ne menţinem drapelul de brigadă fruntaşă pe combinat ? Răspunsul la această întrebare se va naşte din felul cum vor răspunde la examen seraliştii şi cursanţii şco­lii de calificare, se va naşte din pre­cizia cu care membrii brigăzii stăpî­­nesc utilajul şi pătrund în tainele proceselor complexe pe care le exe­cută. Dar şi alte brigăzi lucrează bine, călăuzite de aceeaşi vrednică însufleţire. Şi membrii celorlalte bri­găzi învaţă chimia, fizica, desenul, matematica, tehnologia şi multe al­tele. De aceea, indiferent cine vă cîşti­­ga drapelul, întrecerea o vor cîştiga cu toţii, pentru că toţi cei care mun­cesc au de cîştigat de pe urma creş­terii producţiei, a economiilor, a re­ducerii preţului de cost. Şi totodată au de cîştigat experienţa şi învăţătu­ra necesară pentru obţinerea succe­selor viitoare. La cercul literar şcolar La Şcoala de 7 ani nr. 9 din Sibiu, s-a desfăşurat în acest an şcolar o frumoasă şi bogată activitate cultu­rală. Una din variatele forme de acti­vitate culturală este cercul literar al elevilor, îndrumat de profesoara Pos­teucă Stela, în cadrul căruia au acti­vat numeroşi pionieri şi şcolari. Cercul literar a luat fiinţă în a­­ceastă şcoală, cu ocazia aniversării a mn ani de la naşterea marelui nostru poet M. Eminescu. Activitatea sa a fost rodnică, dind astfel posibilitatea multor elevi să se afirme, încă de pe acum, ca talentaţi începători în crea­ţia poetică, a prozei şi critici literari. Cele mai bune lucrări literare ale elevilor au fost culese în cele patru numere ale revistei interne, întitula­tă: „Primii paşi“, unde intilnim în­cercări reuşite de proză ale elevi­lor Cristea Victor, Boac Monica, Di­­nulescu Aurelian, Holanda Gabriela din clasa a Vll-a, Furcanu Laura, clasa V-a, Magda Radu, clasa Vl-a şi versuri, ca cele ale elevilor Boac Monica, clasa Vll-a, Micu Dan, clasa V-a, Pintea Nicolae, Doboş Iuliana din clasa Vl-a, Muscan Rodica clasa Vl-a şi mulţi alţii. Revista cuprinde pagini cu lucrări de pictură, care zugrăvesc aspecte din patria noastră socialistă, semnate de Dinulescu Aurelian, Gurău E., clasa Vll-a şi alţii, pagina de satiră şi umor, precum şi pagina colaboratori­lor, unde poeţi ca Micu Doina, de la Şcoala medie 3 din localitate şi prozatori, foşti elevi ai acestei şcoli - azi elevi la şcoli medii tehnice, sau studenţi - ca un îndemn pentru colegii lor mai mici, publică din lucrările lor literare. Cel mai bogat şi variat material literar este cuprins în numerele 3 fi 4 ale revistei elevilor, închinate glo­riosului nostru partid, cu ocazia celei de-a 40-a aniversări, şi Zilei interna­ţionale a copilului. Activitatea cercului s-a încheiat zi­lele acestea cu o reuşită şezătoare li­­terară, la care a participat un nu­meros public iubitor de literatură, iar întregul program a fost înregis­trat pe bandă de magnetofon, de că­tre staţia de radioamplificare a ora­şului, pentru a fi retransmis în ca­drul emisiunilor sale culturale. Membrii cercului, organizaţi pe secţii, au sarcina, în vacanţa de vară, să scrie proză şi versuri cu teme in­spirate din preocupările oamenilor muncii de la oraşe şi sate, să d­­eagă impresii din locurile unde îşi petrec vacanţa, său să culeagă folclor. S-ar putea şi mai bine. Curăţenia desăvirşită, liniştea, lenjeria de pat întotdeauna proas­păt schimbată, orînduiala şi compor­tarea politicoasă a majorităţii per­sonalului de deservire, fac ca de o­­bicei pasagerii să fie mulţumiţi de hotelul din Sf. Gheorghe. Nu de mult, I.G.O. Sf. Gheorghe a luat o serie de măsuri gospodăreşti. Ast­fel, în numeroase camere mobiliene a fost vopsit, încăperile au­ fost proaspăt zugrăvite, s-a procurat încă lenjeriei unele camere au fost par­chetate, iar cu personalul de deser­vire se duce o susţinută ntânca e­­du­cativă. Cu­ toate acestea, la amintitul ho­tel, se mai fac încă simţite şi unele neajunsuri, a căror remediere ar duce la creşterea gradului de con­fort şi îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă ale pasagerilor. In unele ca­mere păturile sunt vechi, roase, mo­tiv pentru care ele ar fi trebuit scoase din uz. In altele somierele sunt ori prea vechi, ori prea mici, ne o­fer­ind nici intr-un caz, d­ici în altul, condiţii normale de odihnă. De asemenea pernele sunt mici, iar feţele de plapumă ar trebui confec­ţionate dintr-un material cu un co­lorit mai atractiv. Puţin atrăgătoa­re este şi înfăţişarea actuală a d­inl­­tor uşi şi ferestre, care trebuie nea­părat vopsite. Pentru rezolvarea tuturor acestor lu­cruri, conducerea I.G.O. Sf. Gheorghe şi îndeosebi sectorul de gospodărie a spaţiului locativ (şef de sector tov. I. Balzat) trebuie să dea dovadă de mai multă inițiativă şi spirit gospodăresc, iar sprijinul secției de gospodărie comunală a sfatului popular regional să se facă mai mult simțiți a C. VICTOR *¥**#€*£ Duminică la Făgăraş încep jocurile de baraj Programate iniţial pentru data de 4 iunie a.c., jocurile de baraj pentru de­semnarea echipei campioană regională, care va reprezenta regiunea noastră la turneul de calificare în categoria I1, încep duminică pe stadionul din Făgă­raş. Aşa cum prevede ultima hotărîre a Federaţiei române de fotbal, aceste întîlniri se desfăşoară după sistemul eliminatoriu, cele patru pretendente ur­­mînd a juca după programul stabilit iniţial, adică Metrom Braşov cu Textila Sf. Gheorghe şi Faianţa Sighişoara cu A.S.A. Sibiu. I11 caz de egalitate, după cele nouă­zeci de minute de joc regulamentare, disputa se prelungeşte cu încă două re­prize a cincisprezece minute, iar dacă egalitatea se menţine, cîştigătoarea ur­­mează a fi stabilită in funcţie de me­dia de vîrstă cea mai tînără. Cele două cîştigătoare ale jocurilor de duminică, urmează a-şi disputa fi­nala acestui baraj, după aceleaşi crite­rii, joi 22 iunie a.c. şi tot pe teren neutru la Făgăraş. Această schimbare a sistemului de disputare a barajului pentru stabilirea echipei campioană regională, a fost determinată de hotărîrea federaţiei res­pective, care a ţinut seama de faptul că la data de 2 iulie a.c. va începe şi turneul de calificare în categoria B şi deci echipa care va reprezenta regiu­nea noastră la această importantă com­petiţie, trebuie să aibă posibilitatea de a se pregăti în continuare şi bineînţe­les de a-şi reface forţele, întîlnirile preliminare, programate duminică 18 iunie a.c., la Făgăraş, se vor disputa astfel: La orele F1: Metrom Braşov—Texti­la Sf. Gheorghe; La orele 17:30: Faianţa Sighişoara - A.S.A. Sibiu. Finala competiţiei va avea loc tot la Făgăraş, joi 22 iunie, la orele 17. Deoarece aceste partide prezintă un deosebit interes, trebuie ca atît asocia­ţia sportivă Chimia Făgăraş, cît şi Consiliul raional U.G.F.S. Făgăraş, să asigure împreună cu asociaţiile direct interesate o cu­­­ilaj bună organizare, pentru reuşita deplină a întrecerilor. G. MAZGAREANU, Coresp­. i. Nr. 5124 ­ ÉK

Next