Drum Nou, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5110-5135)

1961-06-02 / nr. 5111

Pag. 4. Sosirea lui N. S. Hruşciov la Bratislava Cuvîntările rostite de A. Novotny şi N. Hruşciov la mitingul din Piaţa Gării BRATISLAVA 1 (Agerpres). — La 31 mai, seara tîrziu, N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S. a so­sit la Bratislava. înaltul oaspete sovietic a fost întîmpinat în gară de Antonin Novotny, preşe­dintele R. S. Cehoslovace şi prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Viliam Si­­roky, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. S. Cehoslovace şi membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, de membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi de alţi conducători ai P.C. din Cehoslovacia şi ai guvernului R. S. Cehoslovace. ★ BRATISLAVA­­ (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, la 6 mai, seara tîrziu, Nikita Hruşciov, a sosit la Bratislava. Pe tot parcursul, în gările unde s-a oprit trenul intîl­­nirile cu înaltul oaspete sovietic s-au transformat în impunătoare manifes­taţii cordiale ale prieteniei de ne­zdruncinat dintre popoarele Ceho­slovaciei şi Uniunii Sovietice. Răs­­punzînd saluturilor pornite din a­­dîncul inimilor oamenilor muncii ce­hoslovaci,­ Nikita Sergheevici le-a mulţumit din suflet pentru primirea călduroasă, pentru sentimentele fră­ţeşti de prietenie faţă de poporul sovietic. Valul de manifestaţii cordiale în cinstea prieteniei frăţeşti cehoslova­­co-sovietice a atins punctul său cul­minant in marele centru industrial şi cultural al republicii, Bratislava, unde în Piaţa Gării zaci de mii de cetăţeni au participat la un miting la care au luat cuvîntul A. Novotny şi N. S. Hruşciov. K­ Poporul cehoslovac, a spus A. No­votny, salută întîlnirea dv. cu preşe­dintele S.U.A., Kennedy, deoarece îşi dă seama că convorbirile care vor avea loc pot deschide calea spre o rezolvare paşnică, spre înţelegere re­ciprocă a popoarelor. In continuare A. Novotny s-a re­ferit la marile probleme internaţio­nale care îşi aşteaptă rezolvarea. Toţi oamenii progresişti, a spus el, apreciază mult politica paşnică a U­­niunii Sovietice, care se călăuzeşte după principiile ajutorului dezinte­resat pentru toţi cei care au nevoie de el. In spiritul internaţionalismului so­cialist Uniunea Sovietică ajută de asemenea R. S. Cehoslovacă şi cele­­­­lalte ţări socialiste. R. S. Cehoslova­că apreciază foarte mult acest ajutor, la fel ca şi colaborarea, prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică. Avînd sprijinul Uniunii Sovietice şi al în­tregului lagăr al socialismului, R. S. Cehoslovacă se simte acum în sigu­ranţă, nu ca în trecut, cînd proble­mele libertăţii şi independenţei Ce­hoslovaciei erau soluţionate de pu­terile capitaliste fără participarea ei. Poporul R. S. Cehoslovace sprijină întrutotul politica coexistenţei paşni­ce, înţelegerii paşnice între popoare şi între toate forţele care năzuiesc să contribuie la înfăptuirea ei. In încheiere A. Novotny i-a urat lui N. S. Hruşciov succese în efortu­rile sale paşnice şi l-a asigurat că pentru aceasta se bucură de sprijinul deplin al poporului cehoslovac. El i-a urat succes deplin în convorbirile sale cu preşedintele Kennedy. A lua­t apoi cuvîntul N. S. Hruş­ciov. Oamenii sovietici, a spus el între altele, se bucură sincer că poporul ce­hoslovac a reuşit să înfăptuiască în scurt timp o cotitură istorică în dez­voltarea ţării sale şi să obţină mari victorii in construirea socialismului. Cehoslovacia socialistă, sub conduce­rea încercatului său partid comunist, care şi-a sărbătorit recent 40 de ani de la înfiinţare, aduce o contribuţie demnă la cauza noastră comună a în­tăririi unităţii şi puterii întregului sistem mondial socialist, la cauza consolidării păcii şi prieteniei între toate popoarele. După cum ştiţi, plecăm la Viena, unde ne vom întîlni cu­­ domnul Ken­nedy, preşedintele Statelor Unite a­le Americii. Nu dorim în prezent să an­ticipăm asupra rezultatelor acestei întîlniri. In ce priveşte însă Uniunea Sovietică, ca totdeauna, glasul ei va fi un glas în favoarea păcii, în fa­voarea destinderii încordării inter­naţionale. Suntem­ convinşi că aceste năzuinţe nobile corespund celor mai scumpe aspiraţii ale popoarelor tutu­ror continentelor şi mai ales ale po­poarelor Europei al cărei pămînt a fost stropit nu de mult de sîngele a milioane de oameni care au luptat împotriva agresorilor, pentru cauza libertăţii şi independenţei. Ele co­respund şi aspiraţiilor popoarelor A­­mericii, care, la fel ca şi toate po­poarele, nu doresc război, ci năzuiesc spre pace. Lucrările conferinţei de la Geneva în problema Laosului GENEVA­­ (Agerpres). La 51 mai, după o întrerupere de şase zile participanţii la conferinţa internaţională pentru reglementarea problemei laoţiene s-au întrunit la o nouă şedinţă­­ a 10-a la număr. Deschizînd şedinţa, M. MacDonald (Anglia), care a prezidat-o, a de­clarat că în cele şase zile de pau­ză copreşedinţii au examinat ra­poartele Comisiei internaţionale de control fără să cadă însă de acord asupra vreunei hotăriri. A luat apoi cuvîntul G. M. PUŞ­­KIN, reprezentantul U.R.S.S., unul din copreşedinţii conferinţei. Am mai declarat şi ţinem să sub­liniem şi astăzi, a arătat el, că în­cercările de a exagera în mod ar­tificial cazurile izolate de încălcare a încetării focului în naos sunt de natură să abată conferinţa de la lu­crările în legătură cu principalele sarcini pe care conferinţa este che­mată să le rezolve şi anume asigu­rarea independenţei şi neutralităţii Laosului. Din rapoartele Comisiei internaţionale de supraveghere şi control prezentate conferinţei re­zultă că începând de la 5 mai în Laos există o încetare efectivă a focului. Reprezentantul U.R.S.S. a arătat apoi că propunerile cu privire la­ a­­sigurarea neutralităţii Laosului pre­zentate de puterile occidentale sub forma unor documente separate, a­­dică pe de o parte o declaraţie în numele guvernului Laosului iar pe de altă parte o declaraţie de răspuns a celorlalţi participanţi la conferin­ţă, ar fi mai puţin precise. în încheiere el a îndemnat pe participanţii la conferinţă să treacă­­la elaborarea şi adoptarea unor ho­­tărîri de comun acord. Apoi a luat cuvîntul HARRIMAN (S.U.A.). El şi-a început discursul asigurînd că delegaţia americană a venit la conferinţă pentru ca îm­preună cu celelalte delegaţii să se străduiască că creeze condiţii pen­tru o pace îndelungată şi crearea unui haos neutru. Dar, referindu-se apoi la îndoielile lui M. MacDonald în ce priveşte eficacitatea încetării focului, el a cerut să se adopte o hotărîre în această privinţă înainte de a se trece la fondul problemei. Harriman a cerut ca Comisiei inter­naţionale de control să i se dea­­,instrucţiuni suplimentare“. A luat apoi cuvîntul QUINIM FOLSENA, conducătorul delegaţiei guvernului regal al Laosului, în cuvîntarea sa, şeful delegaţiei guvernului regal al Laosului, Quinim Folsena, a subliniat că grupul din Savannaket continuă să primească a­­jutor de la Statele Unite şi de la aliaţii lor din Asia. Americanii se plîng de incidentele din Padong. A­­ceastă regiune se află în centrul provinciei Xieng Kuang care a fost curățată în întregime de rebeli încă înainte de încetarea focului. Grupul din Savannaket, cu ajutorul protec­torilor săi, a debarcat în această re­giune trupe de desant aerian. Dacă americanii, a declarat Quinim Foi­­sena, vor intr-adevăr să nu mai fie incidente, să-şi sfătuiască protejaţii să respecte armistiţiul şi să nu-i mai ajute cu avioane, arme şi trupe. Amintind că la Na Mon continuă tratativele tripartite şi că a fost deja creată o comisie militară, Qui­nim Folsena a propus să se treacă la studierea problemei principale - neutralitatea şi suveranitatea Laosu­lui. El a respins ideea formulării u­­nei aşa-zise noi­­,concepţii de neu­tralitate“. Totodată Quinim Folsena a con­damnat încercările puterilor occiden­tale de a impune ţării sale un me­canism de control care ar urma să joace de fapt rolul unui „supra­­guvern“. Reprezentantul Franţei, CHAU­­VEL, care a luat apoi cuvîntul, s-a declarat „uimit“ că pînă în pre­zent Comisia de control nu a primit „instrucţiuni suplimentare“, în continuare a luat cuvîntul VONGVICIT, reprezentantul Parti­dului Neo Lao Haksat. „Nereuşind să cucerească Laosul pe cale milita­ră, a declarat el, Statele Unite re­curg în scopul realizării ţelului lor la tot felul de manevre politice şi eco­nomice. Cerem tuturor popoarelor să manifeste vigilenţă faţă de neocolo­nialism indiferent sub ce formă s-ar manifesta acesta“. Noi cazuri de violare de către rebelii laoţieni a condiţiilor de încetare a focului XIENG KUANG­­ (Agerpres).­­ La 31 mai postul de radio „Vocea Laosului“ a acuzat din nou grupul ‘Funii Nosavan-Boun­dum de vio­lări repetate ale ordinului cu privire la încetarea focului şi de calomnie­rea trupelor guvernului regal şi Par­tidului Neo Lao Haksat. După cum transmite Agenţia viet­nameză de informaţii, postul de ra­dio a relatat următoarele fapte : La 25 mai, trupele lui Funn­ Nosa­­van-Boun Oum au atacat punctul Ban-Van (la 15 km. sud-vest de Moung-Han, provincia Luang Pra­­bang) aflat sub controlul guvernului regal şi al Partidului Neo Lao Hak­sat, omorînd cinci soldaţi din tru­pele patrioţilor. La 26 mai, trupele lui Fumi No­­sawan-Boun Oum au atacat în re­giunea Falana (provincia Savanna­ket) localităţile Nong-Bua, Ban- Keng-Panao, Ban-Nong-Pon, Bung- San şi Naleng, aflate sub controlul trupelor patriotice. Au fost ucişi mulţi localnici, în aceeaşi zi avioane americane ,,At-6“ au­­ deschis focul asupra po­ziţiilor armatei regale laoţiene şi,tru­pelor, Neo Lao Haksat, în sud-vestul provinciei Xieng Kuang. La 27 mai de pe aerodromul­­din Hepong au decolat pierind in Tai­­landa avioane avind la bord un ba­talion din trupele lui Fumi Nosa­­wan-Boun Oum. Aceste trupe ur­mează să fie instruite in Tailanda. Postul de radio a specificat şi alte cazuri de violare de către rebeli a condiţiilor de încetare a focului. o nomă a îmâ­at­ei SiracoforaiaBişlilor PARIS­­ (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, Roger Gavori, comisarul şef al poliţiei din­­ oraşul Alger a fost asasinat de elemente ultr­acoloniia­­liste în noaptea, de miercuri spre joi. Agenţia arată că Gavori era însăr­cinat cu o anchetă în legătură cu recentul puci fascist din Algeria. în luna martie, în casa lui Ga­vori a explodat o bombă, iar in ultimul timp el primise numeroase scrisori de amenințare din partea elementelor ultracolonialiste. DRUM NOU Interviul acordat de Walter Ulbricht ziarului „Neues Deutschland66 BERLIN “ (Agerpres). La Berlin s-a dat publicităţii in­terviul acordat ziarului „Neues Deutschland“ de Walter Ulbricht, preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., care a răspuns la întrebări referitoare la încheierea tratatului de pace şi la problema Berlinului occi­dental. în momentul de faţă situaţia este de aşa natură - a declarat W. Ul­bricht - incit numai prin înlăturarea militarismului vest-german poate fi deschisă calea pentru o apropiere şi o colaborare între cele două state germane. Există două state germane diferite şi cu ele trebuie încheiat tra­tatul de pace. Tratatul de pace va fi încheiat fie cu cele două state germane, lucru pe care-l dorim şi pentru care sîntem gata, a subliniat Ulbricht, fie cu R. D. Germană, pe de o parte şi Uniunea Sovietică şi acele puteri ale coaliţiei antihitleriste care o doresc, pe de altă parte. Aş dori să presupun, a declarat Ulbricht, că încă la întîlnirea de la Viena se va lua în discuţie încheie­rea tratatului de pace. Sper că în a­­ceastă problemă punctele de vedere ale preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi preşedintelui Kennedy se vor apro­pia unul de celălalt. Walter Ulbricht a caracterizat drept totale inepţii relatările presei occidentale despre nu se ştie ce mă­suri de blocadă pe care ar intenţio­na să le întreprindă R.D.G. în pri­vinţa căilor de comunicaţie dintre Berlinul occidental şi lumea dinafară după încheierea tratatului de pace şi soluţionarea paşnică a problemei Berlinului occidental. Nu intenţio­năm să închidem aceste căi de trans­port - a declarat el. Este necesar ca, printr-un acord cu R.D.G., să se creeze bazele contractuale de folo­sire a căilor de comunicaţie terestre, navale şi aeriene în măsura în care ele se referă la teritoriul R.D.G. Sîntem gata să încheiem astfel de acorduri. Walter Ulbricht a mai declarat că încheierea capitolului celui de-al doilea război mondial nu va com­plica în nici un caz opera de reuni­­ficare a Germaniei, ci va deveni o premisă indispensabilă pentru lichi­darea dezmembrării naţiunii ger­mane. Tratativele de la Evian EVIAN­­ (Agerpres). Miercuri, după cea de-a şa­sea în­­tilnire a reprezentanţilor Franţei­ şi Algeriei, purtătorul de cuvînt al de­legaţiei franceze a declarat că a con­tinuat discutarea problemelor gene­rale legate de autodeterminare. El a adăugat că discuţia se referă la pro­blema „teritoriului pe care se va rea­liza autodeterminarea“ şi că delegaţia franceză şi-a­ expus punctul de vede­re. Discuţia a fost aprofundată şi „a­­nimată“, dar nu a depăşit „un cadru corect“. Răspunzînd unui ziarist, reprezen­tantul delegaţiei franceze a spus că punctele de vedere ale celor două delegaţii „nu coincid“. R. Malek, reprezentantul delega­ţiei algeriene la tratativele de la Evian, a declarat la o conferinţă de presă care a avut loc la Casa Presei din Geneva,, că punctul de vedere al Franţei în problemele autodetermi­nării Algeriei şi Saharei este în con­tradicţie cu raţiunea. Delegaţia noastră, a spus Malek, a respins argumentele delegaţiei fran­ceze şi şi-a rezerva­t dreptul de a expune detailat poziţia guvernului algerian la şedinţele ulterioare de la Evian. Delegaţia algeriană a cerut dele­gaţiei franceze să accelereze discuta­­­rea problemei algeriene. Guvernul algerian se pronunţă pentru o dis­cuţie concretă, precisă şi realistă. Noi, a spus Malek, am declarat în repeta­te rînduri şi declarăm şi acum că problema independenţei Algeriei pri­veşte întregul teritoriu algerian și de aceea respingem orice planuri de se­parare a Saharei de teritoriul Alge­­riei. Reprezentanții francezi şi algerieni se vor întîlni din nou la 2 iunie. Descoperirea unui complot antiguvernamental în Venezuela CARACAS­­ (Agerpres). După cum relatează agenţia United Press International, la 31 mai gene­­ralul Antonio Briceno Linares, mi­­nistrul Apărării al Venezuelei, a anun­ţat că a fost descoperit un complot urmărind răsturnarea guvernului. Li­nares a spus că în cursul unei serii de razii au fost arestate 21 de persoa­ne și a fost capturată o cantitate de materii explozive. — Nu vă îngrijorați, lady! Mai întîi vă călcăm rochia cu fierul și apoi o vom transforma după modelul nostru... (Desen din ziarul „Izvestia“) Junta militară din Coreea de Sud continuă acţiunea de fascizare a ţării SEUL­­ (Agerpres). Junta militară care a acaparat pu­terea în Coreea de sud printr-o lovi­tură de stat continuă acţiunea de fascizare a ţării. După cum relatează coresponden­tul agenţiei United Press Internatio­nal, la Seul a fost dat publicităţii un decret în care se anunţă revizuirea constituţiei, in scopul „legalizării“ noului regim de dictatură fascistă. Potrivit corespondentului agenţiei France Presse, se va „confirma di­zolvarea Adunării Naţionale şi se vor preciza răspunderile noului gu­vern“. Această acţiune este atît de flagrant ilegală, incit, după cum­ a­­nunţă corespondentul agenţiei Asso­ciated Press, însăşi junta militară „se afla marţi într-o mare dilemă în le­gătură cu modul în care trebuie lega­lizată conducerea fără un parlament“, în acelaşi timp în ţară continuă a­­restările. Caracterul arbitrar al a­­cestora reiese chiar din declaraţiile făcute de Tian Do En coresponden­ţilor agenţiei Associated Press. El a recunoscut indirect că vina miilor de arestaţi constă în aceea că... sunt „suspecţi politici“. Nr. 5111 Preşedintele Sukarno va vizita Uniunea Sovietică MOSCOVA i (Agerpres). a. TASS transmite : La 1­5 iunie preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, va sosi în Uniunea Sovietică într-o vizită ofi­­cială. Invitaţia de a vizita U.R.S.S. i-a fost transmisă în numele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi al guvernului sovietic de către preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Nikita Hruşciov, în timpul vizitei sale în Indonezia în februarie 1960. Făcînd această invitaţie guver­­nul sovietic a fost călăuzit de năzu­inţa spre întărirea şi dezvoltarea con­tinuă a legăturilor de prietenie şi co­laborare între Uniunea Sovietică şi Republica Indonezia. Invitația a fost acceptată cu recu­noştință. Moscova Conferinţa de presă organizată de participanţii la întîlnirea de la Nijneaia Oreanda (Agerpres) MOSCOVA 1 ( Agerpres) TASS transmite: La 31 mai a avut loc la Moscova o conferinţă de presă organizată de participanţii la întîlnirea de la Nijnea­ia Oreanda a reprezentanţilor vieţii publice din S.U.A. şi U.R.S.S. Reprezentanţii vieţii publice ameri­cane şi sovietice şi-au exprimat spe­ranţa că apropiata întîlnire dintre John Kennedy, preşedintele S.U.A. şi Nikita Hruşciov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., va con­tribui la întărirea păcii între popoare şi la rezolvarea prin mijloace paşnice a problemelor litigioase dintre state. La conferinţa de presă s-a citit Un comunicat în care se spune: In cursul săptămînii trecute 33 reprezentanţi ai vieţii publice sovietice şi americane, care s-au întîlnit în Uniunea Sovietică, au avut un schimb de vederi neoficial asupra unora dintre principalele pro­bleme ale relaţiilor internaţionale. întîlnirea care a avut loc la Nij­noaia Oreanda, în Crimeea, între 22 şi 28 m­ai 1961, a constituit o conti­nuare a întîlnirii neoficiale similare organizată în oraşul Hanover (Statul New Hampshire S.U.A.) între 29 oc­tombrie şi 5 noiembrie 1960. O treime din participanţii la întîl­nirea de la Nijneaia Oreanda au luat parte şi la întîlnirea de la Hanover. Ca şi în trecut, întîlnirea s-a desfă­şurat sub forma unei discuţii libere între oameni de ştiinţă şi cultură care au un rol activ în viaţa publică din ţările lor. Şedinţele au fost închise. Participanţii la întîlnirea de la Nij­noaia Oreanda au examinat intr-un spirit de sinceritate sursele de încor­dare şi de divergenţe între S.U.A. şi Uniunea Sovietică. A avut loc un schimb liber de pă­reri asupra situaţiei actuale a relaţii­lor dintre cele două ţări. Participanţii la întîlnire au acordat o atenţie deosebită principalelor pro­bleme ale păcii şi securităţii interna­ţionale, precum şi condiţiilor de asi­gurare a păcii şi securităţii interna­ţionale. La întîlnire a fost scoasă în evidenţă necesitatea de a se întări pacea între popoare şi de a se rezolva prin mijloace paşnice problemele liti­gioase între state. Participanţii la întîlnire au relevat cu satisfacţie progresul realizat în convorbirile începute la Hanover. Ei au ajuns la concluzia că este de dorit să continue activitatea lor pe firita studierii împreună a problemelor care prezintă un interes comun pentru ei. S-a stabilit ca următoarea întîlnire să fie organizată în S.U.A. Convorbirile Kennedy — de Gaulle PARIS­­ (Agerpres).­­ Programul celei de-a doua zi a vizitei oficiale la Paris a preşedin­telui Statelor Unite, Kennedy, a cu­prins vizitele pe care acesta le-a fă­cut la Cartierul General al N.A.T.O., la primăria Parisului, precum şi con­tinuarea întrevederilor sale cu ge­neralul de Gaulle. în prima zi a convorbirilor Ken­nedy şi de Gaulle au discutat, de a­­semenea, probleme privind Asia, de sud-est şi Africa şi îndeosebi pro­blema Berlinului. Numeroşi obser­vatori prezenţi în aceste zile la Pa­ris consideră această din urmă ca problema asupra căreia stăruie în mod deosebit preşedintele Franţei. Referindu-se „la o sursă demnă de încredere“, agenţia France Presse a anunţat că „preşedinţii S.U.A. şi Franţei au căzut de acord asupra unei poziţii comune în problema Berlinului“. Presa franceză remarcă faptul că acest acord a fost realizat pe baza tezelor formulate de cance­larul Adenauer, care, după cum se ştie, se opune din răsputeri oricărei soluţionări paşnice a acestei pro­bleme. Referindu-se la discuţiile asupra problemelor N.A.T.O. şi dezarmării abordate în continuare de cei doi oameni de stat, ziarul „Combat“ subliniază că „convorbirile în aceste probleme se anunţă a fi dificile“, în discuţia asupra N.A.T.O., scrie „Li­beration“, preşedintele Franţei îşi re­afirmă revendicarea cunoscută în le­gătură cu instituirea unui directorat anglo-franco-american în cadrul N.A.T.O. și cere să fie consultat, avînd drept de veto, în orice pro­blemă interesînd lumea occidentală“. R.af®eî Truj­llo a fost asasinat NEW YORK­­ (Agerpres). După cum relatează agenţiile ame­ricane de presă, postul de radio „El Caribe“ al guvernului Republicii Domi­nicane a afirmat că Rafael Trujillo a fost ucis de un grup de mai multe per­soane şi că alte amănunte vor fi date publicităţii mai tîrziu. Ronald Batche­lor, corespondentul din San Juan, Por­­torico, al agenţiei Reuter, transmite că şapte persoane au atacat cu focuri de armă maşina în care se afla dic­tatorul dominican şi care tocmai pă­răsise reşedinţa sa de la San Cristo­bal. Trujillo a fost ucis pe loc, iar şoferul său rănit grav. Garda lui Tru­jillo a ucis doi dintre atacatori în timp ce ceilalţi au reuşit să fugă. Juan Romero Ulloa, secretar gene­ral al „Adunării revoluţionare domi­nicane“, organizaţie a refugiaţilor do­minicani din Mexic, a declarat că în urma comunicatului oficial anunţind moartea lui Trujillo, în mai multe lo­calităţi din Republica Dominicană s-ar fi produs răscoale. Horacio Ornes, li­der al refugiaţilor dominicani din Por­­torico, a declarat că asasinarea lui Trujillo a fost organizată şi executată de un grup clandestin din Ciudad Tru­jillo. El a anunţat că două partide poli­tice dominicane, care activează în exil, „Avangarda dominicană“ şi „Partidul revoluţionar dominican“, s-au întrunit în Costa Rica la 20 mai şi au format „Alianţa democratică dominicană“ cu scopul de a instaura un nou regim în Republica Dominicană. Pentru retrocedarea Okinawei la Japonia TOKIO i (Agerpres). - TASS transmite ; Cu prilejul sosirii în Japonia a u­­nei delegaţii din Okinawa, ocupată de Statele Unite, răsună cu o nouă vigoare cererile cu privire la retro­cedarea acestei insule către Japonia. Reprezentanţii populaţiei din Oki­nawa au făcut vizite primului minis­tru Ikeda şi altor oameni de stat ja­ponezi, prezentîndu-le cererile lor. Ei au declarat că dacă aceste cereri nu vor fi satisfăcute, populaţia din Okinawa va face o primire rece de­legaţiei parlamentare japoneze, invi­tate de înaltul comisar american în Okinawa. Partidul socialist din Japonia a dat publicităţii o declaraţie care demas­că încercările cercurilor guvernante de a nu lua în considerare aceste ce­reri. Dictatura lei stroessner in pragul lalimentului După cum transmite agenţia Asso­ciated Press, dictatorul Paraguayan Al­fredo Stroessner, căutînd să preîntîm­­pine prăbuşirea sîngerosului său re­gim, a decretat săptămîna trecută pre­lungirea stării de asediu pe întreg cu­prinsul ţării, pe o perioadă de încă trei luni. Regimul tiranului Stroessner a înscris cea mai întunecată pagină în istoria de pînă acum a Paraguayului. Alfredo Stroessner a luat puterea în 1954, în urma unei lovituri de stat organizată de S.U.A. Pentru a-şi le­galiza puterea, el a organizat în ace­laşi an un simulacru de alegeri, pro­­clamîndu-se preşedinte, iar în 1958 s-a reales. El s-a dovedit ,­demn« de în­crederea Washingtonului, vînzînd li­teralmente ţara imperialismului ameri­can. Este suficient să arătăm că mai bine de jumătate din suprafaţa ţării a fost concesionată trustului petrolifer nord-american Standard Oii. Consecin­ţele penetraţiei economice şi politice a S.U.A. n-au întîrziat, bineînţeles, să se arate. Ca urmare, poporul a fost împins în cea mai îngrozitoare mize­rie. Din fiecare 100 de locuitori ai ţării, 80 sunt bolnavi de tuberculoză. Anual mor 70 la sută din copiii nou născuţi. Numai 5 la sută din numărul total al ţăranilor posedă pămînt. Cît priveşte nivelul de trai al populaţiei, scrie ziarul argentinian „La Vanguar­­dia", în ultimii ani costul vieţii a cres­cut cu 30 la sută. în rest, dacă ar fi să dăm crezare declaraţiilor dictato­rului Stroessner, în Paraguay dom­neşte numai... „bunăstarea şi ferici­rea". De ani de zile în Paraguay se men­ţine o situaţie tulbure. Masele popu­lare din această ţară s-au ridicat la luptă împotriva jugului impus de im­perialiştii americani şi de agenţii a­­cestora. Deşi aflat în cea mai adîncă ilegalitate, Partidul Comunist dtei Pa­raguay, partid combativ al clasei mun­citoare, duce o luptă eroică, organi­zed şi însufleţind acţiunile armate ale forţelor patriotice împotriva regi­mului dictatorial. In ultimele luni răs­coalele din Paraguay au început să se ţină lanţ. Pentru a înăbuşi mişcarea maselor populare, care s-au răsculat împotriva dictaturii, patronii de la Washington ai lui Stroessner i-au tri­mis acestuia tunuri, tancuri şi avi­oane. Ambasadorul american la Asun­cion a mers pînă acolo, Incit a de­clarat că poporul Paraguayan „n-ar fi pregătit pentru democraţie“ şi că ins­taurarea libertăţii în ţară ar putea „duce la anarhie". Dar în ciuda te­rorii, a folosirii armamentului şi avia­ţiei „made în S.U.A.“, a „sfaturilor" ambasadorului american, tot mai mare este numărul paraguayenilor care luptă împotriva tiraniei. Această opoziţie a îmbrăcat acum forma luptei armate de partizani. După cum relatează pre­sa, recent grupuri de partizani alcă­tuite din muncitori, ţărani şi stu­denţi, membri ai partidelor liberal, comunist şi febrerist au ocupat loca­lităţile General Aquine şi Garaguatay, înfrîngînd detaşamentele armate ale lui Stroessner şi capturînd arme. Ele au organizat mitinguri în cadrul că­rora au expus populaţiei programul şi ţelurile patriotice ale Frontului Unit de Eliberare Naţională. Lupta poporului duce la agravarea crizei şi a luptei interne din lagărul guvernamental. Ziarul vest-german „Vorwärts" subliniază că chiar şi în rîndurile partidului guvernamental se manifestă repulsie faţă de Stroessner. Cercurile apropiate dictatorului, preci­zează ziarul, fac eforturi pentru a-l convinge să renunţe la putere cît mai este timp, înainte ca mişcarea popu­lară să-l alunge. Căutînd să prelungească pe cît mai e posibil existenţa regimului său, Stro­essner a proclamat starea de asediu, stare care este menţinută în Paraguay de 4 ani de zile. In acest răstimp Stroessner a intensificat la maximum teroarea antidemocratică, pornind fă­ţiş pe calea suprimării forţelor de opo­ziţie şi în primul rînd a comuniştilor, închisorile şi lagărele de concentrare sînt astăzi pline de deţinuţi politici, înainte de a fi omorîţi, deţinuţii sînt supuşi unor torturi ce amintesc de a­­trocităţile inchiziţiei medievale , li se răsucesc mîinile şi picioarele sau sînt supuşi chinurilor cu ajutorul curentu­lui electric, sînt cufundaţi în apă cu gheaţă, li se smulg unghiile şi dinţii. Cadavrele mutilate sînt apoi aruncate în fluviul Parana. Dar teroarea nu poate înăbuşi lupta poporului Paraguayan. Dictatorul Stro­essner, cuprins de panică, trimite acum în fiecare dimineaţă din bîrlogul său înconjurat cu tancuri americane şi mercenari bine plătiţi, un curier per­sonal la ambasada S.U.A. din Assun­­cion, care predă un plic sigilat. Des­pre conţinutul plicului cunosc foarte puţine lucruri chiar şi înalţii funcţio­nari ai ambasadei. E „strict secret", obişnuiesc să spună ambasadorul şi colaboratorii lui apropiaţi. După cum totuşi s-a aflat, plicurile sigilate expe­diate pe adresa Ambasadei S.U.A. nu reprezintă altceva decit rapoarte­­ zil­nice asupra situaţiei tulbure din ţară, implorînd pe nord-americanii să-i­­ tri­mită mai mulţi bani şi o cantitate mai mare de armament. Astăzi este bine ştiut faptul că fără sprijinul Washingtonului Stroessner n-ar putea nici măcar o zi să se menţină la pu­tere. Dar cu tot acest sprijin masiv, în condiţiile amploarei pe care a luat-o lupta antidictatorială, Stroessner nu va reuşi să-şi salveze de la pieire sîn­­gerosul său regim, care acum se află în pragul falimentului. N. NICOLAU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bulevardul Statin nr. 29, telefon 20—30, 40—69, 40—31, 49—37, 42—92. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. — Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA BRAŞOV.

Next