Drum Nou, august 1962 (Anul 19, nr. 5473-5498)

1962-08-30 / nr. 5497

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA! ORCAM­M COMITETULUI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5497 * JOI, 30 AUGUST 1982 ★ 4 PAGINI, 20 BANI „PROCESUL MILIMETRILOR“ In vizită la noi prieteni Uzinele „Automecanica“ din Mediaş şi-a înscris de curînd numele printre cele ale marilor unităţi ale metalurgiei şi construcţiilor de maşini din regiunea noastră. Se poate spune însă că nu numai prin pro­dusele sale a devenit cunoscut acest tînăr colectiv, ci şi prin activitatea sa entuziastă în producţie, care s-a soldat cu rezultate demne de laudă mai ales în ceea ce priveşte economisirea metalului. Ca şi în multe alte întreprinderi din regiunea noastră, „Milimetrul” şi aici are prieteni devotaţi, care îi susţin cauza. A sosit o scrisoare . .. ...destinată „Milimetrului“. Adresa expeditorilor : uzinele „Automeca­­nica”, îi scriau cîţiva din noii săi prieteni : inginerul Gheorghe Dejan, strungarul Vasile Bojescu, lăcătuşul Constantin Ifrimelea, controlorul de calitate Nicolae Voica... „Să ne vizitezi în cel mai scurt timp, dragă prietene. Sîntem con­vinşi că realizările noastre te vor en­tuziasma. Pe lîngă faptul că la noi nu se risipeşte nici un milimetru de metal, în întrecerea pentru reducerea consumului specific s-au născut ini­ţiative preţioase, care te-ar putea interesa. Convinşi că în curînd vei răspunde invitaţiei noastre, vizitîn­­du-ne, rămînem în aşteptarea apro­piatei întîlniri“. „Milimetrul“ n-a mai aşteptat mult. La cîteva zile după primirea scriso­rii se şi afla într-un accelerat care-l purta la Mediaş. Cîteva interviuri pe aceeaşi temă Vestea că oaspetele aşteptat a şi sosit, s-a răspîndit repede în uzină. La serviciul tehnolog şef, maşinile de calculat lucrau într-una. Soco­teau ultimele realizări cu care trebuia completată rubrica „metal economi­sit”. Mîndru de rezultatele calcule­lor, inginerul Gheorghe Dejan ra­portă Milimetrului : — în şapte luni am economisit peste şaptezeci tone metal... — Stai să-mi notez. Şi micul oaspete îşi scoase din bu­zunarul unde păstrează şi şublerul un minuscul carnet de note. Şi, spre sur­prinderea celor de faţă, după ce şi-a notat, ca punct de plecare cifra re­prezentând rodul strădaniei în direc­ţia economisirii metalului, notesul n-a mai dispărut în micul buzunar, i­ar întrebările au continuat. — Nimic de zis, rezultatele sunt demne de laudă. Dar care este izvo­rul acestui succes ? — Adevărul este, că, întotdeauna, colectivul nostru s-a preocupat de economisirea metalului. Rezultatele frumoase obţinute în acest an se datoresc însă aplicării planurilor de croire combinată. Prin aşezarea ju­dicioasă a şabloanelor, obţinem din aceeaşi cantitate de material mai multe repere. Am reuşit în acest fel să reducem la minimum şi deşeurile. Bineînţeles, că, înainte de a fi ela­borate, planurile de croire combinată au fost analizate minuţios în cadrul serviciului tehnolog şef, stabilindu-se pentru fiecare reper locul şi poziţia de unde va fi croit, în vederea folo­sirii cît mai economicoase a materia­lului. — Mai aveţi şi alte astfel de ini­ţiative ? — Desigur ! De data aceasta răs­punsul l-a dat tehniciană Maria Buja, responsabila cabinetului tehnic. Este vorba de lingorarea prin turnare a deşeurilor de aluminiu, realizată de tehnologul Daniel Piters. înainte, de­şeurile provenite de la croirea tablei de aluminiu erau valorificate neeco­­nomicos. în schimb, uzina noastră primea din alte părţi robineţii şi alte piese de aluminiu strict necesare pro­ducţiei. Prin lingorarea deşeurilor şi folosirea lingourilor la turnarea pie­selor pe care le procuram din alte părţi, s-a realizat o nouă importantă economie. — Dar cu rebutul cum staţi ? — E rîndul meu să răspund — interveni Nicolae Voica, controlor tehnic de calitate. în ultimul timp rebutul a scăzut cu aproape 10 la sută. Cum ? Muncitorii noştri în­vaţă, învaţă cu sîrguinţă să lucreze tot mai bine. Chiar de curînd 30 de sudori au absolvit un curs pentru ri­dicarea calificării. Rezultatele sunt evidente. Calitatea se îmbunătăţeşte, iar despre rebut nici vorbă. Şi nu în­vaţă numai sudorii, ci întreaga uzină. Strungarul Ion Stoica are o reclamaţie L-a întîmpinat pe oaspete cu un cuţit de strung rupt în mînă. — Ai venit la timp, prietene. Nu ştiu dacă ai cunoştinţă de fap­tul că noi prelucrăm şi unele re­pere mai mari, pentru piese de schimb. Bunăoară butucul roţii din spate, ni-i toarnă uzinele „Stea­gul Roşu”. Să ştii că piesele au mari incluziuni de nisip şi zgură, care ne ridică consumul de scule. Să le spui că strungarii noştri i-au recla­mat... Milimetrul cercetă cîteva piese, inclusiv cea de pe strung, în care se rupsese cuţitul. Ion Stoica avea dreptate. Se produc încă destule neajunsuri din pricina incluziunilor. Şi, dacă, din punct de vedere al adaosurilor de prelucrare, strunga­rii de la „Automecanica” n-au ni­mic de reproşat furnizorilor lor, din punct de vedere al calităţii lu­­i „ nu efrtii /'um 11 . Desigur că turnătorii de la uzina furnizoare din Braşov nu-i vor lăsa fără răspuns pe beneficiarii lor. Şi acest răspuns trebuie să fie eli­minarea incluziunilor. La panoul fruntaşilor Unul din principalele criterii în aprecierea fruntaşilor este felul cum aceştia se ocupă de economisirea metalului. Aşa se explică faptul că la panoul fruntaşilor este afişat şi numele debitatorilor Constantin Ifrimelea şi Ilie Munteanu, al strun­garilor Gheorghe Dăian şi Ion Kovács, al lăcătuşului Nicolae Proş­­teanu, al maistrului Ioan Klusch şi al altor zeci de prieteni ai Mi­limetrului. De fapt, judecind după succesele obţinute, la panoul de onoare me­rită să stea întreg colectivul, deoa­rece aci, sub îndrumarea organi­zaţiei de partid şi a conducerii administrative şi tehnice a uzinei, se desfăşoară în permanenţă o luptă perseverentă pentru reducerea con­sumului specific de metal. Iată de ce şi Milimetrul, după vizita la noii săi prieteni, a fost entuzias­mat de realizările acestui colectiv şi de experienţa dobîndită aci în economisirea metalului, pe care n-ar fi rău să o aplice şi alte uzine cu profil asemănător. C. FOCIUC In cuprinsul ilarului Vă prezentăm cîteva imagini de la Serbarea celor mai buni dansa­tori şi cîntăreţi din regiune (pag. 2-a) Cronica literară: Titus Popovici: „Cuba, teritoriu liber al Ame­rică" (pag- 2-a) Bine întreţinute — bine reparate, Instalaţiile produc mai mult (pag. 2-a) Veşti din tarile socialiste (pag. 3-a) încheierea lucrărilor celui de al Vll-lea Congres al U.R.S. (pag. 4-a) Utilizarea panourilor prefabricate înlesneşte scurtarea termenelor de dare în folosinţă a blocurilor de locuinţe. IN CLIŞEU : La întreprinderea de prefabricate Braşov, maistrul Cocan Gheor­ghe, diri­jind încărcarea panourilor prefabricate, destinate şantierelor, In curînd, noul bloc de pe strada M. Eminescu din Făgăraș, își va primi locatarii. ÎKSIlOZm U TIMP A PORUMBIIHll- SARCINĂ Dl MARI RĂSPUMDIRI! 116 tone porumb însilozete într-o zi In momentul de faţă, în atenţia organizaţiei de partid şi a consiliu­lui G.A.S. Şercaia, raionul Făgă­raş, stă asigurarea cantităţilor de furaje însilozate necesare animalelor in perioada de stabulaţie. In ziua de 28 august la această unitate a început recoltatul şi insilozatul po­rumbului. In această zi tractoristul loan Manu a recoltat cu combina porumbul de pe o suprafaţă de 2,5 ha. de unde s-a obţinut o produc­ţie medie de masă verde de 29.000 kg. la hectar. Pe lîngă combină s-a fo­losit şi o tocătoare mecanică, cu ajutorul căreia s-au tocat peste 43.000 kg. de porumb masă verde.­ De pe cele 4 hectare de porumb Cu toate faptele Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul gospodăriei agricole de stat „George Coşbuc“, din oraşul Mediaş,­­au reuşit ca în cinstea zilei de 23 August să termine de arat cele 150 ha. planificate. După terminarea acestei importante lucrări, ei au tre­cut de urgenţă la amenajarea silozu­rilor necesare însilozării furajelor. Din cele 147 ha. însămînţate cu po­rumb în amestec cu soia, în decurs de 3 zile s-au recoltat 30 ha. și s-au însilozat 1.071 tone. în ziua de 26 august, atemistul Kurt Manch a recoltat cu combina 35 tone de porumb în amestec cu soia. Pe lîngă combine, la această unitate se mai folosesc și 3 tocători mecanice, tocîndu-se zilnic cu fieca­re cîte 20 tone masă verde, în munca de însilozare s-a eviden­ţiat în mod deosebit tractoristul Constantin Carculea, care cu tocă­­toarea pe care o deserveşte toacă zilnic peste 20 tone de porumb în amestec cu soia. Colectivul de munca al acestei u­­nităţi s-a angajat ca pînă la data de 14 septembrie ,să termine complet însilozările. POPA TUDOR, coresp. recoltate în ziua de 28 august, lucră­torii din această unitate au obţinut o producţie de 116 tone masă ver­Asigurarea necesarului de furaje însilozate pentru animale în toată perioada de stabulaţie este o pre­ocupare de seamă a consiliului de conducere al gospodăriei agricole colective din comuna Chichiş, raio­nul Sf. Gheorghe. De cîteva zile de, pe care au însilozat-o în bune condiţiuni. Acţiunea de însilozare a porumbului continuă, colectiviştii de aici au început re­coltatul şi insilozatul porumbului. Pînă în prezent, la această gospodărie s-au însilozat peste 300 tone de po­rumb în amestec cu soia. Producţia obţinută la hectar răsplăteşte din plin munca harnicilor colectivişti. Muncă, entuziastă o.»».*. Rezultate sub posibilităţi în raionul Sf. Gheorghe, ca şi în alte raioane din regiunea noastră, sunt condiţii pedoclimatice favorabile pen­tru dezvoltarea sectorului zootehnic, pe lîngă cultivarea plantelor cereali­ere şi industriale. în ultimii ani, unele gospodării co­lective — cum sunt cele din Hărman, Hălchiu, Bod, Ozun şi altele şi-au creat puternice ferme de animale. Gospodăria colectivă din Feldioara are cîte 49 taurine, din care 19,3 vaci la suta de hectare. Multe alte gospodării din raion au obţinut suc­cese apreciabile în sporirea nu­mărului de animale. Dar posibi­lităţile de care dispune agricul­tura raionului sunt cu mult mai mari. Dacă vom calcula încăr­cătura de taurine şi producţia de lap­te la suta de hectare într-o serie de gospodării colective (nu numai în cele noi) rezultă că faţă de posibili­tăţile lor realizările la producţia de lapte sunt încă mici. Aceasta se da­­toreşte faptului că conducerile gos­podăriilor colective nu se ocupă în­deaproape de asigurarea unei baze furajere corespunzătoare, iar pe de altă parte consiliul agricol ra­ional nu se ocupă în suficientă mă­sură de îndrumarea unităţilor în mod mai susţinut, controlînd dacă sarcinile sunt îndeplinite la timp şi întocmai. Spunem acest lucru, deoarece pînă la data de 20 august un număr destul de mic de gospodării colective din raion au reuşit să realizeze o pro­ducţie mai ridicată de lapte. Printre acestea se numără: G.A.C. din Feldi­oara, Bod, Ozun­­ şi Chichiş. La G.A.C. din Feldioara, până la data amintită s-a realizat, de la cele 293 vaci, o producţie medie de 1.860 litri lapte­—faţa de 2.700 litri planificaţi pentru acest an, pe cap de vacă fura­jată. De asemenea, la G.A.C. din Bod s-au realizat pînă la aceeaşi dată, 1.886 1. lapte pe cap de vacă furajată. De exemplu, G.A.C. din Olteni, din cei 1.800 litri lapte planificaţi pe cap de vacă furajată a realizat abia 866 litri pînă la 20 august; G.A.C. din Dobolii de Jos din 2.400 litri lapte, a realizat abia 511 litri, în asemenea ■(iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiii.. ÎN PERIOADA PĂCATULUI PRODUCŢII DE LAPTE TOI MAI MARI! MIIIIIItlIliiiillllllllllllllllllllIlIillilIIIIIIMIIIIIIilIItlII’' situaţie se află şi gospodăriile colecti­ve din Coşeni, Fotoş, Bodoc şi altele. Gospodăria agricolă colectivă „Bri­gada Roşie“, din Micfalău, are un sector taurin compus din 542 capete, din care 160 vaci cu lapte. Dintre acestea numai­ 120 sunt în lactaţie. Gospodăria şi-a planificat să reali­zeze cîte 2.486 litri lapte pe cap de vacă furajată, dar pînă­­ 20 august s-au realizat abia 1.014 litri. Acest lucru se datoreşte faptului că un nu­măr de 40 de vaci nu dau nici un li­tru de lapte, fiind gestante sau ster­pe de 2—3 ani. O altă cauză care împiedică realizarea producţiei de lapte, este felul defectuos de stabi­lire a îngrijitorilor-mulgători. Aici se practică obiceiul ca în timpul iernii îngrijitorii-mulgători la ferma de vaci să fie stabiliţi dintre femei, iar în timpul verii dintre bărbaţi. Această metodă nu este recomandată, deoarece mulgătorii nu ajung nici­odată să cunoască bine caracteristi­cile vacilor pe care le au în primire şi totodată nu sunt cointeresaţi în sporirea producţiei şi asigurarea bazei furajere. Dacă acelaşi îngriji­tor ar îngriji vacile în tot timpul a­­nului, ar fi pe deplin cointeresat de sporirea producţiei de lapte şi de asigurarea bazei furajere. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, consiliul agricol raional va trebui să­­ ia măsuri ca în­­ fiecare gospodărie colectivă să se asigure ba­za furajeră necesară întregului efec­tiv de animale. Medicii veterinari şi inginerii zootehnişti trebuie să urmă­rească mai îndeaproape animalele, pentru a cunoaşte starea sănătăţii lor şi sterilitatea unor exemplare, luînd măsuri pentru combaterea ei, iar e­­xemplarele improprii să fie înlătu­rate din turma de bază. Organizaţiile de bază, consiliile de conducere, trebuie să acorde toată atenţia permanentizării îngrijitorilor­­mulgători la ferma de vaci, pentru a nu se mai repeta situaţia de la G.A.C. din Micfalău. De asemenea se vor lua măsuri pentru ca deficitul de furaje grosiere să fie completat cu fînurile care vor trebui cosite de pe marginea drumurilor din perimetrul gospodăriei, iar necesarul de suculen­te (siloz) pun însilozarea resturilor din grădina de legume etc. Asigurînd o puternică bază fura­jeră, se va putea realiza şi producţia medie de lapte planificată pe cap de vacă în acest an. E. CRIŞU ­obilă la nivelul cerinţelor în momentul de faţă la coope­rativa „Lemn şi mobilă“ din Bra­şov se lucrează la noi tipuri de mobilă. Cele două noi tipuri de camere combinate au o linie mo­dernă, ocupă un spaţiu redus şi sunt furniruite cu furnir exotic. Totodată aici se execută şi măsuţe adecvate pentru orele de studiu ale elevilor. Unele îmbunătăţiri s-au adus şi la secţia de recondiţionare a mo­bilei, care în momentul de faţă, la cererea clienţilor, execută şi transformări. Arături pe suprafeţe Foloasele mari pe care le aduce arătura adîncă de vară, pentru spo­rirea producţiei agricole, sunt bine­cunoscute din experienţa anilor tre­cuţi, atit de către lucrătorii din gos­podăriile de stat cît şi de membrii gospodăriilor colective. Prin afînarea solului se înlesneş­te înmagazinarea şi păstrarea apei provenite din ploi, se activizează via­ţa microorganis­melor care îmbunătăţesc fertilitatea, se distrug buruienile etc. Iată de ce in majoritatea unităţilor agricole din regiunea noastră s-a început din vre­me executarea acestei lucrări, folo­­sindu-se din plin toate forţele. Ca urmare, pînă la data de 27 august, s-au arat în întreaga regiune peste 60.000 hectare. Cele mai bune rezul­tate s-au obţinut în raionul SIBIU, unde planul arăturilor de vară a fost realizat în proporţie de 8­,1 la sută. Preocupindu-se cu multă grijă de efectuarea acestei lucrări, GOSPO­DĂRIILE DE STAT din raioanele MEDIAŞ şi AGNITA au realizat planul arăturilor în proporţie de 126,4 şi respectiv 114,4 la sută, iar ■­ cele din raionul SIBIU — de 94,9 la I, sută. Asemenea succese au obţinut şi­­ multe gospodării colective din ra­­ioanele Făgăraş, Sf. Gheorghe pre- Jj cum şi din localităţile ce aparţin de lj oraşul Braşov, de vară cît mai mari! Este iasă de neînţeles de ce con-­­ ducerile unor unităţi agricole nu se r preocupă cu suficient simţ de răs­pundere de efectuarea acestor lucrări. In timp ce gospodăriile colective din jurul oraşului Braşov, bunăoară, au realizat planul arăturilor în proporţie­­ de peste 88 la sută,­­ gospodăriile de stat au lucrat abia 52,1 la sută din suprafaţa planifica­tă, deşi posibilită­ţile acestor unităţi ar fi permis ter­minarea in întregime a arăturilor de vară. De altfel, trebuie arătat că o neper­­misă lipsă de preocupare, pentru ij executarea arăturilor de vară, există­­, în foarte multe unităţi ce aparţin de­­ Trustul Gostar Braşov. Numai aşa , se explică de ce pînă acum, din 1­7.091 hectare planificate s-au arat numai cca. 3.600 hectare. Timpul este destul de înaintat. Condiţiile şi posibilităţile existente în cadrul gospodăriilor de stat din cadrul Trustului Gostar Braşov, ca şi in celelalte unităţi care au rămas în urmă cu arăturile, permit TERMI­NAREA ACESTOR LUCRĂRI IN­­TR-UN TIMP SCURT. Este necesa­ră numai O MAI VIE PREOCUPA­RE din partea organizațiilor de par­tid, din partea conducerilor gospodă­riilor şi a organelor din cadrul Trus­tului. înainte de termen încă la data de 10 august, muncitorii sticlari de la fabri­ca „Vitrometan“ din Mediaș au raportat îndeplinirea planului la producţia globală pe 8 luni. Pînă la această dată harnicul colectiv al fabricii a dat pro­duse peste plan în valoare de 2.971.000 lei. Echipele con­duse de comuniştii Nicolae Te­­liucă, Benţa Maria, Alezi A­­dalbert şi Fl. Ioan şi-au adus din plin contribuţia la aceste realizări. Planul producţiei globale pe 8 luni 2. toi** 4* înco ziua de 31 iulie, şi de colecti­vul de muncă, al Fabricii de geamuri, care a obţinut peste plan produse în valoare de aproape 2 milioane lei. ȘT. NEAGU, coresp. 14.609 m. ţesături peste plan Angrenat cu multă însufleţire în între­cerea socialistă, colectivul ţesătoriei de stofe de la Uzinele textile din Cisnădie, înscrie pe graficele de producţie reali­zări de seamă. In perioada 1 ianuarie — 10 august, ţesătoria de stofe a dat peste plan 14.609 m. ţesături. La acest rezultat a contribuit pe lîngă buna întreţinere a utilajului şi mărirea indicilor de utilizare a războaielor de ţesut. Textiliştii din ţesătoria de stofă au acor­dat atenţia cuvenită şi bunei gospodăriri a materiei prime, economisind în primele 7 luni ale anului fire în valoare de 136.286 lei. ț­esătorii Tănase Constantin, Bratu Pa­­raschiva, Şerban Elena, bobinatoarea Rosa Paraschiva, ţesătoarele Istrate Ana şi Firoiu Constanţa, prin munca lor conştiincioasă au ciştigat titlul de fruntaş în întrecerea socialistă. CREŢU CONSTANTIN, coresp. i­iiiiiiiimiiiiiiii In sprijinul aplicării tehnicii avansate Cartea tehnică s-a dovedit un bun sfătuitor şi prieten şi pentru mun­citorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov. în rezolvarea multor probleme de inovaţii sau introducerea tehnicii noi au găsit constructorii de autocamioane un îndrumător preţios în cartea teh­nică. Pentru a le veni în sprijin în afara bibliotecii centrale, în cadrul uzinelor au fost organizate pe secţii şi sectoare alte 36 biblioteci tehnice, dotate cu volume şi reviste de specialitate, cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii. Alte blocuri de locuinţe la Făgăraş Zilele acestea, încă două blocuri din cvartalul „Tudor Vladimirescu", din oraşul Făgăraş, au fost terminate şi date în folosinţa oamenilor mun­cii. La recepţionare, noile blocuri primit calificativul „foarte bine“, curând se va da in folosință încă bloc pe strada Mihai­ Eminescu. Cel mai tînăr serviciu al combinatului La Combinatul chimic din Făgăraş, la începutul anului, a luat fiinţă un nou serviciu al combinatului — ser­viciul automatizării. Cei care erau repartizaţi să lucreze în cadrul nou­lui serviciu erau călăuziţi de un sin­gur gînd: în lumina Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. să facă totul pentru automatizarea pro­ceselor de producţie, contribuind ast­fel la creşterea productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Pînă în prezent acest harnic colec­tiv a reuşit să execute importante lu­crări de automatizare la fabrica de amoniac şi de acid azotic, la fa­brica de azotat de amoniu precum şi în alte secţii ale combinatului. în aceste lucrări s-au evidenţiat Epure Marius, Ioniţă Aurel, ingineri, Albu Mircea, Gali Ştefan, tehnicieni, Băr­­cuţeanu Olimpiu, Csok Ştefan, mun­citori şi alţii. I. PICIOREA, coresp. Spectacol de cîntece şi dansuri Astăzi la orele 18, în sala Tea­trului de stat din Braşov, va avea loc spectacolul prezentat de ansamblul de cîntece şi dansuri al Republicii Populare Mongole. Cu această ocazie, spectatorii braşoveni vor avea prilejul să cunoască mai bine frumuseţea şi bogăţia cîntecului şi dansului mongol, în interpretarea plină de măiestrie a artiştilor ansam­blului. fr e­aptă pioniereaică Munteanu Remus şi Kiss Tiberiu, elevi în oraşul Mediaş, sunt prie­teni buni. Toată va­canţa au fost împreu­nă. Aproape în fiecare zi se întîlneau la Casa pionierilor, unde cu ceilalţi colegi partici­pau la diferitele acţiuni cultural-educative, or­ganizate pentru ei. Ca şi în alţi ani, în vacan­ţa aceasta au făcut di­ferite excursii şi s-au ocupat cu munca în atelierele Casei pionie­rilor. In restul timpului, cînd căldura lunilor de vară nu le dădea pace, plecau la ştrand, după ce treceau mai întîi pe la biblioteca raională, de unde împrumutau cîte o carte. Trebuie să ştiţi că cei doi prie­teni, deşi sînt doar în clasa a IV-a elementară, au îndrăgit foarte mult cărţile, citind pînă în prezent aproape cîte 20 de volume fiecare. Şi acolo, în razele soare­lui, petreceau ore deo­sebit de plăcute. Intr-u­na din zilele trecute puteau fi văzuți din nou la ștrand. La plecare au găsit o carte. — Cine o fi uitat-o? — se întrebă Remus. — Vezi poate scrie numele pe ea. O deschise la prima filă și văzu ștampila atît de cunoscută a bi­bliotecii raionale. — •Știi ce zic eu, pro­puse Tiberiu. Hai să o ducem la bibliotecă din moment ce tot trecem pe acolo. — Hai. Şi împreună au adus cartea la biblioteca ra­ională, unde biblioteca­ra le-a mulţumit­­pen­tru fapta lor. s-a Peste cîteva zile prezentat şi păgubaşul cărţii. — Nu vă supăraţi, zise el. Două din căr­ţile împrumutate le-am adus, dar cu cea de V. Mihailov nu ştiu ce am făcut şi de aceea vă rog să-mi spuneţi cît costă ca să o plătesc. — Nu mai e nevoie, îi răspunse zîmbind bi­bliotecara. Dumnea­voastră­­ aţi pierdut-o la ştrand, iar doi pio­nieri au găsit-o şi ne-au adus-o acum cîteva zi­le. Aşa că vă rugăm ca altă­ dată să fiţi mai atent cu cărţile biblio­tecii. Ele sunt bunul tu­turor. Omul le-a mulţumit,­­­prin bibliotecară, celor doi pionieri şi plecă nu fără a se ruşina de lec­ţia primită. R. P. I (

Next