Drum Nou, august 1963 (Anul 20, nr. 5782-5807)

1963-08-28 / nr. 5804

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAi um nou­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL RM.R. « « SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ! ANUL XX, Nr. 5804 ★ MIERCURI, 28 AUGUST 1963 * 4 PAGINI, 20 BANI LA ÎNTREBAREA REDACŢIEI: Ce propuneţi pentru micşorarea consumului de cocs pe tona de fontă? Pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1963 şi pregătirea producţiei anului viitor! Analizînd felul în care a fost realizat la toţi indicii planul semes­trial de producţie în întreprinderile regiunii noastre, plenara Comitetului regional de partid Braşov a indicat printre sarcinile imediate, şi găsirea celor mai bune metode de muncă pentru reducerea continuă a consumului de cocs pe tona de piese din fontă. In legătură cu această sarcină de mare răspundere, ne-am adresat unor cadre teh­nice şi de specialitate de la Uzinele de tractoare din Braşov ţinînd seama de faptul că aici s-au înregistrat cele mai însemnate depăşiri ale consu­mului de cocs faţă de cifrele de plan. Publicăm în cele ce urmează răs­punsurile primite, s-a prevăzut o dozare strictă, la cîn­­tar, ceea ce va influenţa nu numai con­sumul dar şi calitatea fontei elaborate. O cauză de care ne facem vinovaţi şi care ne preocupă din ce în ce mai mult în prezent este aceea legată de rebu­turi. La producţia noastră zilnică rebu­tul depăşeşte cu 5,2 la sută coeficien­tul admis, ceea ce înseamnă că folosim de prisos peste 2000 kg. de cocs. In lupta cu rebutul am scăzut din luna aprilie, cînd acesta atingea 14,39 la su­ Ing. MARIUS POPESCU, șeful atelierului ele topire şi turnare In atelierul nostru, urmărind perma­nent consumul de cocs realizat la to­na de fontă, semnalul de alarmă a fost tras de comunişti cu mai multe luni în urmă, întrebarea la care răspundem astăzi ne-am pus-o de mai multe ori şi de fiecare dată am încercat să aplicăm în practică propunerile făcute. Ca urmare, faţă de primele luni ale anului, consumul de cocs a fost redus de mai multe ori, fără însă ca el să ajungă la cel prescris. De aceea rezultatele obţinute nu ne mulţumesc. Printr-o mai bună întreţi­nere şi planificare a reparaţiilor se vor e­­vita opririle accidentale, opriri care sunt însoţite de consumuri mari de cocs pen­tru reîncălzirea cabilourilor. Propun să se studieze mijloacele de transport şi manipulare a cocsului deoarece pe sea­ma producţiei sunt irosite zilnic canti­­tăţi mari de combustibil. De altfel, da­torită faptului că rezistenţa la şoc a cocsului folosit este redusă se degradea­ză tot prin manipulare destul de mult cocs. Pentru scăderea rebutului care in­fluenţează asupra randamentului ter­mic global al producţiei, socot că e ne­cesar ca în serviciile de concepţie ale uzinei să se revizuiască şi să se perfec­ţioneze tehnologia de turnare a piese­lor la care rebutul este persistent ridi­cat. De asemenea va trebui să acţionăm în direcţia întăririi controlului tehno­logic, folosind mai mult maiştrii repar­tizaţi în atelier. Creşterea nivelului profesional al muncitorilor şi al perso­nalului tehnic este de asemenea o cale importantă pentru scăderea consumului de cocs. Ing. MIHAI ŞANDRU, metalurg şef adjunct Sintem­ preocupaţi de problema con­sumurilor specifice în turnătoria de fontă şi, în mod special, de consumul de cocs la tona de piese din fontă. De­păşirea prin consum exagerat a acestui indice foarte impor­tant, de către tur­nătoria uzinei noas­tre, ne-a dat mult de gîndit. Pentru ca î„ i__.i~ — »*» iUlltlV W UI" mează să ne putem incadra un un set de consum tehnologic normat şi chia să recuperăm din pierderile înregistrat prin depăşirea consumurilor de coc­ va trebui să urgentăm punerea în func­ţiune a noilor cubilouri. Acestea sunt a­gregate perfecţionate, cu coloana de în­cărcare înălţată astfel încît au un ran­dament termic îmbunătăţit. Pe linia preocupărilor pentru folosi­rea celor mai perfecţionate mijloae tehnice, s-a elaborat, împreună cu In­stitutul de cercetări pentru tehnologii construcţiilor de maşini (I.C.T.C.M Bucureşti), un proiect pentru o insta­laţie de preîncălzire a aerului folosim gazul metan. Aplicarea acestei metode va permite să se obţină o scădere consumului de cocs cu circa 15 la sut la tona de fontă. Aplicarea cit mai ur­gentă a acestor măsuri, paralel cu fo­losirea cocsurilor prevăzute în normele pentru turnătorii, va determina grab­nica scădere a consumului specific de cocs şi continua îmbunătăţire a piese­lor turnate din fontă,­tă la 9 la sută în iulie şi probabil sub 9 la sută în această lună. Extinderea experienţei dobîndite de echipa mais­trului Dumitrache Gh. de la miezuri mici, care a redus rebutul cu 42 la su­tă faţă de coeficientul admis sau a e­­chipelor conduse de reglorul Oancea Gh. şi turnătorul Poenaru Traian, este fără îndoială încă o cale pentru conti­nua reducere a rebutului şi astfel a consumului de cocs. Cu faţa spre r­e­z­erve­l­e interne ale producţiei CONSTANTIN IONESCU, şeful secţiei turnătorie Nu de mult în cadrul consfătuirii de producţie a secţiei noastre, am discutat pe îndelete această problemă impor­tantă. Răspunsul la întrebarea pusă nu este chiar atît de uşor de dat. Noi am depăşit uneori cu pînă la 45—50 la su­tă consumul de cocs pe tona de fontă, din mai multe cauze, în primul rînd nu am folosit cocsul prevăzut în nor­mele de consum. Dar există şi cauze interne. La cubilourile în funcţiune aprovizionarea cu cocs nu se dozează exact folosindu-se o metodă volumetri­că, în care erorile pot să fie şi sunt mari. De aceea, pentru noile cubilouri Cu sarcinare îndeplinise depăşire Rezultate bune în muncă obţine de la o lună la alta colectivul Ba­zei de aprovizionare şi desfacere M.T.Tc. Braşov. Ca urmare a apor­tului pe care îl aduc comuniştii şi urmînd exemplul lor şi alţii, în pri­mele două decade ale lunii curente planul activităţii de bază (desfacerea mărfurilor) a fost depăşit cu 1,5 la sută. La acest succes se adaugă un altul: in primele 7 luni ale anului planul a fost realizat în proporție de 103 la sută. C­SEVCENCO, coresp. Ing. TOTU TEODOR adjunct al secţiei turnătorie Menţinerea cubiloului la temperatura de lucru este sarcina principală a celor ce-l deservesc. Pentru aceasta se con­sumă însemnate cantităţi de cocs, can­tităţi corespunzătoare capacităţii sale de lucru. Neîncărcarea cubiloului la capacitatea sa înseamnă deci depăşirea consumului de cocs la tona de fontă. Dacă urmărim graficul real de încărca­re pe care l-am realizat de la începu­tul anului, se vede că de cele mai mul­te ori coeficientul de încărcare nu de­păşeşte valoarea de 0,6—0,7. Tradusă în limbajul cifrelor de con­sum diferenţa de 0,3—0,4 înseamnă o bună parte din cele 30—40 de procen­te de depăşire a consumurilor de cocs. Aşa cum reieşea şi dintr-o analiză, a organizaţiei de partid, se impune să se asigure o încărcare cît mai bună a uti­lajelor. Dacă necesităţile interne ale u­­zinei nu pot să acopere capacitatea de producţie este normal ca uzina noastră să-şi asume mai multe sarcini în planul de colaborare, sarcini pe care turnăto­ria le va realiza în bune condiţiuni. Pentru că pînă în prezent termenul propus este depăşit propun de aseme­nea să fie luate toate măsurile pentru ca noile cubilouri să poată intra în funcţiune în cel mai scurt timp, astfel incit consumurile de cocs să poată fi neîntîrziat micşorate. Răspunzînd întrebării adresate de zia­rul nostru, toţi tovarăşii ale căror răs­punsuri le publicăm cu acest prilej au făcut propuneri concrete, de foarte ma­re importanţă, tratînd problema cu spi­rit de răspundere. Socotim că aplicarea acestor propu­neri trebuie să stea în atenţia organiza­ţiei de partid şi a conducerii uzinei, astfel incit la rezultatele remarcabile obţinute de harnicul colectiv al Uzine­lor de tractoare din Braşov să se adau­ge­ şi acelea privind scăderea consumu­lui de cocs la tona de piese turnate din fontă. MIHAI NADIN De cîteva zile s-a dat în folosinţă la Făgăraş, pe str. Mihail Eminescu, încă un bloc cu 23 de apartamente. Acesta­­este al treilea în decurs de un an. Anul acesta vor mai fi date în folosinţă în grupul de blocuri de pe str. Tudor Vladimirescu 2 blocuri cu 44 apartam­ente. Ţesătoarea Lemiţa Cucuianu, nu de mult absolventă a şcolii profesionale, a devenit, la „Partizanul Roşu“ din Braş­ov, cunoscută pentru rezultatele bune obţinute în producţie. Aproape 1 milion Tei... ... li s-a împărţit ca avans mem­brilor colectivişti din Stupini pentru zilele-muncă efectuate. Cele mai mari sume au fost primite de Constantin Voicu, Gh. N. Negulici, Ioan­ Spiri­don, I. Gh. Popovici şi alţii. SĂ ASIGURĂM O BOGATĂ ŞI CONSISTENTĂ Peste 30 tone porumb-siloz în medie la ha. De cîteva zile, la cele două secţii — Şeica Mică şi Agîrbiciu — ale gos­podăriei de stat din Axente Sever, a început recoltatul porumbului-siloz. Pînă acum, s-a recoltat o suprafaţă de peste 10 ha, cu o producţie totală de 398 tone. Se preconizează ca de pe întreaga suprafaţă de 64 ha. să se recolteze cu mult peste 1.000 tone porumb faţă de 527 tone cît s-a planificat. Concomitent cu recoltatul se lucrează din plin la tocatul şi în­silozatul porumbului, în afară de porumb, în silozurile din imediata apropiere a grajdurilor s-au însilozat şi 382 tone de trifoi şi lucerna, iar în curînd se va însiloza întreaga pro­ducţie de floarea-soarelui de pe cele 6 ha. în acest fel, pentru animalele gos­podăriei se va însiloza o cantitate aproape dublă de furaje faţă de cît s-a planificat iniţial. La timpul optim Campania de recoltare şi însilozare a porumbului-siloz , a început şi se desfăşoară cu intensitate în majori­tatea gospodăriilor colective din raionul Sibiu. Consiliile de condu­cere ale gospodăriilor colective au luat măsuri din timp pentru curăţa­rea şi dezinfectarea gropilor pentru siloz, în unele gospodării s-au con­struit gropi noi pentru siloz în formă de tranşee, s-au repar­at­ şi pus la punct maşinile de tocat nutreţ, s-au reparat mijloacele de transport. Astfel, după ce toate pregătirile au fost făcute la timp, îndată ce po­­rumbul-siloz a ajuns în faza de coacere în lapte s-a pornit la re­coltarea şi insilozarea lui­ Colectiviştii, sprijiniţi de agro­nomi, sînt hotărîţi să recolteze cit mai repede porumbul-siloz încît pină la coacerea în faza de lapte ceară, recoltatul şi insilozatul acestui valoros nutreţ să fie terminat. Până în zilele trecute, gospodă­riile colective din raionul Sibiu au însilozat 3.770 tone nutreţuri, dintre care peste 1.360 tone porumb. în ceea ce priveşte recoltatul şi insi­lozatul porumbului-siloz, fruntaşe pe raion se situează gospodăriile colective din Roşia şi Ocna Sibiului. La G.A.G Roşia s-au însilozat peste 400 tone porumb, iar la Ocna Si­biului peste 150 tone. Pretutindeni se acordă o deose­bită atenţie tehnicii însilozării nu­treţului­­Porumbul tocat mărunt este aşezat sub formă de straturi în groapă şi presat bine pentru a fi eliminat aerul. Se face totul pentru a se ob­ţine un nutreţ de bună calitate. Iniţiativa tinerilor Baaz, au început culesul porumbului pentru siloz. în curind, recoltatul porumbului va începe pe toate cele 65 ha. în silozurile gata pregătite se vor depozita peste 2.000 tone nu­treţuri printre care colete şi frunze de sfeclă de zahăr, resturi din gră­dina de legume de pe 50 ha şi al­tele­ Pentru asigurarea unei puternice gi V&i îclîC lOiâZc fllfăjvi'Cj tlilCili wtCo­mişti de aici au luat iniţiativa lău­dabilă de a stringe prin muncă pa­triotică mari cantităţi­ de frunzare pentru ei, într-o singurii zi, 40 de tineri au adunat mai mult de 100 snopi de frunzare. In dimineaţa zilei de 27 august, colectiviştii din brigada a III-a de ti­mp de la gospodăria colectivă din Cristian-Sibiu, condusă de Matei Pe teme aduse CUM PREGĂTIM RECOLTA ANULUI 1964 Se apropie toamna, cel mai bogat anotimp al anului. Nu va trece mult şi vor începe însămînţările, strîngerea şi depozitarea noii recolte de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr şi pregătirea solului pentru campania de primăvară. Noua campanie trebuie să găsească fiecare unitate agricolă temeinic pregă­tită încă de pe acum, gata să pornească cu toate forţele şi mijloacele la lucru. In legătură cu aceste pregătiri, absolut necesare pentru buna desfăşurare a tu­turor muncilor agricole de toamnă, un redactor al ziarului nostru a solicitat un interviu tov. Ioan Mănoiu, preşedintele Consiliului agricol raional Si­ghişoara. ÎNTREBARE: Ce­­măsuri teh­nice şi organizatorice­­ s-au luat pentru succesul deplitţ al campa­niei de însămînţări ?­­ RĂSPUNS : în toam­na acestui an, potrivit recentelor recomandări ale Consiliului Superior al Agricul­turii, în raionul nostru sit, va acorda o atenţie sporită pregătirii şi desfă­şurării campaniei de pre­gătire a so­lului şi însămînţări. Mai întîi de toate aş vrea să menţionez faptul că în fiecare unitate agricolă s-a alcă­tuit un plan operativ de campanie, în care sunt specificate în mod amă­nunţit toate acţiunile care se vor în­treprinde în acest scop. Cultura griului va fi amplasată pe o supra­faţă de 6.900 ha., folosindu-se trei soiuri de mare productivitate — Be­­zostaia, Harrach şi Ponca. Important este că s-a luat măsura ca în toate gospodăriile colective să se îns­ămînţe­­ze cel mult trei soiuri, excluzîndu-se definitiv din cultură soiurile sau popu­laţiile slab productive, puţin rezis­tente la boli, cădere şi ger. De asemenea, se vor semăna peste 1.000 ha. de orz şi secară. Pentru fiecare din aceste culturi,­ în special pentru griul din soiurile Harrach şi Bezostaia, s-au rezervat cele mai bu­ne terenuri. Numai după trifoi, plan­tă premergătoare deosebit de bună, care lasă terenul bogat în azot, se vor cultiva circa 1.500 ha. Ţinînd însă cont de faptul că în condiţiile pedoclimatice de la noi, culturile prăşitoare ajung mai tîrziu la matu­ritate şi ca atare vom fi nevoiţi să semănăm o mare suprafaţă de grîu după cereale păioase, am luat măsu­ra de a îngrăşa din abundenţă aceste terenuri. Numai cu gunoi de grajd se vor îngrăşa circa 2.000 ha., soco­­tindu-se în jurul la 25 tone în medie la hectar. Cîteva cuvinte aş vrea să spun şi despre seminţe. în momentul de faţă toate cele peste 30 selectoare, trioare şi vînturatori funcţionează din plin. Unităţile agricole nu numai că sunt bine aprovizionate cu întregul nece­sar de seminţe, dar au la dispoziţie şi un plus de circa 15 la sută. Fireşte, vor trebui să se facă şi unele schim­buri. în acest scop, la cele două ba­ze de recepţie se găsesc cantităţi su­ficiente de grîu, în special din soiul Bezostaia. A început, de asemenea, masiv trimiterea probelor la labora­tor. Trebuie spus că în această toamnă nu se vor însămînţa decît seminţe selectate şi tratate, însoţite de buletin roşu eliberat de laborator. ÎNTREBARE: Cu ce mijloace se va lucra în actuala campanie ? RĂSPUNS : La dispoziţia gospo­dăriilor colective vor fi 145 tractoa­ Deschiderea cursurilor in învățâmintul mediu Ministerul învățămîntului comu­nică : * Deschiderea cursurilor la învăță­­mîntul mediu seral de cultură gene­rală pentru anul şcolar 1963—1964 va avea loc în ziua de 2 septembrie. Structura anului şcolar este pre­văzută la art. 7 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală, care se află la fiecare şcoală, în învăţămîntul de cultură gene­rală, pedagogie şi de artă, cursurile încep în ziua de luni, 16 septembrie 1963. (Agerpres) RAID PRIN ŞCOLI A II Deşi, calendaristic vorbind, pînă la începutul anului şcolar mai e ceva timp, în funcţie de activitatea care trebuia depusă încă din vacanţă pen­tru asigurarea deschiderii şi desfăşu­rării noului an şcolar în cele mai bu­­ne condiţiuni, putem spune că ne mai despart numai cîteva zile de clipa în care şcolile îşi vor deschide porţile. In întreaga regiune, sub conduce­rea Comitetului regional de partid, a comitetelor raionale şi orăşeneşti, a organelor de stat s-a desfă­şurat o activitate largă pe tot flam­­el în vederea asigurării deschiderii noului an şcolar în cele mai bune condiţiuni. Astfel, în majoritatea şcolilor, pregătirile s-au terminat aşa cum era­ prevăzut, pînă la 23 Au­gust- Un raid întreprins în oraşul Braşov şi raionul Sf. Gheorghe a dovedit din plin acest lucru. Dar acelaşi raid a scos la iveală şi unele deficienţe, pentru înlăturarea cărora sunt necesare măsuri imediate. Am vizitat Şcoala de 8 ani din Malnas­sat, în care învaţă copii din trei sate. Cînd intri în curte, te im­presionează plăcut curăţenia. Ordi­nea şi curăţenia trădează prezenţa mîinii de gospodar, deşi, dacă te in­teresezi, afli că aproape întreg corpul didactic abia­ abia s-a întors din va­canţă. Zugrăveala interioară şi exte­rioară s-a terminat, mobilierul nou a fost instalat cu grijă, iar cel vechi fi fost reparat, s-a efectuat şi tot ce ținea de vopsitorie. Aşadar, din punctul de vedere al administraţiei, şcoala are toate condiţiile create pen­tru a a putea începe cursurile în cele mai bune condiţii. O situaţie simila­ră, care impresionează plăcut şi care evidenţiază spiritul gospodăresc al conducerii şcolii, am găsit şi la Şcoa­la de 8 ani din Cristian, şi la Şcoala medie nr. 2 din Sf. Gheorghe — ca să dăm numai cîteva exemple. Merită să amintim că la Şcoala medie nr. 2 din Sf. Gheorghe — o şcoală mare, care are şi curs seral şi curs fără frecvenţă, o şcoală cu peste 1000 de elevi — totul s-a făcut din timp, ireproşabil şi — ceea ce e şi mai im­portant­e prin forţe proprii (şcoala are angajat un singur tîmplar şi un singur zugrav). Dar în raidul nostru am întîlnit şi altfel de exemple. Să luăm, de pildă, Şcoala medie din Predeal. Aici, lo­calul şcolii e gata de primire: zu­grăveli, vopsitorie, acoperiş şi burla­ne, repararea şi vopsirea mobilierului — totul s-a făcut. Cele patru labo­ratoare au fost puse la punct, iar cu­răţenia generală e în curs. Şcoala are însă şi un internat instalat în 5 vile. Aceste vile aveau nevoie de repara­ţii la acoperişuri, la instalaţiile sani­tare, de zugrăveli interioare şi exte­rioare, de lucrări de tîmplărie şi al­tele. Deşi I.L.L. Braşov a primit a­­ceastă lucrare pe baza unei hotăriri a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, deşi trei din aceste 5 vile îi aparţin în calitate de pro­prietar, deşi pentru executarea lucră­rilor s-au scris şi semnat hârtii peste hirtii, pînă în ziua de 19 august a.c. nu s-a făcut nici o mişcare. Motivul ? Lucrările erau ... curente şi nu capi­tale. Au trebuit să treacă cîteva luni de zile pentru ca în catastife să se facă inversiunea de rigoare (capitale în loc de curente) şi I.L.L. să pro­mită (dar numai să promită) că va începe lucrarea, În plus, hârtia care comunica hotărîrea comitetului exe­cutiv s-a plimbat un oarecare timp rătăcită prin sertarele I.L.L.-ului. B. DUNĂREANU (Continuare în pag. 2-a) PRAGUL NOULUI DE ÎNVÂTÂMÎNT AN La gospi­lectivă din Cergăul Mare, raionul Me­diaş, a început dis­tribuirea avansuri­lor în natură. Pen­tru zilele-muncă efectuate, colecti­viştii Ana Spătă­­ceanu, Ioan Mun­­teanu Surdu, Ion Oancea şi alţii, au primit cele mai ma­ri cantităţi de grîu. (ŞTEFAN MITCA, coresp.). TV D­IE NE IN FOTOGRAFIE. Aspect din noua li­brărie, recent des­chisă, la parterul blocului nr­. 4 din zona Teatrului de stat din Brașov. Avans în natură Introducînd tehnica nona De la începutul anului pînă­ în prezent, la fabrica de sticlă­ ,,Vitro­­metan” Mediaş se obţin rezultate importante în realizarea sarcinilor de plan. în această perioadă producti­vitatea muncii a fost realizată în pro­porţie de 103,4 la sută. La­­acestea au contribuit îndeosebi mai m­ulte acţiuni de modernizare a procesului de producţie, care au­­adus o­­sub­stanţială reducere a timpului de lu­cru. între acestea se numără: moder­nizarea cuptorului nr. 10, unde îna­inte se lucra la 3 guri de lucru, iar în prezent se lucrează cu 4 guri. Randamentul termic al cuptorului nr. 2 s-a îmbunătăţit prin trecerea de la sistemul de recuperare la sistemul de regenerare. Prin înlocuirea coşurilor de nuiele cu lăzi în care se ambalează flacoane de penicilină direct la operaţia de sortare, s-a redus numărul muncitoa­relor de la ambalaj, ele fiind folo­site în alte locuri ale producției. D. ANANOVICI, coresp. Utilaje moilerm Colectivul uzinelor „Independența“ din Sibiu se preocupă îndeaproape de realizarea unor produse moderne de înaltă tehnicitate. în anul acesta colectivul uzinei a realizat 100 de noi produse, majoritatea fiind utilaje mo­derne printre care se află : conveior pentru turnarea pe bandă, tocătorul pentru borhot uscat destinat fabricilor de zahăr, necesar fabricilor de porţelan şi multe altele, pe formatorul de caolină 100 de noi sortimente La fabrica „13 Decembrie“ din oraşul Sibiu s-au intro­dus în fabricaţie in acest an 75 sortimente noi de maro­­chinărie, şi 2­ noi sortimente de încălţăminte. în acelaşi timp s-a îmbunătăţit simţitor calitatea produselor şi s-au obţinut economii la preţul de cost in valoare de 133.000 lei. Fier vechi pentru oţel nou Printre acţiunile de interes ob­ştesc la care tineretul regiunii noastre participă cu entuziasm se numără, bineînţeles, şi colectarea metalelor vechi. Astfel, de la începutul anu­lui şi pînă acum, utemiştii şi cei­lalţi tineri din întreprinderile, instituţiile, şcolile şi unităţile so­cialiste ale agriculturii din regiu­nea Braşov au expediat oţelăriilor patriei peste 8.000 tone­ de me­tale vechi. Un nou magazin în ziua de 26 august a.c., la parterul blocului din zona Teatrului, O.C.L. Produse textile şi încălţăminte Bra­şov a deschis un nou magazin care desface tricotaje şi galanterie pentru femei şi copii. Noua unitate este dotata cu mobi­lier modern, confecţionat din metal cromat, iar pentru o mai bună vînzare s-a organizat expunerea deschisă a mărfurilor.

Next