Drum Nou, mai 1964 (Anul 21, nr. 6015-6039)
1964-05-19 / nr. 6028
Nr. 6028 ÎNTÎIUL PAS Festivitatea organizată de Comitetul orăşenesc Braşov al U.T.M., cu prilejul înmînării buletinelor de identitate tinerilor care au împlinit vîrsta de 14 ani, a dat un nou prilej de învăţăminte celor care — odată cu împlinirea acestei vîrste a visurilor îndrăzneţe şi a proiectelor de viitor — capătă noi drepturi şi îndatoriri faţă de legile statului nostru democrat popular. în sală, pe lîngă pionierii şi utemiştii sărbătoriţi, se aflau colegi de-ai lor, profesori, părinţi. Tov. Cornel Voinea, secretar al comitetului orăşenesc U.T.M., a vorbit tinerilor despre pasul important pe care îl fac în viaţă şi despre felul în care trebuie să înţeleagă acest moment, despre necesitatea de a privi cu şi mai multă seriozitate atribuţiile şcolăreşti. Tov. Nicolae Găitănar, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului, le-a vorbit tinerilor despre grija deosebită a partidului pentru a creşte o generaţie nouă bine instruită şi despre datoria de a învăţa cu tot simţul de răspundere. A realiza mai mult şi mai bine, aceasta este trăsătura cea mai de preţ a omului societăţii noastre, către care trebuie să tindă fiecare tînăr. Felicitîndu-i pe cei ce au primit buletinele de identitate, tov. colonel Popa, de la Miliţia oraşului Braşov, a subliniat că odată cu acest eveniment tinerii trebuie să cunoască bine şi să se integreze în cadrul noilor lor atribuţii faţă de legile Republicii Populare Române. Felul cum vor şti să păstreze şi să îngrijească documentul de preţ pe care l-au primit, va fi oglinda însăşi a întregii lor comportări. Exprimînd emoţia celor sărbătoriţi, elevii Călinescu Ligia, de la Şcoala medie nr. 5 şi Dragomir Mircea, de la Şcoala de 8 ani nr. 2, au adresat cuvinte de mulţumire partidului şi guvernului pentru condiţiile foarte bune în care învaţă şi îşi pot desfăşura activitatea lor de zi cu zi. Cuvinte de mulţumire au fost adresate profesorilor şi educatorilor, care le predau cu dărnicie din cunoştinţele şi experienţa lor. Angajamentul de a munci tot mai bine, a fost o dovadă a înţelegerii dobîndite faţă de îndatoririle ce le au. Programul artistic susţinut de ansamblul Casei pionierilor, cu care s-a încheiat festivitatea, şi pe care toţi cei prezenţi l-au vizionat cu plăcere, a completat aspectul sărbătoresc al acestui eveniment. VALER PLUGARU în fotografie. Pe feţele noilor posesori ai buletinelor de identitate se citeşte bucurie şi mîndrie. Calm sau lipsa de atenţie ? Înainte de toate să-l prezentăm, îl cheamă Ferenc Bela. Este casier la Autogara din Sf. Gheorghe. Cei care îl cunosc afirmă că e un om calm. Nu se grăbeşte. Vorba aia : graba strică treaba. Pornind de la această zicală el nu se grăbeşte nici în timpul serviciului. ...Ziua de 8 mai. Ceasul arată aproape ora 8 dimineaţa. In staţie soseşte autobuzul care deserveşte linia Braşov-Tg. Ocna, în faţa casei de bilete, mulţime de oameni. Casierul dă cîteva bilete. Apoi nimic. Trec minutele. Oamenii sunt din ce în ce mai nerăbdători. Pînă la urmă un cetăţean iese din rînd şi se îndreaptă spre ghişeu. — Nu mai daţi bilete pentru Tîrgu ? — Nu! Doar v-am spus să scoateţi bilete în maşină, de la taxator. — ? începe un adevărat cros. Toţi năvălesc spre ieşire. Afară, autobuzul o şi luase din loc. Noroc că cei din autobuz i-au observat pe „crosişti" şi au atras atenţia şoferului. Altfel, călătorii păcăliţi de casier puteau să aştepte ore în şir. Aşteptăm ca tovarăşii din conducerea Autobazei din Sf. Gheorghe să-l lămurească pe casierul Perene Bela că uneori şi lipsa de atenţie... strică treaba. A. B. Activitatea cultural-educativă în rețeaua muzeistică din regiune (I) Unul din mijloacele importante de răspîndire a culturii în mase sînt muzeele, care de altfel în anii puterii populare au cunoscut o puternică dezvoltare. Numai în regiunea noastră funcţionează opt muzee şi două case memoriale, contribuind la punerea în valoare a unor opere de artă şi cultură, la educaţia multilaterală a maselor. Pentru a prezenta cîteva din manifestările educative iniţiate de muzeele regiunii noastre pe linia culturii de masă, vom descrie prin cîteva exemple activitatea depusă de acestea. Expoziţii atractive Vizitele la muzeu sunt un factor important de educare socialistă a maselor. La Braşov, în cadrul Muzeului regional se constată o creştere simţitoare a numărului de vizitatori în ultimii trei ani. Dacă în anul 1961 s-au înregistrat 60.000 de vizitatori, în 1962 numărul lor a crescut la 100.000, atingînd în 1963 impresionantul număr de 180.000. Aceste cifre sînt contludente şi demonstrează interesul pe care-l stirnesc expoziţiile de bază ale muzeului din Braşov, setea de cunoaştere şi cultură a oamenilor muncii. Trecînd prin sălile Muzeului regional din Braşov, alături de vizitatori care vin deseori în grup, individual sau în colectiv prin O.N.T. „Carpaţi", îţi dai seama de creşterea calităţii materialelor expuse, de străduinţele lucrătorilor ştiinţifici de a înlesni sugestiv cunoaşterea istoriei locale, a paginilor de glorie din istoria poporului nostru. Acţionînd pe linia activităţii culturaleducative, colectivul ştiinţific al muzeului alcătuit din Teodorescu Caius, Moraru Elena, Pop Ioan şi Aldulea Maria, s-a orientat în mod deosebit asupra organizării unor expoziţii temporare pe diferite teme de istorie, în imagini vii, sugestive, revelatoare pentru cei care le vizionează, au fost prezentate trei teme ce au constituit obiectul a trei expoziţii: „Momente importante din luptele C.F.R.-iştilor şi petroliştilor“, „Aspecte din istoria luptelor ţărăneşti din Transilvania contra exploatării feudale“ şi „Realizări social-culturale în regiunea Braşov“. . Aceste expoziţii au străbătut cîteva din raioanele regiunii noastre, respectiv Tg. Secuiesc, Agnita, Sighişoara, oferind oamenilor muncii de la sate, posibilitatea să ia contact cu aspecte variate din istoria revoluţionară a poporului nostru, cu minunatele realizări ale socialismului. Colectivul ştiinţific al muzeului scoate la iveală prin săpăturile arheologice efectuate de curînd la cetatea dacică Teliu şi cetatea cu şanţ şi val Lempeş- Hărman, sub conducerea muzeografului Pop Ioan, piese de certă valoare ştiinţifică şi documente de seamă privind istoria poporului român. Aceste cercetări îmbogăţesc expoziţiile secţiei istorie şi aduc noi dovezi ştiinţifice privind continuitatea poporului român pe teritoriul patriei noastre. Pitorescul şi frumuseţea oraşului Braşov atrag privirile tuturor celor care vizitează meleagurile noastre, fapt care a determinat Muzeul regional să includă în proiectele sale de plan pe anul acesta prezentarea unor expoziţii care să reflecte viaţa nouă ce pulsează pretutindeni în oraşul Braşov, dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste din regiunea noastră. Preocupări ştiinţifice Este un fapt cunoscut că acţiunile cultural-educative ale muzeelor, ca şi ale celorlalte instituţii culturale create de partid, asigură o largă răspîndire a culturii şi ştiinţei în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Activitatea Muzeului regional din Sf. Gheorghe se încadrează pe deplin în vasta operă educativă ce se desfăşoară pentru formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Este semnificativ din acest punct de vedere interesul de care se bucură în rîndul oamenilor muncii vestitele colecţii de arheologie ale muzeului, cele de ştiinţe naturale şi mai ales expoziţia de bază a secţiei „Construirea socialismului“, care în mod deosebit de convingător şi sugestiv a reliefat momente importante din lupta oamenilor muncii din oraşul şi raionul Sf. Gheorghe pentru construirea socialismului. Pentru a face cunoscut unui cerc cît mai larg colecţiile sale şi a atrage zi de zi vizitatori la muzeu, au fost iniţiate expuneri la căminele culturale, întreprinderi, instituţii pe diferite teme ca „Problemele organizării muzeului nostru“, „Rolul Muzeului regional în conservarea şi păstrarea vestigiilor trecutului şi prezentului“, „Istoria nouă a raionului nostru“, „Raionul Sf. Gheorghe ieri şi azi". Aceste expuneri, ţinute periodic şi sistematic, realizează o legătură între muzeu şi oamenii muncii, valorifică conţinutul ştiinţific al exponatelor şi popularizează ceea ce este nou şi interesant la muzeu. Recent, în încăperile largi şi primitoare ale Muzeului regional din Sf. Gheorghe s-a deschis o expoziţie temporară „Descoperiri din secolele VI—X, epoca slavostră-romînă“. Expoziţia, care este unică în felul ei în reţeaua muzeistică din regiunea noastră, este rodul unor cercetări îndelungate de natură ştiinţifică sub conducerea directorului muzeului, tovarăşul Székely Ioan, în urma unei munci amănunţite şi migăloase a fost descoperit pe teritoriul raionului Tg. Secuiesc, la Poian, un depozit de unelte de fier, bronz şi podoabe, care este considerat de specialişti ca cel mai vechi depozit din Transilvania din prima epocă a fierului. De asemenea ca rezultat al unei munci entuziaste, în urma săpăturilor arheologice s-a descoperit o aşezare dacică din secolul II, sub stăpînirea romană, şi locuinţe din secolele V—VI de aspect Cinrol, la Cernatu. Muzeografii de la Sf. Gheorghe sunt prezenţi şi în actualitatea satului socialist printr-o expoziţie temporară care a parcurs majoritatea comunelor din raion: „Agricultura socialistă în raionul Sf. Gheorghe“, expoziţie ce a ilustrat dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective şi viaţa nouă a satului colectivizat. Deseori, colectiviştii au ascultat în faţa expoziţiei şi expuneri despre agricultura nouă socialistă, sarcinile ce revin colectiviştilor pentru creşterea producţiei agricole şi animale, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic şi aplicarea ştiinţei înaintate în agricultura raionului. Subliniem, de asemenea, aportul ştiinţific al muzeografului Kovács Alexandru, în domeniul cercetărilor de ştiinţe naturale, care a descoperit, colectat şi depozitat la muzeul de ştiinţe naturale din Sf. Gheorghe, 50 bucăţi resturi fosilifere (mamifere) din era cuaternară, găsite în comunele Căpeni, Feldioara, Aradi etc. Prelucrarea acestor piese s-a făcut pe baze ştiinţifice, ele avînd o deosebită valoare muzeistică. Prof. MIRCEA BALTESCU O bună experienţă în ridicarea unor construcţii zootehnice trainice şi ieftine (Urmare din pag. l a lor colective şi tehnicienii constructori, în urma măsurilor luate, s-au construit 16 îngrăşătorii de porci fiecare cu o capacitate de 60—70 capete, la un preţ de cost scăzut, revenind numai 65 de lei pe cap de animal. Noile îngrăşătorii oferă condiţii mult mai bune de furajare şi întreţinere decît cele construite anterior. Toate aceste măsuri, şi în primul rînd îndrumarea dată de organizaţiile de partid, au făcut ca în anul trecut să se ridice 119 construcţii, din care 62 grajduri pentru taurine, 17 maternităţi pentru scroafe, 16 îngrăşătorii tip ciupercă şi alte obiective, în raionul nostru costul construcţiilor zootehnice existente pînă în anul 1963 a fost ridicat, în medie depăşindu-se suma de 1.500 lei pe cap de animal. Ţinînd seama de aceasta şi pentru asigurarea unor adăposturi trainice şi ieftine, s-au dat îndrumări ca la gospodăria colectivă din Lunga să fie construite grajduri din resurse locale la un preţ de cost scăzut. în această direcţie consiliul de conducere al gospodăriei a fost sprijinit de tehnicienii constructori în procurarea materialului lemnos din resurse locale. Astfel s-a reuşit ca cele două grajduri care s-au construit să nu depăşească suma de 280 lei pe cap de animal. Pentru extinderea acestor construcţii şi a îngrăşătoriilor tip ciupercă s-au organizat schimburi de experienţă la Lunga şi Cernatu, la care au participat preşedinţii şi inginerii agronomi din gospodăriile colective. Ca rezultat al celor văzute şi în baza îndrumărilor primite, majoritatea gospodăriilor colective au trecut la folosirea experienţei dobîndite de aceste gospodării, în executarea adăposturilor s-au manifestat şi unele lipsuri în sensul că grajdurile au avut un preţ de cost ridicat. Pentru înlăturarea deficienţelor, gospodăriile colective au fost îndrumate ca să folosească cît mai mult resursele locale. Astfel, majoritatea gospodăriilor colective au executat fundaţiile construcţiilor din piatră brută pentru care s-a plătit numai transportul, iar materialul lemnos s-a asigurat de pe fîneţe şi păşuni. Pentru construcţii s-au organizat echipe care au fost retribuite cu zile-muncă. Cu toate acestea nu s-a urmărit cu consecvenţă modul cum s-a făcut normarea colectiviştilor care au lucrat la construcţii, din care cauză s-a depăşit cu mult numărul zilelor planificate, ceea ce a dus la unele gospodării, ca cele din Turia, Estelnic, Covasna şi altele, la realizarea unor construcţii scumpe. Pentru anul 1964, pornind de la experienţa gospodăriei colective din lunga, celelalte gospodării colective au fost îndrumate să-și prevadă în planul de producţie construirea de grajduri numai din resurse locale, a căror valoare sa nu depășească 400 lei pe cap de animal. Avînd în vedere că volumul lucrărilor de construcţii din acest an este destul de mare, s-a căutat ca de la începutul anului consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, sprijinite de organizaţiile de partid, să se preocupe din timp de aprovizionarea cu materiale, stabilindu-se şi locul unde se vor ridica construcţiile, în viitor va trebui să depunem toate eforturile pentru ca adăposturile să fie terminate la timp. DRUM NOU Veşti de la corespondenţii noştri voluntari CICLU DE CONFERINŢE Printre activităţile culturale mai interesante, care au produs o frumoasă impresie în rîndul oamenilor muncii din oraşul Sibiu, se înscrie şi ciclul de conferinţe organizat în aceste zile la sediul casei raionale de cultură „Ştefan Gheorghiu“ de către comisia de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice în colaborare cu societatea „Natura“, referitoare la călătoriile grupului de cercetători ştiinţifici sovietici şi romîni în Oceanul Indian pe bordul vasului „Viteaz". Ciclul de conferinţe a fost ţinut de academicianul profesor Eugen A. Pora, unul din participanţii la expediţie, fiind ilustrată cu diafilme, fotografii şi benzi de magnetofon care redau aspecte din viaţa şi graiul populaţiei de pe aceste îndepărtate meleaguri ale globului. ION ITU, redactor la centrul de radioficare MANIFESTĂRI CULTURALE Comitetul orăşenesc al femeilor din Sighişoara a organizat zilele trecute un simpozion cu tema „Realizările regimului nostru în anii de democraţie populară“. Au făcut expuneri profesorii Florian Pop şi Ioan Mening, urmate de prezentarea unui film educativ. La simpozion au participat peste 300 femei din oraşul Sighişoara. ŞTEFAN STANGIU, muncitor CONCURS „CINE ŞTIE MESERIE CÎŞTIGĂ“ Pe lîngă cursul de ridicare a nivelului profesional al muncitorilor din secţia acid azotic a Combinatului chimic Făgăraş, a devenit o obişnuinţă ca în fiecare an, comitetul U.T.M. de secţie să organizeze concursuri „Cine ştie meserie cîştigă“. Cu cîteva zile în urmă a avut loc un asemenea concurs cu teme de chimie şi mecanică, la care au participat toţi tinerii din secţie. Cele mai bune răspunsuri au fost date de concurenţii : Gabriela Fulicea, Victoria Urdea, Nicolae Sinea, Elena Józsa, Ioan Hangu, Viorel Oprean, Nicolae I. Rusu, care au fost stimulaţi cu obiecte şi cărţi. IOAN CZISZÁR, operator chimist Însoţind o comisie pentru descoperirea rezervelor interne (Urmare din pag. laficarea sudorilor, tehnologia de fabricaţie. Discutînd cu maiştrii, cu inginerii din serviciul de producţie, s-au stabilit la această fază două cerinţe mai urgente. Inginerul Pompei Moldovan, de pildă, a arătat că procedeul de sudare a accesoriilor cu talpă, după care se lucrează în prezent, dă naştere la defecte. Comisia a stabilit ca la operaţia de sudare să se introducă accesorii fără talpă, în acest scop conducerea tehnică a uzinei luînd măsuri de proiectare şi executare a unei maşini speciale pentru confecţionarea lor. Peste cîteva luni noua maşină va fi dată în folosinţă. O atenţie deosebită s-a acordat şi organizării fluxului tehnologic. La propunerea maistrului Vasile Rusu, care conduce desfăşurarea producţiei pe această linie, de a se studia organizarea fluxului pentru înlăturarea unor locuri înguste de producţie, comisia a înregistrat această propunere ca o problemă de studiat imediat. O propunere valoroasă a făcut şi inginerul Pompei Moldovan, în ceea ce priveşte folosirea raţională a spaţiului de producţie la fiecare loc de muncă. Fii a arătat că la sudură, pentru fiecare punct de lucru este folosit un controlor, care depistează eventualele deficienţe ale produselor prelucrate şi le dă la refăcut. Cunoscîndînsă că o serie de deficienţe nu provin de la punctele de lucru respective, ci de la operaţii anterioare, prin organizarea mai bună a punctelor de control poate fi redus numărul controlorilor cu 3,4 pe schimb, care să-şi aducă aportul controlînd Calitatea lucrului la operaţiile respective. O altă problemă luată în discuţie s-a referit la nivelul de calificare al sudorilor. Korpoş Ion, secretar al organizaţiei de partid, a arătat că uneori operaţiile de sudat sunt executate defectuos. De pildă, unele accesorii sunt sudate necorespunzător sau sudura nu este de cea mai bună calitate. O importanţă deosebită are aci reglarea corectă a maşinii de sudat şi respectarea prescripţiilor tehnologice. Pentru îmbunătăţirea calităţii sudurii a fost făcută propunerea ca, la cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale, să li se predea cursanţilor cunoştinţe mai amănunţite privind reglarea sudurii, caracteristicile electrozilor, ascuţirea şi poziţia lor în timpul lucrului. Am prezentat numai cîteva din operaţiile şi fazele la care comisia de descoperire a rezervelor interne a analizat nivelul tehnicităţii muncii. Se poate vedea însă eficienţa pe care o au aceste comisii. Numai cu acest prilej a fost adusă o contribuţie importantă privind perfecţionarea maşinilor şi instalaţiilor, a tehnologiei de fabricaţie, fiind prezentate conducerii secţiei propuneri valoroase de ridicare a nivelului tehnic, care să fie înscrise în planul de măsuri tehnicoorganizatorice. La prima analiză făcută operaţiilor şi fazelor de pe linia tehnologică „recoacere-decapare-sudură“, comisia însăşi a dobîndit un plus de experienţă în ceea ce priveşte studierea cerinţelor fiecărui loc de muncă. Fără îndoială însă că experienţa cîştigată va trebui mereu dezvoltată în viitor, cînd vor fi analizate celelalte linii tehnologice. Spre exemplu, cu prilejul primei analize, membrii comisiei au discutat mai puţin cu muncitorii de la locurile de muncă, iar studiul s-a referit îndeosebi la cerinţe de ansamblu ale producţiei. Ar fi bine ca în viitor, discutînd amănunţit cu muncitorii, să fie analizată mai detailat tehnologia fiecărui produs, şabloanele care se folosesc, calitatea acestora, asigurîndu-se astfel ridicarea nivelului tehnic al produselor începînd cu cele mai mărunte elemente ale procesului tehnologic. AGENDĂ ZILEI MUZICA TEATRUL MUZICAL DIN BRAŞOV prezintă astăzi, 19 mai, la orele 19:30 în sala Teatrului de stat, opera „TRAVIATA“ de G. Verdi, cu concursul sopranei Magda Ianculescu de la Teatrul de operă şi balet din Bucureşti. ★ FORMAŢIA COREGRAFICA A CASEI ORĂŞENEŞTI DE CULTURA DIN BRAŞOV prezintă astăzi, 19 mai, la orele 20, în sala Palatului de cultură, partea a doua a baletului „SPĂRGĂTORUL DE NUCI» de P. I. Ceaikovski. CINEMA PARTIZANUL, filmul: Fraţii corsicani; BIRSA, filmele: Rude de sînge (orele 9 şi 11) şi Fraţii corsicani; POPULAR, filmul: Zile de fier și rîs; TINERETULUI, filmul: Muguri în PACEA, filmul: Tutunul. RADIO MIERCURI, 20 MAI 1964 Muzică populară romînească și din muzica popoarelor : 6,35—6,45 ; 7,45—8 ; 12,30—13 , 15—15,30 ; 20,10—20,30 (programul I) ; 9,03— 9,30 ; 11,30—12 ; 14,30—15 ; 16,30 —17; 20,35—21 (programul II). Muzică simfonică, operă, balet, soliști vocali și instrumentali : 7,06— 7,30 ; 8,30—9,04 ; 11,48—12 , 13— 13,40 ; 15,30—16 ; 16,30—17 ; 19,25 —20 ; 23,13—23,52 (programul I) ; 10—10,30 ; 11,03—11,15 ; 13,08— 13,30 ; 13,55—14,30 ; 16—16,30 ; 18 —18,30 ; 19,05—19,30 ; 23,15—24 (programul II). Muzică ușoară și din operete : 5,40 —6 ; 8,16—8,30 ; 9,04—9,30 ; 16,10 —16,30 ; 17—17,30 ; 18,05—18,15 ; 20,55—21,15 (programul I) ; 8,40— 9; 9,30—10; 10,30—11, 12—12,10; 13,40—13,55 ; 15,05—15,30 ; 15,30— 16 ; 19,45—20,15 ; 21,55—22,30 ; 24 —0,52 (programul II). Emisiunea pentru sate : 5,30—5,40 (programul I). Sfatul medicului : Erupţia molarului de munte: 7,30—7,35 (programul I) ; 17,30—17,35 (programul II). Ciclul „Pagini din muzica preclasică“ : 9,30—10 (programul I). Teatru la microfon : „Peripeţiile soldatului Svejk“ : 10,03—11,48 (programul I). Lecţia de limba franceză : 12,15— 12,30 (programul I). Roza vînturilor : 14,30—15 (programul I). Vă prezentăm piesa : „Cetatea de foc“ de Mihail Davidoglu : 17,30— 17,50 (programul I). Fapte din întrecere : 18,15—18,30 (programul I). Cine ştie cîştigă : 21,15—22 (programul I). Universitatea tehnică radio : 11,15 —11,30 (programul II). De toate pentru toţi : 12,30—13 (programul II). însemnări de reporter: 13,30— 13,40 (programul II). Lectură dramatizată : 18,30—19 (programul II). Lecţia de limba engleză : 19,30— 19,45 (programul II). Şcoala şi viaţa : 20,15—20,35 (programul II). Actualitatea muzicală : 21,55—22,30 (programul II). Radiojurnale şi buletine de ştiri : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 ; 22 ; 23,52 (programul I) ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 ; 23 ; 0,52 (programul II). TELEVIZIUNE MARŢI, 19 MAI 1964 18,30: Universitatea tehnică la televiziune: metode de încercări nedestructive a calităţii betoanelor, de ing. Nicolae Tănăsescu; 19: Jurnalul televiziunii; 19,10: Ştiţi să desenaţi copii ? ! „Povestea de pe strada mea“ de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iurie Darie; 19,25: Filmul: Motanul, nevăstuica şi iepuraşul; 19,40: Emisiunea de ştiinţă: Oameni în adîncuri (IV) de ing. Mihail Lelfterescu; 20: Transmisie de la Teatrul pentru tineret şi copii: „Chiriţa în provincie“ de Vasile Alecsandri. Distribuţia: Coana Chiriţa (Arcadie Donos); Grigore Bîrzoi (Gh. Gîmă); Guliţă (Marin Moraru); Luluţa (Magda Popovici); Safta (Neofita Pătraşcu); Domnul Şarl (Tudorel Popa); Leonaş I (Florin Vasiliu); Ion (Alexandru Lungu); Ţăranii (Vasile Gheorghiu, Ion Gh. Arcudeanu, Gh. Crăciun); Ţiganca din prolog (Genoveva Preda); Musafirii (Luiza Marinescu, Mar- Igareta Papazian, Pompilia Vasiu, N. Niculescu-Stere). Direcţia de scenă: Sanda Manu. în pauză: Şah; în încheiere — Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Pag. 3 IPROfIL «MAGURA CODLEI» /// • PAL COMPLEX • FOTOLII PAT •CANAPELE „CARPATI" •CAMERE DE ZI TIP//MC3/ i&i SCARl POMPIERISTICEI Oi TOATE TIPURILE, | SCULE Di TIMPLARIE, ARTICOLE SPORTIVE. 7 NOIEMBRIE Ol-BIMB/W/ « TELEFON 34--^3 stu-vneziaxi DntreptievwOe/uePcri Ue sofau qi (/i^oiAdTş£PijMT/al economice /DocccUUote, pe ikvxGi de AepaAtMO C’iAnvdtooiAe£e, HÎRTIE CRETATA, CARTON ONDULAT, MUC AVA GRI . Ă iiXAoe otAetov etUv, calteori'cmcCot&vt mrvceuiicv, cUruvbe ouz&Ue, AT/ztcc ' cAefotAd. execută din lemn cu materialul beneficiarului sau al furnizorului: 9 iă/zi o Kapsuhi ® KoSadniţe.® coptatz Relaţii se pot lua zilnic la telefon 13—87. COMPLEXUL muSTUAL Dl FAIANŢĂ Şl ST/CLASIGHIŞOARA ' ^rovaccce: ARTICOLE din faianţă u PENTRU MENAJ Şl DECORATIVE ©SERVICII DE MASĂ CEAI CAFEA, VIN. LICHEUR DE* BUCĂTĂRIE Şl FARFURII DE TOT FELUL ©BIBELOURI, VAZE DE FLORI, ETC (Xioctie de ele GAL/TATE .13SSecent/hic SIBIU PANTOFI BĂRBĂTEȘTI, GEAMANTANE, SERVIETE PORTMONEE, CURELE EIG. JJMfc bvffmmudec^a mmlmd *---Sei^ai/UVtV l ori Hbxe a a ® rial plastic , sxrvtuweydn fiUfe/U/te cwfectaowtVte cte■ierte ’ întreprinderea _> , ramura tws/e ^ K & S iBSIa,RLiAeCuei/ Jfn 28 dU. 1680-1681/682 1 întreprinderea »COLOROM“ CODLEA ingineri chimişti 4 maiştri exploatare centrală termică 4 turbinişti 6 electricieni 4 electricieni reţelişti 10 mecanici întreţinere Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal al întrefințării 19? ANGAJEAZĂ: