Drum Nou, mai 1964 (Anul 21, nr. 6015-6039)

1964-05-19 / nr. 6028

Nr. 6028 ÎNTÎIUL PAS Festivitatea organizată de Comitetul orăşenesc Braşov al U.T.M., cu prile­jul înmînării buletinelor de identitate tinerilor care au împlinit vîrsta de 14 ani, a dat un nou prilej de învăţăminte celor care — odată cu împlinirea acestei vîrste a visurilor îndrăzneţe şi a proiec­telor de viitor — capătă noi drepturi şi îndatoriri faţă de legile statului nostru democrat popular. în sală, pe lîngă pionierii şi utemiş­­tii sărbătoriţi, se aflau colegi de-ai lor, profesori, părinţi. Tov. Cornel Voinea, secretar al co­mitetului orăşenesc U.T.M., a vorbit tinerilor despre pasul important pe care îl fac în viaţă şi despre felul în care trebuie să înţeleagă acest moment, des­pre necesitatea de a privi cu şi mai multă seriozitate atribuţiile şcolăreşti. Tov. Nicolae Găitănar, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului, le-a vorbit tineri­lor despre grija deosebită a partidului pentru a creşte o generaţie nouă bine instruită şi despre datoria de a învăţa cu tot simţul de răspundere. A realiza mai mult şi mai bine, aceasta este tră­sătura cea mai de preţ a omului socie­tăţii noastre, către care trebuie să tin­dă fiecare tînăr. Felicitîndu-i pe cei ce au primit bu­letinele de identitate, tov. colonel Po­pa, de la Miliţia oraşului Braşov, a subliniat că odată cu acest eveniment tinerii trebuie să cunoască bine şi să se integreze în cadrul noilor lor atribuţii faţă de legile Republicii Populare Ro­mâne. Felul cum vor şti să păstreze şi să îngrijească documentul de preţ pe care l-au primit, va fi oglinda însăşi a între­gii lor comportări. Exprimînd emoţia celor sărbătoriţi, elevii Călinescu Ligia, de la Şcoala me­die nr. 5 şi Dragomir Mircea, de la Şcoala de 8 ani nr. 2, au adresat cuvinte de mulţumire partidului şi guvernului pentru condiţiile foarte bune în care învaţă şi îşi pot desfăşura activitatea lor de zi cu zi. Cuvinte de mulţumire au fost adresate profesorilor şi educatori­lor, care le predau cu dărnicie din cu­noştinţele şi experienţa lor. Angaja­mentul de a munci tot mai bine, a fost o dovadă a înţelegerii dobîndite faţă de îndatoririle ce le au. Programul artistic susţinut de ansam­blul Casei pionierilor, cu care s-a în­cheiat festivitatea, şi pe care toţi cei prezenţi l-au vizionat cu plăcere, a completat aspectul sărbătoresc al aces­tui eveniment. VALER PLUGARU în fotografie. Pe feţele noilor posesori ai buletinelor de identitate se citeşte bucurie şi mîndrie. Calm sau lipsa de atenţie ? Înainte de toate să-l prezentăm, îl cheamă Ferenc Bela. Este casier la Autogara din Sf. Gheorghe. Cei care îl cunosc afirmă că e un om calm. Nu se grăbeşte. Vorba aia : graba strică treaba. Pornind de la această zicală el nu se grăbeşte nici în timpul serviciului. ...Ziua de 8 mai. Ceasul arată aproape ora 8 dimineaţa. In staţie soseşte autobuzul care deserveşte linia Braşov-Tg. Ocna, în faţa ca­sei de bilete, mulţime de oameni. Casierul dă cîteva bilete. Apoi ni­mic. Trec minutele. Oamenii sunt din ce în ce mai nerăbdători. Pînă la urmă un cetăţean iese din rînd şi se îndreaptă spre ghişeu. — Nu mai daţi bilete pentru Tîrgu ? — Nu! Doar v-am spus să scoateţi bilete în maşină, de la taxator. — ?­­ începe un adevărat cros. Toţi năvălesc spre ieşire. Afară, auto­buzul o şi luase din loc. Noroc că cei din autobuz i-au observat pe „crosişti" şi au atras atenţia şo­ferului. Altfel, călătorii păcăliţi de casier puteau să aştepte ore în şir. Aşteptăm ca tovarăşii din con­ducerea Autobazei din Sf. Gheor­ghe să-l lămurească pe casierul Perene Bela că uneori şi lipsa de atenţie... strică treaba. A. B. Activitatea cultural-educativă în rețeaua muzeistică din regiune (I) Unul din mijloacele importante de răspîndire a culturii în mase sînt mu­zeele, care de altfel în anii puterii populare au cunoscut o puternică dez­voltare. Numai în regiunea noastră funcţionează opt muzee şi două case memoriale, contribuind la punerea în valoare a unor opere de artă şi cultură, la educaţia multilaterală a maselor. Pentru a prezenta cîteva din manifes­tările educative iniţiate de muzeele re­giunii noastre pe linia culturii de masă, vom descrie prin cîteva exemple activi­tatea depusă de acestea. Expoziţii atractive Vizitele la muzeu sunt un factor im­portant de educare socialistă a mase­lor. La Braşov, în cadrul Muzeului re­gional se constată o creştere simţitoare a numărului de vizitatori în ultimii trei ani. Dacă în anul 1961 s-au înregistrat 60.000 de vizitatori, în 1962 numărul lor a crescut la 100.000, atingînd în 1963 impresionantul număr de 180.000. Aceste cifre sînt contludente şi de­monstrează interesul pe care-l stirnesc expoziţiile de bază ale muzeului din Braşov, setea de cunoaştere şi cultură a oamenilor muncii. Trecînd prin sălile Muzeului regional din Braşov, alături de vizitatori care vin deseori în grup, in­dividual sau în colectiv prin O.N.T. „Carpaţi", îţi dai seama de creşterea calităţii materialelor expuse, de stră­duinţele lucrătorilor ştiinţifici de a în­lesni sugestiv cunoaşterea istoriei locale, a paginilor de glorie din istoria poporu­lui nostru. Acţionînd pe linia activităţii cultural­­educative, colectivul ştiinţific al mu­zeului alcătuit din Teodorescu Caius, Moraru Elena, Pop Ioan şi Aldulea Ma­ria, s-a orientat în mod deosebit asu­pra organizării unor expoziţii temporare pe diferite teme de istorie, în imagini vii, sugestive, revelatoare pentru cei care le vizionează, au fost prezentate trei teme ce au constituit obiectul a trei expoziţii: „Momente importante din luptele C.F.R.-iştilor şi petroliştilor“, „Aspecte din istoria luptelor ţărăneşti din Transilvania contra exploatării feu­dale“ şi „Realizări social-culturale în regiunea Braşov“. . Aceste expoziţii au străbătut cîteva din raioanele regiunii noastre, respectiv Tg. Secuiesc, Agnita, Sighişoara, oferind oamenilor muncii de la sate, posibilita­tea să ia contact cu aspecte variate din istoria revoluţionară a poporului nos­tru, cu minunatele realizări ale socialis­mului. Colectivul ştiinţific al muzeului scoa­te la iveală prin săpăturile arheologice efectuate de curînd la cetatea dacică Teliu şi cetatea cu şanţ şi val Lempeş- Hărman, sub conducerea muzeografului Pop Ioan, piese de certă valoare ştiinţi­fică şi documente de seamă privind isto­ria poporului român. Aceste cercetări îmbogăţesc expoziţiile secţiei istorie şi aduc noi dovezi ştiinţifice privind con­tinuitatea poporului român pe teritoriul patriei noastre. Pitorescul şi frumuseţea oraşului Bra­şov atrag privirile tuturor celor care vizitează meleagurile noastre, fapt care a determinat Muzeul regional să includă în proiectele sale de plan pe anul a­­cesta prezentarea unor expoziţii care să reflecte viaţa nouă ce pulsează pretu­tindeni în oraşul Braşov, dezvoltarea impetuoasă a industriei socialiste din re­giunea noastră. Preocupări ştiinţifice Este un fapt cunoscut că acţiunile cul­tural-educative ale muzeelor, ca şi ale celorlalte instituţii culturale create de partid, asigură o largă răspîndire a cul­turii şi ştiinţei în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Activitatea Muzeului regional din Sf. Gheorghe se încadrează pe deplin în vasta operă educativă ce se desfăşoară pentru formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Este semnificativ din acest punct de vedere interesul de care se bucură în rîndul oamenilor muncii vestitele co­lecţii de arheologie ale muzeului, cele de ştiinţe naturale şi mai ales expozi­ţia de bază a secţiei „Construirea socia­lismului“, care în mod deosebit de con­vingător şi sugestiv a reliefat momente importante din lupta oamenilor muncii din oraşul şi raionul Sf. Gheorghe pen­tru construirea socialismului. Pentru a face cunoscut unui cerc cît mai larg colecţiile sale şi a atrage zi de zi vizitatori la muzeu, au fost iniţiate expuneri la căminele culturale, între­prinderi, instituţii pe diferite teme ca „Problemele organizării muzeului nos­tru“, „Rolul Muzeului regional în con­servarea şi păstrarea vestigiilor trecutu­lui şi prezentului“, „Istoria nouă a raio­nului nostru“, „Raionul Sf. Gheorghe ieri şi azi". Aceste expuneri, ţinute periodic şi sistematic, realizează o legătură între muzeu şi oamenii muncii, valorifică conţinutul ştiinţific al exponatelor şi popularizează ceea ce este nou şi inte­resant la muzeu. Recent, în încăperile largi şi primitoare ale Muzeului regio­nal din Sf. Gheorghe s-a deschis o ex­poziţie temporară „Descoperiri din se­colele VI—X, epoca slavo­stră-romînă“. Expoziţia, care este unică în felul ei în reţeaua muzeistică din regiunea noastră, este rodul unor cercetări îndelungate de natură ştiinţifică sub conducerea direc­torului muzeului, tovarăşul Székely Ioan, în urma unei munci amănunţite şi migăloase a fost descoperit pe terito­riul raionului Tg. Secuiesc, la Poian, un depozit de unelte de fier, bronz şi po­doabe, care este considerat de specia­lişti ca cel mai vechi depozit din Tran­silvania din prima epocă a fierului. De asemenea ca rezultat al unei munci en­tuziaste, în urma săpăturilor arheolo­gice s-a descoperit o aşezare dacică din secolul II, sub stăpînirea romană, şi lo­cuinţe din secolele V—VI de aspect Cin­­rol, la Cernatu. Muzeografii de la Sf. Gheorghe sunt prezenţi şi în actualitatea satului socia­­list printr-o expoziţie temporară care a parcurs majoritatea comunelor din ra­ion: „Agricultura socialistă în raionul Sf. Gheorghe“, expoziţie ce a ilustrat dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective şi viaţa nouă a sa­tului colectivizat. Deseori, colectiviştii au ascultat în faţa expoziţiei şi expuneri despre agri­cultura nouă socialistă, sarcinile ce revin colectiviştilor pentru creşterea producţiei agricole şi animale, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic şi apli­carea ştiinţei înaintate în agricultura raionului. Subliniem, de asemenea, aportul ştiinţi­fic al muzeografului Kovács Alexandru, în domeniul cercetărilor de ştiinţe na­turale, care a descoperit, colectat şi de­pozitat la muzeul de ştiinţe naturale din Sf. Gheorghe, 50 bucăţi resturi fo­­silifere (mamifere) din era cuaternară, găsite în comunele Căpeni, Feldioara, Aradi etc. Prelucrarea acestor piese s-a făcut pe baze ştiinţifice, ele avînd o deosebită valoare muzeistică. Prof. MIRCEA BALTESCU O bună experienţă în ridicarea unor construcţii zootehnice trainice şi ieftine (Urmare din pag. l­ a­ lor colective şi tehnicienii construc­tori, în urma măsurilor luate, s-au construit 16 îngrăşătorii de porci fie­care cu o capacitate de 60—70 ca­pete, la un preţ de cost scăzut, re­venind numai 65 de lei pe cap de animal. Noile îngrăşătorii oferă con­diţii mult mai bune de furajare şi întreţinere decît cele construite an­terior. Toate aceste măsuri, şi în pri­mul rînd îndrumarea dată de orga­nizaţiile de partid, au făcut ca în anul trecut să se ridice 119 construc­ţii, din care 62 grajduri pentru tau­rine, 17 maternităţi pentru scroafe, 16 îngrăşătorii tip ciupercă şi alte obiective, în raionul nostru costul construc­ţiilor zootehnice existente pînă în anul 1963 a fost ridicat, în medie de­­păşindu-se suma de 1.500 lei pe cap de animal. Ţinînd seama de aceasta şi pentru asigurarea u­­nor adăposturi trainice şi ieftine, s-au dat îndrumări ca la gospodăria colectivă din Lunga să fie construite grajduri din resurse locale la un preţ de cost scăzut. în această direcţie consiliul de conducere al gospodă­­riei a fost sprijinit de tehnicienii con­structori în procurarea materialului lemnos din resurse locale. Astfel s-a reuşit ca cele două grajduri care s-au construit să nu depăşească suma de 280 lei pe cap de animal. Pentru extinderea acestor con­strucţii şi a îngrăşătoriilor tip ciu­percă s-au organizat schimburi de experienţă la Lunga şi Cernatu, la care au participat preşedinţii şi ingi­nerii agronomi din gospodăriile co­lective. Ca rezultat al celor văzute şi în baza îndrumărilor primite, ma­joritatea gospodăriilor colective au trecut la folosirea experienţei dobîn­dite de aceste gospodării, în executarea adăposturilor s-au manifestat şi unele lipsuri în sensul că grajdurile au avut un preţ de cost ridicat. Pentru înlăturarea deficien­ţelor, gospodăriile colective au fost îndrumate ca să folosească cît mai mult resursele locale. Ast­fel, majoritatea gospodăriilor co­lective au executat fundaţiile con­strucţiilor din piatră brută pentru care s-a plătit numai transportul, iar materialul lemnos s-a asigurat de pe fîneţe şi păşuni. Pentru construcţii s-au organizat echipe care au fost retribuite cu zile-muncă. Cu toate a­­cestea nu s-a urmărit cu consecvenţă modul cum s-a făcut normarea colec­tiviştilor care au lucrat la construc­ţii, din care cauză s-a depăşit cu mult numărul zilelor planificate, ceea ce a dus la unele gospodării, ca cele din Turia, Estelnic, Covasna şi altele, la realizarea unor construcţii scumpe. Pentru anul 1964, pornind de la experienţa gospodăriei colective din l­unga, celelalte gospodării colective au fost îndrumate să-și prevadă în planul de producţie construirea de grajduri numai din resurse locale, a căror valoare sa nu depășească 400 lei pe cap de animal. Avînd în vedere că volumul lu­crărilor de construcţii din acest an este destul de mare, s-a căutat ca de la începutul anului consiliile de con­ducere ale gospodăriilor colective, sprijinite de organizaţiile de partid, să se preocupe din timp de aprovi­zionarea cu materiale, stabilindu-se şi locul unde se vor ridica construc­ţiile, în viitor va trebui să depunem toate eforturile pentru ca adăpostu­rile să fie terminate la timp. DRUM NOU Veşti de la corespondenţii noştri voluntari CICLU DE CONFERINŢE Printre activităţile culturale mai interesante, care au produs o fru­moasă impresie în rîndul oamenilor muncii din oraşul Sibiu, se înscrie şi ciclul de conferinţe organizat în aceste zile la sediul casei raionale de cultură „Ştefan Gheorghiu“ de către comisia de răspîndire a cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice în co­laborare cu societatea „Natura“, re­feritoare la călătoriile grupului de cercetători ştiinţifici sovietici şi ro­­mîni în Oceanul Indian pe bordul vasului „Viteaz". Ciclul de conferinţe a fost ţinut de academicianul profesor Eugen A. Pora,­ unul din participanţii la ex­pediţie, fiind ilustrată cu diafilme, fotografii şi benzi de magnetofon care redau aspecte din viaţa şi gra­iul populaţiei de pe aceste înde­părtate meleaguri ale globului. ION ITU, redactor la centrul de radioficare MANIFESTĂRI CULTURALE Comitetul orăşenesc al femeilor din Sighişoara a organizat zilele trecute un simpozion cu tema „Realizările regimului nostru în anii de democraţie populară“. Au făcut expuneri profesorii Florian Pop şi Ioan Mening, urmate de prezentarea unui film educativ. La simpozion au participat peste 300 femei din oraşul Sighi­şoara. ŞTEFAN STANGIU, muncitor CONCURS „CINE ŞTIE MESERIE CÎŞTIGĂ“ Pe lîngă cursul de ridicare a ni­velului profesional al muncitorilor din secţia acid azotic a Combi­natului chimic Făgăraş, a devenit o obişnuinţă ca în fiecare an, co­mitetul U.T.M. de secţie să orga­nizeze concursuri „Cine ştie mese­rie cîştigă“. Cu cîteva zile în urmă a avut loc un asemenea concurs cu teme de chimie şi mecanică, la care au participat toţi tinerii din secţie. Cele mai bune răspunsuri au fost date de concurenţii : Gabriela Fu­­licea, Victoria Urdea, Nicolae Sinea, Elena Józsa, Ioan Hangu, Viorel Oprean, Nicolae I. Rusu, care au fost stimulaţi cu obiecte şi cărţi. IOAN CZISZÁR, operator chimist Însoţind o comisie pentru descoperirea rezervelor interne (Urmare din pag. l­a­­ficarea sudorilor, tehnologia de fa­bricaţie. Discutînd cu maiştrii, cu inginerii din serviciul de producţie, s-au stabilit la această fază două cerinţe mai urgente. Inginerul Pom­pei Moldovan, de pildă, a arătat că procedeul de sudare a accesoriilor cu talpă, după care se lucrează în pre­zent, dă naştere la defecte. Comisia a stabilit ca la operaţia de sudare să se introducă accesorii fără talpă, în acest scop conducerea tehnică a uzi­nei luînd măsuri de proiectare şi executare a unei maşini speciale pen­tru confecţionarea lor. Peste cîteva luni noua maşină va fi dată în folo­sinţă. O atenţie deosebită s-a acordat şi organizării fluxului tehnologic. La propunerea maistrului Vasile Rusu, care conduce desfăşurarea producţiei pe această linie, de a se studia orga­nizarea fluxului pentru înlăturarea unor locuri înguste de producţie, co­misia a înregistrat această propunere ca o problemă de studiat imediat. O propunere valoroasă a făcut şi ingi­nerul Pompei Moldovan, în ceea ce priveşte folosirea raţională a spa­ţiului de producţie la fiecare loc de muncă. Fii a arătat că la sudură, pentru fiecare punct de lucru este folosit un controlor, care depistează eventualele deficienţe ale produselor prelucrate şi le dă la refăcut. Cunos­­cînd­­însă că o serie de deficienţe nu provin de la punctele de lucru respective, ci de la operaţii anterioa­re, prin organizarea mai bună a punctelor de control poate fi redus numărul controlorilor cu 3,4 pe schimb, care să-şi aducă aportul con­­trolînd Calitatea lucrului la operaţiile respective. O altă problemă luată în discuţie s-a referit la nivelul de calificare al sudorilor. Korpoş Ion, secretar al or­ganizaţiei de partid, a arătat că u­­neori operaţiile de sudat sunt execu­tate defectuos. De pildă, unele acce­sorii sunt sudate necorespunzător sau sudura nu este de cea mai bună cali­tate. O importanţă deosebită are aci reglarea corectă a maşinii de su­dat şi respectarea prescripţiilor teh­nologice. Pentru îmbunătăţirea cali­tăţii sudurii a fost făcută propune­rea ca, la cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale, să li se predea cursanţilor cunoştinţe mai a­­mănunţite privind reglarea sudurii, caracteristicile electrozilor, ascuţirea şi poziţia lor în timpul lucrului. Am prezentat numai cîteva din operaţiile şi fazele la care comisia de descoperire a rezervelor interne a analizat nivelul tehnicităţii muncii. Se poate vedea însă eficienţa pe care o au aceste comisii. Numai cu acest prilej a fost adusă o contribuţie im­portantă privind perfecţionarea ma­şinilor şi instalaţiilor, a tehnologiei de fabricaţie, fiind prezentate con­ducerii secţiei propuneri valoroase de ridicare a nivelului tehnic, care să fie înscrise în planul de măsuri tehnico­­organizatorice. La prima analiză făcută operaţiilor şi fazelor de pe linia tehnologică „recoacere-decapare-sudură“, comisia însăşi a dobîndit un plus de expe­rienţă în ceea ce priveşte studierea cerinţelor fiecărui loc de muncă. Fără îndoială însă că experienţa cîş­tigată va trebui mereu dezvoltată în viitor, cînd vor fi analizate celelalte linii tehnologice. Spre exemplu, cu prilejul primei analize, membrii co­misiei au discutat mai puţin cu mun­citorii de la locurile de muncă, iar studiul s-a referit îndeosebi la ce­rinţe de ansamblu ale producţiei. Ar fi bine ca în viitor, discutînd amă­nunţit cu muncitorii, să fie anali­zată mai detailat tehnologia fiecărui produs, şabloanele care se folosesc, calitatea acestora, asigurîndu-se ast­fel ridicarea nivelului tehnic al pro­duselor începînd cu cele mai mărunte elemente ale procesului tehnologic. AGENDĂ ZILEI MUZICA TEATRUL MUZICAL DIN BRA­ŞOV prezintă astăzi, 19 mai, la ore­le 19:30 în sala Teatrului de stat, opera „TRAVIATA“ de G. Verdi, cu concursul sopranei Magda Ianculescu de la Teatrul de operă şi balet din Bucureşti. ★ FORMAŢIA COREGRAFICA A CASEI ORĂŞENEŞTI DE CULTU­RA DIN BRAŞOV prezintă astăzi, 19 mai, la orele 20, în sala Palatului de cultură, partea a doua a baletu­lui „SPĂRGĂTORUL DE NUCI» de P. I. Ceaikovski. CINEMA PARTIZANUL, filmul: Fraţii cor­­sicani; BIRSA, filmele: Rude de sînge (orele 9 şi 11) şi Fraţii corsicani; POPULAR, filmul: Zile de fier și rîs; TINERETULUI, filmul: Muguri în PACEA, filmul: Tutunul. RADIO MIERCURI, 20 MAI 1964 Muzică populară romînească și din muzica popoarelor : 6,35—6,45 ; 7,45—8 ; 12,30—13 , 15—15,30 ; 20,10—20,30 (programul I) ; 9,03— 9,30 ; 11,30—12 ; 14,30—15 ; 16,30 —17; 20,35—21 (programul II). Muzică simfonică, operă, balet, so­liști vocali și instrumentali : 7,06— 7,30 ; 8,30—9,04 ; 11,48—12 , 13— 13,40 ; 15,30—16 ; 16,30—17 ; 19,25 —20 ; 23,13—23,52 (programul I) ; 10—10,30 ; 11,03—11,15 ; 13,08— 13,30 ; 13,55—14,30 ; 16—16,30 ; 18 —18,30 ; 19,05—19,30 ; 23,15—24 (programul II). Muzică ușoară și din operete : 5,40 —6 ; 8,16—8,30 ; 9,04—9,30 ; 16,10 —16,30 ; 17—17,30 ; 18,05—18,15 ; 20,55—21,15 (programul I) ; 8,40— 9; 9,30—10; 10,30—11, 12—12,1­0; 13,40—13,55 ; 15,05—15,30 ; 15,30— 16 ; 19,45—20,15 ; 21,55—22,30 ; 24 —0,52 (programul II). Emisiunea pentru sate : 5,30—5,40 (programul I). Sfatul medicului : Erupţia molaru­lui de munte: 7,30—7,35 (programul I) ; 17,30—17,35 (programul II). Ciclul „Pagini din muzica precla­sică“ : 9,30—10 (programul I). Teatru la microfon : „Peripeţiile soldatului Svejk“ : 10,0­3—11,48 (pro­gramul I). Lecţia de limba franceză : 12,15— 12,30 (programul I). Roza vînturilor : 14,30—15 (pro­gramul I). Vă prezentăm piesa : „Cetatea de foc“ de Mihail Davidoglu : 17,30— 17,50 (programul I). Fapte din întrecere : 18,15—18,30 (programul I). Cine ştie cîştigă : 21,15—22 (pro­gramul I). Universitatea tehnică radio : 11,15 —11,30 (programul II). De toate pentru toţi : 12,30—13 (programul II). însemnări de reporter: 13,30— 13,40 (programul II). Lectură dramatizată : 18,30—19 (programul II). Lecţia de limba engleză : 19,30— 19,45 (programul II). Şcoala şi viaţa : 20,15—20,35 (pro­gramul II). Actualitatea muzicală : 21,55—22,30 (programul II). Radiojurnale şi buletine de ştiri : 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20 ; 22 ; 23,52 (programul I) ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 ; 23 ; 0,52 (pro­gramul II). TELEVIZIUNE MARŢI, 19 MAI 1964 18,30: Universitatea tehnică la te­leviziune: metode de încercări nede­­structive a calităţii betoanelor, de ing. Nicolae Tănăsescu; 19: Jurnalul televiziunii; 19,10: Ştiţi să desenaţi copii ? ! „Povestea de pe strada mea“ de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iurie Darie; 19,25: Filmul: Motanul, ne­­văstuica şi iepuraşul; 19,40: Emisiu­nea de ştiinţă: Oameni în adîncuri (IV) de ing. Mihail Lelfterescu; 20: Transmisie de la Teatrul pentru ti­neret şi copii: „Chiriţa în provin­cie“ de Vasile Alecsandri. Distribu­ţia: Coana Chiriţa (Arcadie Donos); Grigore Bîrzoi (Gh. Gîmă); Guliţă (Marin Moraru); Luluţa (Magda Po­­povici); Safta (Neofita Pătraşcu); Domnul Şarl (Tudorel Popa); Leonaş I (Florin Vasiliu); Ion (Alexandru Lungu); Ţăranii (Vasile Gheorghiu, Ion Gh. Arcudeanu, Gh. Crăciun); Ţiganca din prolog (Genoveva Pre­da); Musafirii (Luiza Marinescu, Mar- I­gareta Papazian, Pompilia Vasiu, N. Niculescu-Stere). Direcţia de scenă: Sanda Manu. în pauză: Şah; în în­cheiere — Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Pag. 3 IPROfIL «MAGURA CODLEI» /// • PAL COMPLEX • FOTOLII PAT •CANAPELE „CARPATI" •CAMERE DE ZI TIP//MC3/ i&i SCA­Rl POMPIERISTICEI Oi TOATE TIPURILE, | SCULE Di TIMPLARIE, ARTICOLE S­PORTIVE. 7 NOIEMBRIE Ol-BIMB/W/ « TELEFON 34--^3 stu-vneziaxi DntreptievwOe/uePcri Ue sofau qi (/i^oiAdTş£PijMT/al economice /DocccUUote, pe ikvxGi de AepaAtMO C’iAnvdtooiAe£e, HÎRTIE CRETATA, CARTON ONDULAT, M­UC AVA GRI . Ă iiXAoe otAetov etUv, calteori'cmcCot&vt mrvceuiicv, cUruvbe ouz&Ue, AT/ztcc ' cAefotAd. execută din lemn cu materialul beneficiarului sau al furnizorului: 9 iă/zi o Kapsuhi ® KoSadniţe.® co­ptatz Relaţii se pot lua zilnic la telefon 13—87. COMPLEXUL muST­UAL Dl FAIANŢĂ Şl ST/CLA­­SIGHIŞOARA ' ^rovaccce: ARTICOLE din faianţă u PENTRU MENAJ Şl DECORATIVE ©SERVICII DE MASĂ CEAI CAFEA, VIN. LICHEUR DE* BUCĂTĂRIE Şl FARFURII DE TOT FELUL ©BIBELOURI, VAZE DE FLORI, ETC (Xioctie de ele GAL/TA­TE .13SSecent/hic SIBIU PANTOFI BĂRBĂTEȘTI, GEAMANTANE, SERVIETE PORTMONEE, CURELE EIG. JJMfc bvffmmudec^a mmlmd *---Sei^ai/UVtV l ori Hb­xe a a ® rial plastic , sxrvtuweydn fiUfe/U/te cwfectaowtVte cte­■ierte ’ întreprinderea _> , ramura tws/e ^ K & S iB­SIa­,­­RLiAeCuei/ Jfn 28 dU. 1680-1681­/682 1 întreprinderea »COLORO­M“ CODLEA ingineri chimişti 4 maiştri exploatare centrală termică 4 turbinişti 6 electricieni 4 electricieni reţelişti 10 mecanici întreţinere Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal al întrefin­țării 19? ANGAJEAZĂ:

Next