Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)
1967-04-08 / nr. 6925
ANUL XXIV Nr 6925 Sîmbâtă 8 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-TA I _ um nou ORKAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RC.R. Şl al SFATULUI POPUIAR REGIONAL Cum se materializează rolul de conducător şi îndrumător politic al organizaţiei de partid? Latură inseparabilă a muncii politico-organizatorice, controlul de partid îşi poate aduce, atunci cînd este bine orientat, o contribuţie deosebit de mare la înfăptuirea sarcinilor economice pe care partidul şi statul nostru le pun în faţa oamenilor muncii în cadrul vastului program de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Posedînd o bogată experienţă în acest domeniu, organizaţia de bază de la fabrica „Temelia“ din Braşov îşi exercită cu competenţi dreptul statutar de control asupra conducerii administrative, canalizează eforturile colectivului de muncă spre problemele majore, orientează şi chezăşuieşte eficienţa acestor eforturi. Iată cîteva exemple. In lumina sarcinilor reieşite din hotărîrile conferinţei regionale şi a celei orăşeneşti de partid, organizaţia de bază a întocmit un plan de măsuri politice şi organizatorice, care vizează îndeosebi problemele nodale ale producţiei. Una din aceste măsuri se referea la găsirea de noi rezerve interne pentru sporirea capacităţii cuptoarelor de clincher, care nu-şi realizau indicii de productivitate şi la rentabilizarea secţiei de var „Răsăritul“. Cum s-a procedat ? In cazul cuptoarelor de clincher, s-a observat o scădere a productivităţii în urma introducerii în fabricaţie a unor noi sortimente de ciment — cele hidrotehnice — care necesitau o ardere la o greutate litrică mai mare şi un timp mai îndelungat, dar mai ales de la montarea electrofiltrelor pentru captarea prafului, cu repercusiuni negative asupra capacităţii ventilatoarelor. Biroul organizaţiei de bază a acţionat operativ, dovedind şi de data aceasta ca în multe alte rînduri, mult spirit de iniţiativă. Un colectiv din cele mai bune cadre de specialişti cu experienţă, comunişti şi din activul fără de partid, condus de ing. Nagy Alexandru, membru al biroului, a primit sarcina să studieze cu atenţie această problemă şi într-un timp relativ scurt să prezinte biroului cele mai bune soluţii de ieşire din acest impas. Acestea au fost analizate într-o şedinţă lărgită a biroului, la care a fost invitată şi conducerea administrativă a fabricii. Se propunea modificarea, prin forţe proprii, a vechilor exhaustoare. Treaba nu era de loc uşoară şi de aceea n-au fost puţini cei care au zîmbit cu subînţeles sau şi-au exprimat deschis neîncrederea în posibilitatea realizării acestor propuneri. Organizaţia de partid a perseverat însă, a convins conducerea administrativă să treacă la executarea pieselor respective, fiindcă procurarea lor din import ar fi însemnat „prelungirea bolii“ cu ani de zile. Desfăşurarea unei largi munci politice de masă în jurul acestei probleme a însufleţit colectivul pentru reuşita acţiunii. Modificările exhaustoarelor, proiectate şi executate în fabrică, au fost terminate înainte de începerea reparaţiilor planificate la cuptoarele de clincher, deci montarea a avut loc fără o oprire specială. Efectul : capacitatea de producţie la cuptorul nr. 1 a sporit cu 50 tone, iar la cuptorul nr. 2 cu peste 30 tone în 24 ore. Dar cu aceasta biroul organizaţiei de bază n-a considerat socotelile încheiate. „Sacul rezervelor interne este fără fund “ ne relata ing. Gh. Sonu, membru activ al colectivului de studiu. Căutăm în continuare noi soluţii, pentru creşterea şi mai mult a productivităţii cuptoarelor de clincher şi avem convingerea că le vom găsi“. Şi în problema rentabilizării secţiei de var „Răsăritul“ se purtau de mult discuţii. Mereu se găseau însă scuze pentru justificarea neajunsurilor. S-au făcut numeroase propuneri dar măsuri concrete s-au întreprins mai puţine. In fiecare lună însă, prin nerealizarea planului de către această secţie, se diminuau economiile la preţul de cost obţinute de celelalte sectoare ale fabricii. Organizaţia de partid nu mai putea tolera o asemenea stare de fapt. Indicaţiile partidului în problema rentabilizării fiecărui produs, fiecărei unităţi, erau clare. Rămînea să se acţioneze energic şi eficace. Inginerul Traian Sudrigeanu, membru al biroului organizaţiei de bază, s-a deplasat la secţia respectivă unde timp de două luni de zile a studiat, împreună cu organizaţia de atelier, cauzele pierderilor stabilind măsuri concrete, politice şi organizatorice, pentru ca şi această secţie să trăiască A. NAIŢĂ (Continuare în pag. a 2-a) I')c curînd, Grupul de şantiere nr. 3, din cadrul T.R.C.L. Braşov, a început montarea antenelor colective pentru televizoare. Pînă în prezent au fost montate 5 antene, la care suntcuplate 335 televizoare. Indicatoare cu folii reflectorizante Pentru a veni în sprijinul conducătorilor auto, specialiştii Direcţiei regionale de druimuri şi poduri Braşov fac ultimele pregătiri în vederea plantării pe marginea magistralelor de asfalt, a indicatoarelor cu folii reflectorizante. Aceste indicatoare se execută în atelierele direcţiei regionale. Primele indicatoare se vor monta încă din luna aprilie. In timpul nopţii, automobiliştii se vor putea orienta mult mai bine, evitînd în felul acesta accidentele. STOP ALCOOLULUI ÎN CIRCULAŢIA PUBLICĂ Dacă în anul 1966 o cincime din accidente se datorau conducătorilor auto sub influenţa alcoolului, în primul trimestru al acestui an, unul din două accidente este provocat de aceştia. Ce s-a întîmplat ? A crescut numărul posesorilor de autoturisme, iar aceştia nu s-au adaptat noului regim de viaţa în care au intrat. Necesitatea creşterii răspunderii faţă de viaţa celor care circulă pe drumurile publice, îi găseşte pe uniiconducători auto complet nepregătiţi. Lor li se alătură conducătorii auto profesionişti, a căror conştiinţă lasă de dorit şi care scapă controlului şefilor de garaje. Şefii de garaje nu depun suficientă insistenţă în a face să înţeleagă pe conducătorii auto că la o îmbibaţie alcoolică de peste 1 la sută, apar o serie de modificări în organism caracterizate prin scăderea simţului critic, creşterea curajului neraţional, scăderea capacităţii vizuale, apariţia tulburărilor în coordonarea mişcărilor şi reflexelor, diminuarea capacităţii de apreciere a distanţelor, imposibilitatea unei distingeri corecte a culorilor şi mai ales pe timp de noapte şi în condiţii atmosferice nefavorabile (ceaţă, ploaie etc.). In funcţie de concentraţia de alcool din sînge, riscurile accidentelor de circulaţie cresc în progresie geometrică, astfel : la o concentraţie de 0,3 la sută există un singur risc de accident, iar la concentraţia de 2 la sută riscurile cresc la 54. Se constată că accidentele produse de conducători auto sub influenţa alcoolului sunt mai grave, victimele prezentând leziuni corporale de gravitate mărită, iar pierderile materiale sunt mult mai mari. Această gravitate mărită se datoreşte imposibilităţii organismului conducătorului auto de a mai reacţiona cu promptitudine în faţa situaţiei nou create, de cele mai multe ori executed comenzi inverse, care conduc la pagubele amintite. Cu 1,63 la sută îmbibaţie alcoolică, G. Olteanu (întreprinderea comunală Braşov) a rupt un stîlp de susţinere a firelor electrice pentru troleibuz ; cu 1,32 la sută îmbibaţie alcoolică, Mihai Coman (I.C.R. Mediaş) a accidentat mortal un trecător ; cu 1,62 la sută îmbibaţie alcoolica, Eugen Radna, din Mediaş, a accidentat foarte grav doi pietoni. Fără îndoială că toţi aceştia au fost trimişi în judecată primindu-şi pedepsele meritate. Dar toate aceste accidente puteau fi evitate, iar respectivii conducători auto şi-ar fi putut continua activitatea în producţie. Ţinînd seama de creşterea acestui pericol în trim. I al anului curent, unităţile deţinătoare de autovehicule sunt chemate să intensifice controlul asupra şoferilor atît la plecarea în cursă, pe traseu, cît şi la întoarcerea în garaj. Cînd se constată încălcarea legii, cei răspunzători sunt datori să semnaleze imediat organelor de miliţie. Greşit înţelese, bunătatea, prietenia, colegialitatea, care trec cu vederea peste aceste abateri, vor duce pe vinovat mai devreme sau mai tîrziu în situaţii ireparabile. Şeful de garaj de la Staţia utilaj transporturi Braşov a fost destituit tocmai datorită acestor abateri. Lucrătorii din alimentaţia publică, consumatorii, observînd şi sesizînd organele de miliţie atunci cînd conducătorii auto se aşază în faţa sticlei cu alcool, pot aduce o contribuţie importantă la prevenirea accidentelor, la care uneori pot fi supuşi chiar d. PETRE RUSU, maior D.M.R. Consumînd băuturi alcoolice şi circţdind cu defecţiuni tehnice, conducătorul auto Felecan Octavian l-a accidentat mortal. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „l’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. Ieri a fost deschis la Braşov noul magazin specializat pe sortimente de încălţăminte din textinplastin. Foto : GH. BĂNUŢĂ Primul bloc ridicat cu credite In Braşov s-a terminat construcţia primului bloc ridicat cu credite acordate de stat pe termen lung. Azi, blocul îşi primeşte proprietarii. Construit în Piaţa Gării, noul bloc are 60 de apartamente, fiecare cu cite două-trei camere şi dependinţe, lucrate în faianţă şi placaj ceramic. Lucrătorii Trustului regional de construcţii au folosit aici materiale de calitate superioară, cum ar fi : parchet de stejar, uşi furniruite etc. care dau noilor apartamente un aspect elegant. TOVARĂŞI DE LA ORGANELE AGRICOLE DIN FĂGĂRAŞ! Mai puţine motive şi mai multă treabă In raionul Făgăraş pînă la data de 6 aprilie, graficul arăturilor indica o realizare de numai 10,6 la sută, iar al însămînţărilor 2,3 la sută. Avînd în vedere timpul înaintat, situaţia este destul de îngrijorătoare. Se vede treaba că pe la Făgăraş nu se cunoaşte că timpul este ireversibil şi că reînsămînţarea în timpul optim afectează negativ producţia. La unii activişti de la consiliul agricol şi uniunea raională a cooperativelor agricole în faţa acestei situaţii se observă o atitudine de resemnare, repetînd ca un leit-motiv atunci cînd sînt întrebaţi : „Ploile sînt de vină. Dacă n-ar fi plouat, eram departe“. Nu contestă nimeni că în această primăvară, condiţiile climatice au fost mai puţin favorabile. A aştepta însă ca numai soarele şi vîntul să zvînte apa băltindă, înseamnă pur şi simplu a întîrzia cu bună-ştiinţă însămînţările. Cu totul altă situaţie ar fi fost dacă consiliile de conducere ale cooperativelor, activiştii organelor agricole ar fi mobilizat un număr cît mai mare de cooperatori pentru săparea de şanţuri în vederea evacuării cît mai repede a excesului de apă. Intîrzierea arăturilor şi însămînţărilor se datoreşte şi altor cauze. Ritmul împrăştierii îngrăşămintelor organice este foarte lent, iar în unele locuri, spre surprinderea noastră, terenul încă n-a fost eliberat nici acum de coceni. La unele cooperative agricole am întîlnit lipsuri serioase în organizarea muncii. Din această cauză multe braţe de muncă stau nefolosite. De-a dreptul revoltătoare este situaţia de la cooperativa agricolă Beclean, unde în perioada 31 martie—5 aprilie nu s-a întocmit nici un plan operativ. Or, este ştiut că acesta trebuia întocmit în fiecare seară pentru a doua zi. La Ileni, s-au întocmit planuri numai pentru zilele de 16, 20, 24, 30, 31 martie şi 6 aprilie (? !). Tovarăşul preşedinte al cooperativei ar putea să ne spună ce s-a făcut în celelalte zile ? Unele dintre planuri sunt întocmite superficial, nu se are în vedere cuprinderea tuturor cooperatorilor în diferite activităţi pentru a doua zi. La Ileni, din planul de muncă întocmit pentru ziua de 6 aprilie rezulta că din 320 de cooperatori au fost cuprinşi la diferite lucrări numai 176 (? !). Fără îndoială că rămînerea în urmă se datoreşte în bună parte şi felului defectuos de planificare a muncii. Ziua de 6 aprilie a fost o zi bună de lucru. Şi totuşi din cele 12 tractoare care deservesc cooperativa agricolă din Beclean, 10 au stat, iar două au transportat... pietriş pe şoseaua Becleanu Luţa. Preşedintele, inginerul, tehnicianul agronom al cooperativei, împreună cu brigadierul Ioan Ludu, erau ocupaţi cu treburi „urgente“, în loc să se preocupe de arături şi însămînţări, au găsit de cuviinţă că e mai bine să consacre această zi repartizării loturilor personale, treabă care trebuia făcută cu două-trei săptămâni în urmă. — De ce nu vă ocupaţi de arături şi însămînţări ? — l-am întrebat pe inginerul Viorel Garcea. — Am primit sarcina de la raion să mă ocup necondiţionat de repartizarea loturilor personale, lucru care îmi răpeşte cel puţin o săptămînă. — Şi în această săptămînă cine se ocupă de însămînţări î — ? ! Asemenea situaţii, cînd numeroase tractoare au stat, am întîlnit şi la Hîrseni, Ileni, Şinca Veche şi în multe alte localităţi. In drum spre Voila, privirile ni s-au oprit asupra unei tarlale acoperite cu coceni de porumb. Şi un orb trecînd pe acolo s-ar fi sesizat de prezenţa acestor coceni. Numai tovarăşii de la consiliul agricol şi uniunea raională nu au observat. La Voila ne-am izbit şi de alte lipsuri. Laboratorul pentru controlul seminţelor din Sibiu a respins ca necorespunzătoare întreaga cantitate de ovăz de sămînţă. I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a) . Pe urmele materialelor publicate DOTILINISTIREI Falk Deficienţele existente în gospodărirea oraşului Braşov şi-au spus cuvîntul în cursul iernii grele care a trecut, dar mai ales o dată cu desprimăvărarea. Ele s-au reflectat, îndeosebi, în starea proastă a principalelor artere de circulaţie, care au ieşit în primăvară deteriorate, pline de gropi. De aici s-au născut discuţii, despre oportunitatea combaterii poleiului prin tratarea cu sare, despre lipsa de operativitate la degajarea gurilor de canal, care a determinat inundarea şi desfundarea străzilor, considerate ca principale cauze ale stricăciunilor. De fapt, acestea sunt doar chestiuni de amănunt, care ţin de calificarea şi iniţiativa cadrelor ce se ocupă cu problemele gospodăreşti. Datoria comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc era să vadă că în primul rind este vorba de felul cum se execută pavajele în Braşov, de măsurile necesare pentru a pune capăt unor metode de lucru defectuoase, prin care se irosesc banii pe lucrări superficiale, necesitînd apoi noi investiţii costisitoare, în fiecare an. La semnalările repetate ce i s-au făcut, comitetul executiv al oraşului s-a ferit să atace frontal problemele, s-a mulţumit să uzeze de justificări, să comunice angajamente generale, care nu exprimă altceva, decit dorinţa de autoliniştire. I-am pus sfatului popular orăşenesc situaţia în faţă, cu toate aspectele ei neplăcute, întrebînd într-un articol publicat nu de mult : CINE VA PLĂTI TOATE ACESTE PAGUBE, DATORITE PERPETUĂRII LUCRULUI DE MINTUIALĂ? In răspunsul dat se ocoleşte întrebarea, dar se afirmă că cele publicate au constituit pentru edilii oraşului „un prilej de analiză profundă“, accentul fiind pus în primul rând pe „calitatea lucrărilor şi folosirea eficientă a fondurilor“. Ceea ce se face însă şi în momentul de faţă, pe strada Lungă, pe strada 13 Decembrie, unde lucrările se execută în grabă şi ca atare nici vorbă nu poate fi despre calitate şi folosirea eficientă a sumelor de bani, este departe de a exprima concordanţa între cele comunicate în scris şi practică. „Calitatea drumurilor nu e totdeauna corespunzătoare — ne comunică sfatul popular orăşenesc — dar lipsurile calitative nu caracterizează toate lucrările de străzi din oraşul Braşov“. Da, aşa şi este : pe Bulevardul Lenin — în porţiunea Partizanul—Piaţa Hidromecanica — pe străzile Plevnei, Karl Marx, Livada Poştei şi altele, unde s-au făcut lucrări cu adevărat tehnice, durabile, nici sarea şi nici apa n-au provocat stricăciuni. Cu atît mai mult este cazul să întrebăm comitetul executiv : DACA-I SUNT CUNOSCUTE CAUZELE DEGRADĂRILOR REPETATE ALE PAVAJULUI, DE CE CONTINUA SA ARUNCE BANII PE FEREASTRĂ, PENTRU CE NU IA MĂSURI, CA ELE SÄ NU SE MAI REPETE DE LA UN AN LA ALTUL, ȘI SĂ SE EXECUTE LUCRĂRI SOLIDE, DE LUNGA DURATA ? In acelaşi răspuns se arată că sfatul popular „va obliga pe executanţi să respecte condiţiile de calitate prevăzute de normele în vigoare“. PE CE BAZA VA IMPUNE ACEASTA MĂSURĂ, cînd vedem executanţii lucrînd fără o documentaţie, care le-ar fi cît se poate de necesară ? Ne-ar putea explica tov. ing. Iuliu Daniil, vicepreşedinte al comitetului executiv, care răspunde de problemele gospodăriei ? E adevărat că secţia de gospodărie locală a oraşului întocmeşte în pripă nişte devize. Dar cînd vor fi gata şi cui vor folosi, asta rămîne de văzut. De fapt se lucrează intens doar pentru că e nevoie să se facă în cît mai scurt timp circulabile strada Lungă, strada 13 Decembrie, Calea Hărmanului, căi rutiere care au avut mult de suferit în iarna aceasta. Dar ele nu pot fi lucrările de calitate și de durată pe care le necesită arterele principale ale oraşului nostru. Şi atunci, de ce nu se spune clar : la anul va trebui să o luăm din nou de la capăt ? Modul acesta, de alunecare peste probleme, îl întîlnim reprodus în stilul de muncă al unor secţiuni, al unor întreprinderi comunale, fiind inspirat de însuşi stilul de muncă al comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. El s-a reflectat şi în recenta sesiune a sfatului popular orăşenesc, unde trebuia să fie analizată activitatea comisiilor permanente pentru gospodărie comunală şi pentru sistematizare, într-un moment cînd aspectul general al oraşului, întreţinerea străzilor, salubritatea, pun probleme atît de arzătoare, rapoartele prezentate au ocolit punctele ascuţite, n-au mers la subiect, mărginindu-se la generalităţi. In dezbaterile sesiunii s-a arătat că comisiile permanente nu-şi trăiesc viaţa, planul lor de muncă este formal, planurile de măsuri prezentate sunt doar teoretice, lipsite de elementul concret, practic. Ce are de spus, în legătură cu acestea, tov. Gh. Dumitrescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, care se consultă cu comisiile permanente şi le îndrumează direct ? După una din criticile aduse prin ziar, pentru lipsa de iniţiativă şi răspundere întâlnită în diferite sectoare SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 2-a) II GDSFIDRINEI Grăsulii graşii