Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-21 / nr. 7740

1/ vmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. S. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7740 Vineri, 21 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Profetan din toate ţările, unit*­vii PENTRU, A CÎŞTIGA ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile O invitaţie pe adresa tovarăşilor ing. LEON LEIBOVICI, direc­torul Trustului 5, ing. MIRCEA IONESCU, directorul întreprinderii 10, ing. ŞTEFAN WOLF, directorul I.R.E. Braşov, ing. TOMA POPESCU, conducătorul şantierului „Electromontaj" va aşteptam pe Dealul morii! Întorcîndu-m­ă de pe şantier, tot mai vnii stăruia în minte gluma amară a inginerului Vlad Dănilă ! „C­înd o să avem în sfîrşit curent, am să caut o lampă colorată și o pun în vîrful macaralei. Cel pu­­tu­ să țină loc de punct de ori­entare...". Replica mi-a dat-o inginerul Vlad, sus pe Dealul Morii, supă­rat pe o­­macara de 15 tone care nu face altceva decit să decoreze peisajul. Dar mi-a venit între timp ideea că n-ar fi rău, tovarășe Vlad, dacă pe catargul macaralei aţi monta un semnalizator care să emită în continuu, nu la figu­rat, ci la propriu, un S.O.S. Poate aşa vă va veni totuşi cineva în ajutor. Trecînd peste această aparentă glumă, să vă povestim ce se pe­trece pe şantierul din Dealul Mo­rii, unde se construieşte o auten­tică citadelă universitară — noul sediu al Facultăţii de mecanică. Luni, 17 noiembrie, ora 12,00. Personalul şantierului plecase la masă. Mergem pe şantier pentru o primă documentare. Dăm peste macaraua cu pricina, care domină întreg peisajul. Dar nu lucrează. Zace. Din august n-a lucrat nimic. Trustul 5 plăteşte însă chirie pen­tru ea nici mai mult nici mai pu­ţin decit 600 lei zilnic. Dăm apoi peste staţia de betoane care n-a preparat încă nici măcar un kilo­gram de beton, mai întîlnim şi un compresor care stă şi el stricat. Pe o costişă, un buldozer şade şi el.... defect. N-o să vă mai înşi­răm cite grămezi de scînduri, de fier beton, de bile sau cărămizi am văzut aruncate aiurea. Reali­tatea este că şantierul e scormonit în lung şi lat, în cruciş şi-n curme­ziş, de şanţuri. Şanţuri pentru re­ţeaua electrică, şanţuri pentru conductele de apă, de încălzire. Dacă vine o ploaie, vai de con­structorii de pe acest şantier, că e problematic dacă se vor mai pu­tea... mişca. Se face şi ora 13. Aşteptăm con­structorii să se întoarcă de la ma­să. Dar, culmea! La această oră, puţinii zidari care sunt pe şantier s-au sculat de pe iarbă, unde îşi făcuseră siesta şi au improvizat ad-hoc un meci de fotbal cu un galoş. La ora 13,20 îl întîlnim pe maistrul Grigore. Tocmai venise la platforma de lucru a fierarilor betonişti şi-l îndemna pe, şeful de echipă să-şi scoale oamenii (aceş­tia dormeau pe iarbă, la soare) pentru că s-ar putea să treacă ci­neva pe acolo, o să-i vadă şi iese scandal... La ora 13,35 am luat în sfîrşit legătura cu şeful lotului, ing. Va­ier Constantin, de la Şantierul 501 al Trustului 5. Şi a început obiş­nuitul dialog despre cit de fru­mos o să fie noul sediu al facul­tăţii, despre munca de pe şantier, încet, încet, inginerul Constantin avea să ne creioneze o situaţie care e şi mai critică decit am des­cris-o noi: — Am făcut din planul pe a­­cest an pe total antrepriză 69 la sută. Mai avem de realizat lucrări de peste 1 milion de lei. Planul e realizabil, dar... Acest „dar" ne-a pus pe urma unor probleme de fond nerezol­vate încă pe șantier. Să le enu­merăm. Planul s-ar face dacă Trus­tul 5 și-ar completa efectivele de muncitori.­­Sît a fost vara de lun­gă pe acest șantier n-au lu­crat­ în medie mai mult de 20 muncitori. Numai de la 15 octombrie s-au mai suplimentat cu ceva efectivele, pentru ca în prezent să se ajungă la 60 muncitori, adică cu 20 mai puţin faţă de planul operativ de lucrări pe noiembrie. îndeplinirea planului este peri­clitată, se află sub un mare semn de întrebare şi datorită subantre­­prizelor. După cum se ştie, înce­pând cu data de 15 noiembrie con­structorii intră în regim de lucru pe timp de iarnă. Pe şantierul din Dealul Morii însă, nu se poate face un foc, nu se poate pune în funcţiune nici măcar o locomobi­­lă, pentru că nu există încă defi­nitivată reţeaua de energie elec­trică, nu sunt gata instalaţiile de apă, de încălzire. Obligaţia de a le face, adică de a rezolva problema forţei, a apei etc., a revenit­ co­laboratorilor constructorului, res­pectiv întreprinderii de electrici­tate (director — ing. Ştefan Wolf) Şantierului II din Braşov al între­prinderii „Electromontaj“ (condus de ing. Toma Popescu) şi între­prinderii 10 instalaţii (director ing. Mircea Ionescu). „ Fiecare din aceşti colabora­tori mai au de executat astfel de lucrări incit nerealizarea lor ne tind pe loc, observa ing Dănilă Vlad, dirigintele de şantier. — De ce nu intervin beneficia­rul şi antreprenorul general să-i determine pe aceşti constructori să se achite de obligaţiile pe ca­re le au ? — Credeţi că s-a stat cu mîinile încrucişate ? ne răspunde ingine­rul Vlad. Aproape în fiecare di­mineaţă ne ducem şi doar că nu ne rugăm de cei de la „Electro­montaj" să vină să termine lucră­rile. Ştiţi ce ne spun ? „Astăzi precis venim !“ Şi ia-i­­de unde nu-s... — Nu mai vorbesc de instala­tor, intervine ing. Constantin Va­ier. De mai bine de trei săptămîni şi-a retras efectivele de pe şan­tier. Şi tot de atunci purtăm a­­proape zilnic discuţii cu conduce­rea întreprinderii 10 instalaţii să trimită oameni care să continue lucrările. Sîmbăta­ trecută chiar directorul întreprinderii ne-a asi­gurat că azi vor relua lucrul. Dar, L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) Verticale noi pe șantierul „Tractorul". Sesiune de comunicări ştiinţifice * * Astăzi, la orele 18, la Pala­tul culturii din Braşov va a­­vea loc o sesiune de comuni­cări ştiinţifice organizată de filiala Braşov a Asociaţiei bi­bliotecarilor din R.S.R., în co­laborare cu Comitetul munici­pal pentru cultură şi artă. Cu acest prilej se vor prezenta te­mele : „Eficienţa activităţii de documentare susţinută de Gheorghe Postelnicu­, ,,Infor­marea şi problemele ei în în­­văţămmtul superior prezen­tată de ing. Maria Abăităncei, şi „Bibliografia locală în preo­cupările bibliotecii­­ municipa­le“, susţinută de Grigore Ţo­­pan. vx .pH® Catr of TGM­ORmi * Ab ARTJU­K 0*? ravv ' 1' PSt 2 %1 Cu planul pe 11 luni îndeplinit După cumm­ ne informează e e­conomista Doina Zăvoiu de la serviciul plan al fabricii „Ră­săritul“, ieri întreprinderea a raportat realizarea planului pro­ducţiei globale şi marfă de 11 luni. Pînă la finele lunii,izo­ec,­ tivul fabricii şi-a propus să rea­lizeze suplimentar 1.100 tone produse refractare. instalaţie de zincare La Fabrica de articole de tabla din Codlea a fost terminată insta­laţia de zincare pentru noul pro­dus , adăpători semiautomate pen­tru păsări, care a intrat în fabri­caţie de serie. Cu noile utilaje vor fi dotate combinatele avicole din ţară care se construiesc in vii­tor. O dată cu intrarea în fabri­cație, numărul noilor produse realizate în acest an a crescut la 15. N. SECEJ­EANU, coresp. Se bea de bucurie, de necaz, se bea pentru că s-a mai băut şi a de­venit obicei... Se bea dintr-o infinitate de „mo­tive". Tragedia este că uneori se bea prea mult, sau, cum se spune, se „beau minţile". Căci in­diferent de justificare în fiecare „pahar" pîn­­deşte acelaşi duşman periculos : alcoolul. Se începe cu un pahar ca­re descreţeşte fruntea, creează buna dispoziţie, dar se sfîrşeşte prin me­tamorfozarea omului de adineauri într-o brută rapace, care acţionează exclusiv după legile junglei. Iată argumen­tul: — Potrivit statisticilor noastre, declara Mircea Aron, preşedintele jude­cătoriei municipiului Braşov, circa 99 la sută din actele de huliga­nism, 80 la sută din in­fracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei, 40 la sută din accidentele de circulaţie şi 30 la sută din furturi au drept cauză consumul exage­rat de băuturi alcoo­lice. Intrucît pentru unii cifrele ar putea rămîne simple speculaţii ab­stracte, neconvingă­­toare, să dăm cuvîntul faptelor. In noaptea de 1 spre 2 noiembrie, trei prieteni ciocnesc pe rînd, în nu­mele amiciţiei lor, la restaurantele „Postăva­rul" şi „Poiana". Ora de închidere îi trimite mai departe spre barul de noapte al restauran­tului „Carpaţi", dar cum aici li se interzice in­trarea din cauza „prea bunei dispoziţii", hotă­răsc să se refugieze la restaurantul gării. Gră­biţi, o iau direct peste Dealul Cetăţii. Intre timp însă alcoolul îşi face efectul şi Marti Venczel, din Pietriceni­Valea Seacă, judeţul Covasna, scoate pum­nalul : — Dacă nu-mi dai banii, te omor­­ într-o străfulgerare de luciditate. Gödri Béla intuieşte dramatismul situaţiei şi sub privirile îngrozite ale lui Kádár Bertolom îi întinde „bunului său amic" cei 1.200 lei pe care-i avea asupra sa. In prezent, atentatorul se aibă sub stare de arest. Nu poate înţelege cum a fost po­sibil ca el să ridice cu­ţitul împotriva unui prieten. Asta însă nu-1 scuteşte de pedeapsă căci tîlhăria s-a comis, iar beţia voluntară nu constituie o circum­stanţă atenuantă. In exemplul citat, chefliii au totuşi „meri­tul" de a se fi hărţuit între ei. In majoritatea cazurilor însă beţivii devin agresivi cu cetă­ţenii din preajma lor şi devin periculoşi chiar şi pentru organele de or­dine. Aurel Stroe (Pe Tocile, nr. 21), Ioan Turcu (str. Lungă, nr. 107) şi Gavril Irina, (str. V. Alecsandri, nr. 25) de pildă, l-au atacat, în seara zilei de 10 noiem­brie, la restaurantul „Postăvarul", pe cetă­ţeanul Gh. Drăghici din bucureşti. Intervenind în ajutorul victimei, plutonierul de miliţie Viorel Secăreanu a fost la rindul lui ultragiat de huligani. Din păcate ,a­­­ria de acţiune a alcoo­lului depăşeşte limitele restaurantului în care se „consumă", punînd în primejdie securitatea persoanei în cele mai neaşteptate locuri. Stu­denţii Silviu Iancu şi Ioan Osko de la Facul­tatea de medicină din Bucureşti se întorceau în seara zilei de 8 no­iembrie de la cabana „Piatra Mare" la Pre­deal. La o cotitură le-a apărut în faţă Vasile Machedon din comuna Drăceni, judeţul Su­ceava, care, aflat în completă stare de ebri­etate, i-a atacat cu cu­ţitul şi i-a jefuit. Tâlha­rul a fost prins cîteva zile mai tîrziu în timp ce făcea eforturi dispe­rate pentru a-şi procura un certificat medical de... demenţă prin care să se pună la adăpost de rigorile legii. Semnificativ pentru fatalitatea pe care o re­prezintă alcoolul pen­tru comportamentul u­­man, este cazul Viori­­căi Dascălu din Brașov, str.­­ Locomotivei nr. 9. Absolut cinstită în stare de luciditate, aceasta ION COMAN (Continuare în pag. a 2-a) Alcoolul anticamera infracțiunii Prietenul devenit tîlhar Fatalitatea „paharului în plus" în căutarea unui certificat medical de dementă Proiecte predate în avans La introducerea me­canizării în secţia mo­tor de 40 C.P. de la u­­zina „Tractorul", o con­tribuţie de seamă aduce şi colectivul serviciului de proiectări, mecani­zări, automatizări. Pînă în prezent au fost lan­sate în termen şi îna­inte de termen o serie de proiecte, ce se gă­sesc în atelierele de mecanizări şi agregate pentru execuţie, printre care un număr de 4 benzi transportoare cu lanţ şi alte trei cu că­rucioare, rolganguri pen­tru transportul pieselor interoperaţii, o staţie C.I.F., două tipuri de maşini pentru încălzire prin inducţie în vede­rea tratamentului ter­mic și altele. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI : 40 Consultarea maselor —­ehe-41 Semnat găria unor decizii optime, (pag. a 3-a) eficiente% „Apollo-12" și-a îndeplinit , % Masă rotundă : Trepte spre misiunea universalitate # Chile : In provincia Santiago (pag. a 2-a) a fost decretată starea de urgentă 4b Sport (pag. a 4-a) Frînare reostatică Locomotiva Diesel electrică cu numărul de fabricaţie 136, căreia i­ s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost dota­tă­ cu un sistem perfec­ţionat de frînare reostatică, apli­cat pentru prima oară în ţara noa­stră. Conceput de către proiec­tanţii uzinei „Electroputere“, sis­temul este folosit pentru frînarea trenurilor aflate în mişcare, pre­cum şi pentru ajustarea şi regla­rea vitezelor mari, funcţionarea sa bazîndu-se pe transformarea energiei cinetice a trenurilor în energie electrică. Prin aplicarea acestui sistem suplimentar mo­dern de frînare se obţine o mai mare siguranţă în exploatare; în viitor, dispozitivul se va monta pe locomotivele Diesel electrice în stadiul fabricaţiei şi, treptat, va fi adaptat şi la locomotivele ce se află în exploatare. Un prim bilanţ al acţiunii: „Pentru economisirea celor 100.000.000 lei valută“ Necesarul a fost acoperit Vom avea ambalaje de calitate De la Ministerul Industriei Lem­nului primim următoarea scri­soare : In urma articolului apărut în ziarul dv., am reanalizat aprovi­zionarea Fabricii de hîrtie cre­­tată din Ghimbav pentru a­­nul 1970 cu hîrtie corespunză­toare pentru producţia de carton ondulat. Dintr-o variantă stabi­lită împreună cu fabrica, rezultă necesitatea suplimentării reparti­ţiei cu 200 tone hîrtie ambalaj rezistent şi 179 tone carton du­plex şi triplex pentru anul 1970. Prin reducerea cotelor altor con­sumatori se va acoperi întreg a­­cest necesar. Pînă la 30 noiem­brie 1969 fabrica va primi repar­tiţii în acest sens. Ing. D. HANGU, director general adjunct la Ministerul Industriei Lemnului Sintem­ intru totul de acord cu concluziile redacţiei ziaru­lui „Drum nou" privind calita­tea şi necesitatea extinderii folosirii ambalajelor din car­ton ondulat, consemnate în ar­ticolul publicat in numărul din 16 octombrie a.c. Analizînd tendinţele de pe plan mondial şi situaţia exis­tentă în ţara noastră, Oficiul pentru ambalaje a sesizat or­ganelor centrale interesate necesitatea lichidării grabnice a râminerilor în urmă. La ni­velul acestora se analizează măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii situaţiei şi care se vor definitiva o dată cu aprobarea planului de stat. Pentru întreprinderile din judeţul Braşov măsurile care pot fi luate in consideraţie de pe acum sunt cele privind ri­dicarea nivelului calitativ al cartonului ondulat (Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav), prin realizarea unei hirtii pentru capace din hîrtie sulfat rezis­tentă de 220 g/m2 încleiată în masă (Fabrica de hîrtie din Buşteni) cu răşini ureoformal­­dehidice tip HE (Combinatul chimic Făgăraş) şi înlocuirea actualului adeziv (sil­catul de sodiu) cu un adeziv de tip su­perior (amidonul oxidat) — (Fabrica chimică din Sin Si­­mion), precum şi realizarea de sortimente superioare de ambalaje din carton ondulat, cu feţe din hirtie albită şi aco­perite prin imersie cu parafină sau microceruri (Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav). Dr. ing. SERGIU SCADOVSCHI, directorul Oficiului pentru ambalaje, din cadrul Direcţiei generale pentru metrologie, standarde şi invenţii de pe lingă Consiliul de Miniştri Unde-s gospodarii ? De cîteva zile, în sta­ţia C.F.R. Bod, zac pe rampă şi în vagoane su­te de tone de porumb aparţinind Fermei de stat nr. 5 Hălchiu (şef de fer­mă dr. Tatu Romulus). Desigur, explicaţii se pot găsi cu... vagonul. Ele nu costă bani. Dar, lipsa de operativitate la descărcat a costat ferma, în perioada 11—17 no­iembrie, peste 6.200 lei. Iată o treabă de loc gospodărească. Invenţii româ­neşti premiate la Nürnberg In cadrul Expoziţiei internaţionale de inven­ţii deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecţio­nate de experţi ai Ofi­ciului de stat pentru in­venţii. Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile unanime ale specialişti­lor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Me­todă şi schemă pentru măsurarea puterilor în­­tr-un regim deformat e­­nergetic", de prof. dr. docent Ion Antoniu, membru corespondent al Academiei. „Structura prefabricată din beton precomprimat pentru hale industriale blinda­te, fără pod tehnic", a­­parţinind inginerilor Dan Mărăcine şi Amza Octa­­vian, de la Institutul de proiectări pentru indus­tria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie de transmi­sie a semnalelor de bandă largă”, de prof. ing. George Popescu, de la Institutul politehnic din Bucureşti şi ing. Do­rin Alexe Gheorghe Po­pea ,de la Studioul de televiziune „Bucureşti". In cadrul altor expo­ziţii şi saloane de in­venţii, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris şi în al­te localităţi, un numar de 11 lucrări ale inven­tatorilor români au fost medaliate, de aseme­nea, cu aur. Cînd tractoristul nu se dă... pe brazdă Pană de motor ? Nu ! Pană la... conştiinţa trac­toristului Szabó Vilmos, de la ferma de stat nr. 5 Rîşnov, care, ziua la amiaza mare, risipeşte timpul în... schimb pre­lungit, în loc să-l folo­sească din plin la arat. Cazul nu e unic. Ca el procedează şi alţi me­canizatori pierde-vară şi pierde... toamnă. Pentru ca tractorişti să valorifice cu eficien­ţă maximă ziua-lumină la arat, nădăjduim că conducerea fermei va lua măsuri corespunzătoare, determinîndu-i să se... dea pe brazdă. p M­ERIDIANE ■ UN RAMBLEU DE CALE FERATA CONSTRUIT CU RELICVE ISTORICE ■ CREIERUL ELECTRONIC COLABORATOR AL ARHEOLOGILOR ■ VECHI CIVILIZATII SUNT ADUSE LA LUMINA în­ 1856, cînd inginerul englez William Burton a instalat porțiunea de nord a liniei ferate din India de Vest, a dis­pus să se construiască rambleul din material gata preparat, prin demolarea vestigiilor vechiului oraş Harappa. Și azi (Continuare In pag. a 4-a)

Next