Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)
1969-11-21 / nr. 7740
1/ vmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. S. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7740 Vineri, 21 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Profetan din toate ţările, unit*vii PENTRU, A CÎŞTIGA ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile O invitaţie pe adresa tovarăşilor ing. LEON LEIBOVICI, directorul Trustului 5, ing. MIRCEA IONESCU, directorul întreprinderii 10, ing. ŞTEFAN WOLF, directorul I.R.E. Braşov, ing. TOMA POPESCU, conducătorul şantierului „Electromontaj" va aşteptam pe Dealul morii! Întorcîndu-mă de pe şantier, tot mai vnii stăruia în minte gluma amară a inginerului Vlad Dănilă ! „Cînd o să avem în sfîrşit curent, am să caut o lampă colorată și o pun în vîrful macaralei. Cel putu să țină loc de punct de orientare...". Replica mi-a dat-o inginerul Vlad, sus pe Dealul Morii, supărat pe omacara de 15 tone care nu face altceva decit să decoreze peisajul. Dar mi-a venit între timp ideea că n-ar fi rău, tovarășe Vlad, dacă pe catargul macaralei aţi monta un semnalizator care să emită în continuu, nu la figurat, ci la propriu, un S.O.S. Poate aşa vă va veni totuşi cineva în ajutor. Trecînd peste această aparentă glumă, să vă povestim ce se petrece pe şantierul din Dealul Morii, unde se construieşte o autentică citadelă universitară — noul sediu al Facultăţii de mecanică. Luni, 17 noiembrie, ora 12,00. Personalul şantierului plecase la masă. Mergem pe şantier pentru o primă documentare. Dăm peste macaraua cu pricina, care domină întreg peisajul. Dar nu lucrează. Zace. Din august n-a lucrat nimic. Trustul 5 plăteşte însă chirie pentru ea nici mai mult nici mai puţin decit 600 lei zilnic. Dăm apoi peste staţia de betoane care n-a preparat încă nici măcar un kilogram de beton, mai întîlnim şi un compresor care stă şi el stricat. Pe o costişă, un buldozer şade şi el.... defect. N-o să vă mai înşirăm cite grămezi de scînduri, de fier beton, de bile sau cărămizi am văzut aruncate aiurea. Realitatea este că şantierul e scormonit în lung şi lat, în cruciş şi-n curmeziş, de şanţuri. Şanţuri pentru reţeaua electrică, şanţuri pentru conductele de apă, de încălzire. Dacă vine o ploaie, vai de constructorii de pe acest şantier, că e problematic dacă se vor mai putea... mişca. Se face şi ora 13. Aşteptăm constructorii să se întoarcă de la masă. Dar, culmea! La această oră, puţinii zidari care sunt pe şantier s-au sculat de pe iarbă, unde îşi făcuseră siesta şi au improvizat ad-hoc un meci de fotbal cu un galoş. La ora 13,20 îl întîlnim pe maistrul Grigore. Tocmai venise la platforma de lucru a fierarilor betonişti şi-l îndemna pe, şeful de echipă să-şi scoale oamenii (aceştia dormeau pe iarbă, la soare) pentru că s-ar putea să treacă cineva pe acolo, o să-i vadă şi iese scandal... La ora 13,35 am luat în sfîrşit legătura cu şeful lotului, ing. Vaier Constantin, de la Şantierul 501 al Trustului 5. Şi a început obişnuitul dialog despre cit de frumos o să fie noul sediu al facultăţii, despre munca de pe şantier, încet, încet, inginerul Constantin avea să ne creioneze o situaţie care e şi mai critică decit am descris-o noi: — Am făcut din planul pe acest an pe total antrepriză 69 la sută. Mai avem de realizat lucrări de peste 1 milion de lei. Planul e realizabil, dar... Acest „dar" ne-a pus pe urma unor probleme de fond nerezolvate încă pe șantier. Să le enumerăm. Planul s-ar face dacă Trustul 5 și-ar completa efectivele de muncitori.Sît a fost vara de lungă pe acest șantier n-au lucrat în medie mai mult de 20 muncitori. Numai de la 15 octombrie s-au mai suplimentat cu ceva efectivele, pentru ca în prezent să se ajungă la 60 muncitori, adică cu 20 mai puţin faţă de planul operativ de lucrări pe noiembrie. îndeplinirea planului este periclitată, se află sub un mare semn de întrebare şi datorită subantreprizelor. După cum se ştie, începând cu data de 15 noiembrie constructorii intră în regim de lucru pe timp de iarnă. Pe şantierul din Dealul Morii însă, nu se poate face un foc, nu se poate pune în funcţiune nici măcar o locomobilă, pentru că nu există încă definitivată reţeaua de energie electrică, nu sunt gata instalaţiile de apă, de încălzire. Obligaţia de a le face, adică de a rezolva problema forţei, a apei etc., a revenit colaboratorilor constructorului, respectiv întreprinderii de electricitate (director — ing. Ştefan Wolf) Şantierului II din Braşov al întreprinderii „Electromontaj“ (condus de ing. Toma Popescu) şi întreprinderii 10 instalaţii (director ing. Mircea Ionescu). „ Fiecare din aceşti colaboratori mai au de executat astfel de lucrări incit nerealizarea lor ne tind pe loc, observa ing Dănilă Vlad, dirigintele de şantier. — De ce nu intervin beneficiarul şi antreprenorul general să-i determine pe aceşti constructori să se achite de obligaţiile pe care le au ? — Credeţi că s-a stat cu mîinile încrucişate ? ne răspunde inginerul Vlad. Aproape în fiecare dimineaţă ne ducem şi doar că nu ne rugăm de cei de la „Electromontaj" să vină să termine lucrările. Ştiţi ce ne spun ? „Astăzi precis venim !“ Şi ia-ide unde nu-s... — Nu mai vorbesc de instalator, intervine ing. Constantin Vaier. De mai bine de trei săptămîni şi-a retras efectivele de pe şantier. Şi tot de atunci purtăm aproape zilnic discuţii cu conducerea întreprinderii 10 instalaţii să trimită oameni care să continue lucrările. Sîmbăta trecută chiar directorul întreprinderii ne-a asigurat că azi vor relua lucrul. Dar, L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) Verticale noi pe șantierul „Tractorul". Sesiune de comunicări ştiinţifice * * Astăzi, la orele 18, la Palatul culturii din Braşov va avea loc o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată de filiala Braşov a Asociaţiei bibliotecarilor din R.S.R., în colaborare cu Comitetul municipal pentru cultură şi artă. Cu acest prilej se vor prezenta temele : „Eficienţa activităţii de documentare susţinută de Gheorghe Postelnicu, ,,Informarea şi problemele ei în învăţămmtul superior prezentată de ing. Maria Abăităncei, şi „Bibliografia locală în preocupările bibliotecii municipale“, susţinută de Grigore Ţopan. vx .pH® Catr of TGMORmi * Ab ARTJUK 0*? ravv ' 1' PSt 2 %1 Cu planul pe 11 luni îndeplinit După cumm ne informează e economista Doina Zăvoiu de la serviciul plan al fabricii „Răsăritul“, ieri întreprinderea a raportat realizarea planului producţiei globale şi marfă de 11 luni. Pînă la finele lunii,izoec, tivul fabricii şi-a propus să realizeze suplimentar 1.100 tone produse refractare. instalaţie de zincare La Fabrica de articole de tabla din Codlea a fost terminată instalaţia de zincare pentru noul produs , adăpători semiautomate pentru păsări, care a intrat în fabricaţie de serie. Cu noile utilaje vor fi dotate combinatele avicole din ţară care se construiesc in viitor. O dată cu intrarea în fabricație, numărul noilor produse realizate în acest an a crescut la 15. N. SECEJEANU, coresp. Se bea de bucurie, de necaz, se bea pentru că s-a mai băut şi a devenit obicei... Se bea dintr-o infinitate de „motive". Tragedia este că uneori se bea prea mult, sau, cum se spune, se „beau minţile". Căci indiferent de justificare în fiecare „pahar" pîndeşte acelaşi duşman periculos : alcoolul. Se începe cu un pahar care descreţeşte fruntea, creează buna dispoziţie, dar se sfîrşeşte prin metamorfozarea omului de adineauri într-o brută rapace, care acţionează exclusiv după legile junglei. Iată argumentul: — Potrivit statisticilor noastre, declara Mircea Aron, preşedintele judecătoriei municipiului Braşov, circa 99 la sută din actele de huliganism, 80 la sută din infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei, 40 la sută din accidentele de circulaţie şi 30 la sută din furturi au drept cauză consumul exagerat de băuturi alcoolice. Intrucît pentru unii cifrele ar putea rămîne simple speculaţii abstracte, neconvingătoare, să dăm cuvîntul faptelor. In noaptea de 1 spre 2 noiembrie, trei prieteni ciocnesc pe rînd, în numele amiciţiei lor, la restaurantele „Postăvarul" şi „Poiana". Ora de închidere îi trimite mai departe spre barul de noapte al restaurantului „Carpaţi", dar cum aici li se interzice intrarea din cauza „prea bunei dispoziţii", hotărăsc să se refugieze la restaurantul gării. Grăbiţi, o iau direct peste Dealul Cetăţii. Intre timp însă alcoolul îşi face efectul şi Marti Venczel, din PietriceniValea Seacă, judeţul Covasna, scoate pumnalul : — Dacă nu-mi dai banii, te omor într-o străfulgerare de luciditate. Gödri Béla intuieşte dramatismul situaţiei şi sub privirile îngrozite ale lui Kádár Bertolom îi întinde „bunului său amic" cei 1.200 lei pe care-i avea asupra sa. In prezent, atentatorul se aibă sub stare de arest. Nu poate înţelege cum a fost posibil ca el să ridice cuţitul împotriva unui prieten. Asta însă nu-1 scuteşte de pedeapsă căci tîlhăria s-a comis, iar beţia voluntară nu constituie o circumstanţă atenuantă. In exemplul citat, chefliii au totuşi „meritul" de a se fi hărţuit între ei. In majoritatea cazurilor însă beţivii devin agresivi cu cetăţenii din preajma lor şi devin periculoşi chiar şi pentru organele de ordine. Aurel Stroe (Pe Tocile, nr. 21), Ioan Turcu (str. Lungă, nr. 107) şi Gavril Irina, (str. V. Alecsandri, nr. 25) de pildă, l-au atacat, în seara zilei de 10 noiembrie, la restaurantul „Postăvarul", pe cetăţeanul Gh. Drăghici din bucureşti. Intervenind în ajutorul victimei, plutonierul de miliţie Viorel Secăreanu a fost la rindul lui ultragiat de huligani. Din păcate ,aria de acţiune a alcoolului depăşeşte limitele restaurantului în care se „consumă", punînd în primejdie securitatea persoanei în cele mai neaşteptate locuri. Studenţii Silviu Iancu şi Ioan Osko de la Facultatea de medicină din Bucureşti se întorceau în seara zilei de 8 noiembrie de la cabana „Piatra Mare" la Predeal. La o cotitură le-a apărut în faţă Vasile Machedon din comuna Drăceni, judeţul Suceava, care, aflat în completă stare de ebrietate, i-a atacat cu cuţitul şi i-a jefuit. Tâlharul a fost prins cîteva zile mai tîrziu în timp ce făcea eforturi disperate pentru a-şi procura un certificat medical de... demenţă prin care să se pună la adăpost de rigorile legii. Semnificativ pentru fatalitatea pe care o reprezintă alcoolul pentru comportamentul uman, este cazul Vioricăi Dascălu din Brașov, str. Locomotivei nr. 9. Absolut cinstită în stare de luciditate, aceasta ION COMAN (Continuare în pag. a 2-a) Alcoolul anticamera infracțiunii Prietenul devenit tîlhar Fatalitatea „paharului în plus" în căutarea unui certificat medical de dementă Proiecte predate în avans La introducerea mecanizării în secţia motor de 40 C.P. de la uzina „Tractorul", o contribuţie de seamă aduce şi colectivul serviciului de proiectări, mecanizări, automatizări. Pînă în prezent au fost lansate în termen şi înainte de termen o serie de proiecte, ce se găsesc în atelierele de mecanizări şi agregate pentru execuţie, printre care un număr de 4 benzi transportoare cu lanţ şi alte trei cu cărucioare, rolganguri pentru transportul pieselor interoperaţii, o staţie C.I.F., două tipuri de maşini pentru încălzire prin inducţie în vederea tratamentului termic și altele. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI : 40 Consultarea maselor —ehe-41 Semnat găria unor decizii optime, (pag. a 3-a) eficiente% „Apollo-12" și-a îndeplinit , % Masă rotundă : Trepte spre misiunea universalitate # Chile : In provincia Santiago (pag. a 2-a) a fost decretată starea de urgentă 4b Sport (pag. a 4-a) Frînare reostatică Locomotiva Diesel electrică cu numărul de fabricaţie 136, căreia i s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost dotată cu un sistem perfecţionat de frînare reostatică, aplicat pentru prima oară în ţara noastră. Conceput de către proiectanţii uzinei „Electroputere“, sistemul este folosit pentru frînarea trenurilor aflate în mişcare, precum şi pentru ajustarea şi reglarea vitezelor mari, funcţionarea sa bazîndu-se pe transformarea energiei cinetice a trenurilor în energie electrică. Prin aplicarea acestui sistem suplimentar modern de frînare se obţine o mai mare siguranţă în exploatare; în viitor, dispozitivul se va monta pe locomotivele Diesel electrice în stadiul fabricaţiei şi, treptat, va fi adaptat şi la locomotivele ce se află în exploatare. Un prim bilanţ al acţiunii: „Pentru economisirea celor 100.000.000 lei valută“ Necesarul a fost acoperit Vom avea ambalaje de calitate De la Ministerul Industriei Lemnului primim următoarea scrisoare : In urma articolului apărut în ziarul dv., am reanalizat aprovizionarea Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav pentru anul 1970 cu hîrtie corespunzătoare pentru producţia de carton ondulat. Dintr-o variantă stabilită împreună cu fabrica, rezultă necesitatea suplimentării repartiţiei cu 200 tone hîrtie ambalaj rezistent şi 179 tone carton duplex şi triplex pentru anul 1970. Prin reducerea cotelor altor consumatori se va acoperi întreg acest necesar. Pînă la 30 noiembrie 1969 fabrica va primi repartiţii în acest sens. Ing. D. HANGU, director general adjunct la Ministerul Industriei Lemnului Sintem intru totul de acord cu concluziile redacţiei ziarului „Drum nou" privind calitatea şi necesitatea extinderii folosirii ambalajelor din carton ondulat, consemnate în articolul publicat in numărul din 16 octombrie a.c. Analizînd tendinţele de pe plan mondial şi situaţia existentă în ţara noastră, Oficiul pentru ambalaje a sesizat organelor centrale interesate necesitatea lichidării grabnice a râminerilor în urmă. La nivelul acestora se analizează măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii situaţiei şi care se vor definitiva o dată cu aprobarea planului de stat. Pentru întreprinderile din judeţul Braşov măsurile care pot fi luate in consideraţie de pe acum sunt cele privind ridicarea nivelului calitativ al cartonului ondulat (Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav), prin realizarea unei hirtii pentru capace din hîrtie sulfat rezistentă de 220 g/m2 încleiată în masă (Fabrica de hîrtie din Buşteni) cu răşini ureoformaldehidice tip HE (Combinatul chimic Făgăraş) şi înlocuirea actualului adeziv (silcatul de sodiu) cu un adeziv de tip superior (amidonul oxidat) — (Fabrica chimică din Sin Simion), precum şi realizarea de sortimente superioare de ambalaje din carton ondulat, cu feţe din hirtie albită şi acoperite prin imersie cu parafină sau microceruri (Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav). Dr. ing. SERGIU SCADOVSCHI, directorul Oficiului pentru ambalaje, din cadrul Direcţiei generale pentru metrologie, standarde şi invenţii de pe lingă Consiliul de Miniştri Unde-s gospodarii ? De cîteva zile, în staţia C.F.R. Bod, zac pe rampă şi în vagoane sute de tone de porumb aparţinind Fermei de stat nr. 5 Hălchiu (şef de fermă dr. Tatu Romulus). Desigur, explicaţii se pot găsi cu... vagonul. Ele nu costă bani. Dar, lipsa de operativitate la descărcat a costat ferma, în perioada 11—17 noiembrie, peste 6.200 lei. Iată o treabă de loc gospodărească. Invenţii româneşti premiate la Nürnberg In cadrul Expoziţiei internaţionale de invenţii deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecţionate de experţi ai Oficiului de stat pentru invenţii. Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile unanime ale specialiştilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Metodă şi schemă pentru măsurarea puterilor într-un regim deformat energetic", de prof. dr. docent Ion Antoniu, membru corespondent al Academiei. „Structura prefabricată din beton precomprimat pentru hale industriale blindate, fără pod tehnic", aparţinind inginerilor Dan Mărăcine şi Amza Octavian, de la Institutul de proiectări pentru industria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie de transmisie a semnalelor de bandă largă”, de prof. ing. George Popescu, de la Institutul politehnic din Bucureşti şi ing. Dorin Alexe Gheorghe Popea ,de la Studioul de televiziune „Bucureşti". In cadrul altor expoziţii şi saloane de invenţii, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris şi în alte localităţi, un numar de 11 lucrări ale inventatorilor români au fost medaliate, de asemenea, cu aur. Cînd tractoristul nu se dă... pe brazdă Pană de motor ? Nu ! Pană la... conştiinţa tractoristului Szabó Vilmos, de la ferma de stat nr. 5 Rîşnov, care, ziua la amiaza mare, risipeşte timpul în... schimb prelungit, în loc să-l folosească din plin la arat. Cazul nu e unic. Ca el procedează şi alţi mecanizatori pierde-vară şi pierde... toamnă. Pentru ca tractorişti să valorifice cu eficienţă maximă ziua-lumină la arat, nădăjduim că conducerea fermei va lua măsuri corespunzătoare, determinîndu-i să se... dea pe brazdă. p MERIDIANE ■ UN RAMBLEU DE CALE FERATA CONSTRUIT CU RELICVE ISTORICE ■ CREIERUL ELECTRONIC COLABORATOR AL ARHEOLOGILOR ■ VECHI CIVILIZATII SUNT ADUSE LA LUMINA în 1856, cînd inginerul englez William Burton a instalat porțiunea de nord a liniei ferate din India de Vest, a dispus să se construiască rambleul din material gata preparat, prin demolarea vestigiilor vechiului oraş Harappa. Și azi (Continuare In pag. a 4-a)