Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-15 / nr. 7989
t rum nou ORGAN Al COMITETUlUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.OR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7989 Marţi, 15 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-i! Cînd veţi recupera restanţele la creşterea productivităţii muncii ? La întrebarea noastră răspunde ing. CONSTANTIN ENE, şeful serviciului organizarea producţiei şi a muncii de la întreprinderea pentru produse de balastiere şi cariere . La încheierea bilanţului pe opt luni I.P.B.C.-ul nu a îndeplinit prevederile de plan la productivitatea muncii decît în proporţie de 96 la sută. Cum explicaţi această situaţie ? Pe de o parte calamităţile din luna mai, iar pe de alta, faptul că efectuăm reparaţiile la utilaje cu muncitori de la producţie. Nu avem prevăzut necesarul de personal pentru astfel de operaţii care se fac în lunile ianuarie şi februarie, lucru care duce la scăderea productivităţii muncii. — Ceea ce spuneţi este de-a dreptul paradoxal. In primul rind, pentru că în perioada cînd se fac reparaţiile la utilaje, sarcinile la productivitatea muncii au fost îndeplinite şi depăşite cu 9,3 la sută în ianuarie şi cu 0,2 la sută în februarie. In contrast cu această situaţie, în luna martie — cînd nu era vorba nici de reparaţii la utilaje, nici de inundaţii — prevederile la productivitatea muncii n-au fost realizate decit în proporţie de numai 89,5 la sută. Faptul ca atare dovedeşte că o parte din secţiile dv. nu se încadrează in nivelul planificat la indicatorul de productivitate. Ne puteţi spune care sunt aceste secţii ? — Noi ştim care dintre secţii au dificultăţi... însă cu certitudine nu vi le putem spune decît după ce extragem din datele statistice situaţia privind productivitatea muncii. — Dar asta înseamnă că dv. nu urmăriţi operativ dinamica productivităţii muncii pe secţii, lipsindu-vă astfel de instrumentul principal pentru orientarea acţiunilor şi măsurilor în vederea organizării raţionale a producţiei şi a muncii. — Ba da, urmărim... secţiile raportează zilnic producţia realizată, numărul de salariaţi, starea utilajelor şi modul lor de folosire. In funcţie de acestea se iau măsuri. Numai că şefii de secţii înţeleg foarte greu că trebuie să se încadreze în sarcinile de productivitate, astfel că angajează muncitori în plus, motivînd că au nevoie ba la producţie, ba la încărcări-descărcări etc. — Dacă şefii de secţii nu au ajuns nici pînă la „înţelegerea" faptului că sarcinile de productivitate sunt obligatorii, că ele trebuie să devină lege pentru activitatea fiecărui salariat, nu mai miră pe nimeni starea de indisciplină din secţiile întreprinderii. Consecinţele sunt însă inevitabile. Timpul destinat producţiei este slab utilizat. In primele 6 luni, de pildă, această resursă importantă de creştere a productivităţii muncii n-a fost folosită decît în proporţie de 94,3 la sută. Nici resursele privind utilizarea maşinilor şi agregatelor nu sunt fructificate din plin. In aceeaşi perioadă aproape jumătate din timpul disponibil aceste capacităţi de producţie au stat nefolosite. Ce a întreprins conducerea întreprinderii pentru a pune capăt acestei anomalii ? — Pînă acum nu s-a luat nici o măsură de sancţionare. In toate şedinţele de producţie şi cele ale comitetului de direcţie li s-a spus şefilor de secţii să respecte indicatorii de eficienţă. Li s-au trasat sarcini şi în scris cum este aceasta, vedeţi, de la ultima şedinţă a comitetului de direcţie. — Dar, după cite văd, e vorba de o circulară către toţi şefii de secţii in care li se spune să... „urmărească periodic realizarea productivităţii muncii şi eliminarea depăşirilor la numărul mediu scriptic de salariaţi". Cum adică ? Şefilor de secţii li se trasează sarcina să-şi îndeplinească... sarcinile de serviciu ? Iertaţi-mă, dar aceasta nu seamănă de loc a stil de conducere operativă, eficientă şi concretă, ci mai mult a formalism şi lipsă de răspundere. Normal ar fi fost să se stabilească pe fiecare secţie in parte măsurile concrete, efective, menite să ducă la înlăturarea deficienţelor semnalate de „dispoziţia" în cauză. La elaborarea unor astfel de măsuri organizatorice şi tehnice, dv., personal, trebuie să aduceţi o însemnată contribuţie. Cu ce vă ocupaţi in prezent ?— Lucrez la regulamentul de organizare a întreprinderii şi a secţiilor, la schema de organizare a întreprinderii şi nomenclatorul de funcţiuni. — Cum ? Acum după mai bine de doi ani de la înfiinţarea întreprinderii la dv. se stabilesc sarcinile şi atribuţiile salariaţilor, mai ales ale celor cu munci de răspundere? Dar pînă acum? — Erau stabilite şi înainte, dar cam şchiopătau... Anul trecut, de pildă, o dată cu noua Convorbire realizată de Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Concursul internaţional „George Enescu“ întrecerile etapei a doua continuă Luni a continuat — în cadrul etapei a II-a — audierea tinerilor interpreţi participanţi la Concursul internaţional „George Enescu“. Pe scena sălii mici a Palatului au evoluat violoniştii : Barbara Gorzynska (Polonia), Andrei Agoston (România), Eugen Sîrbu (România), Jela Spitkova (Cehoslovacia), Filip Hirshorn (U.R.S.S.), Octavian Raţiu (România), Gyula Katai (Ungaria), Iwona Wojciechowska (Polonia). Juriul Secţiei de pian a audiat în sala Ateneului Român următorii concurenţi : Crimhilda-Cristescu-Variu (România), Anatol Dub (România), Cristina Bruno (Spania), Ewa Kramska (Cehoslovacia) şi Aleksandr Kralkus (U.R.S.S.). In aceeaşi dimineaţă, au urcat pe scena Teatrului Uniunii Generale a Sindicatelor — Secţia canto — şapte interpreţi! Kristina Laki (Ungaria), Gheorghe Crăsnaru, Mihail Panghe, Elena Duma, Mihaela Mărăcineanu, Emil Gherman şi Dan Şerban (România). (Agerpres) CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Braşov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular judeţean care va avea loc în ziua de 26 septembrie 1970, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV La startul campaniei de insâmînţări toţi inginerii şi preşedinţii C.A.P. să raporteze: SĂMINŢĂ DE CALITATE, TEREN BINE PREGĂTIT! Ne aflăm la startul însămînţărilor de toamnă. Reuşita acestei acţiuni de mare răspundere implică o pregătire temeinică, operativitate, angajează în cel mai înalt grad competenţa şi probitatea profesională a specialiştilor, capacitatea organizatorică a conducătorilor unităţilor agricole. Pentru primari, aplicarea întocmai a legii este facultativă? Iată de ce, în această perioadă, se impune mai mult ca oricînd ca toţi factorii de răspundere, mecanizatorii, fiecare lucrător al ogoarelor să se afle la datorie, aducîndu-şi deplina contribuţie la succesul campaniei agricole de toamnă. întrebarea din titlu nu este întîmplătoare şi ne-am pus-o cu prilejul raidului efectuat în cîteva comune ale judeţului, raid în care, printre altele, brigada fulger a ziarului nostru a urmărit şi modul în care primarii se achită de obligaţiile ce le revin pe linia bunului mers al lucrărilor din actuala campanie agricolă. Dincolo de complexul de motive care ne-au fost oferite atît la Tărlungeni, cît şi la Budija, se ascunde o realitate mai puţin îmbucurătoare : tendinţa de abdicare de la unele obligaţii care, în virtutea actualei legislaţii, revin în primul rînd primarilor. Mai concret, în cooperativele agricole vizitate se observă o slabă participare a membrilor cooperatori în special la recoltatul cartofilor, sortatul şi transportatul acestora, lucrare care nu permite nici un fel de întîrziere. Ce se constată ? Faptul că din numărul total de ţărani cooperatori, abia un sfert sau o treime participă efectiv la muncă. In virtutea Legii organizării producţiei şi a muncii în unităţile agricole, primarii au obligaţia să aplice amenzi tuturor acelor care, nejustificat, lipsesc de la muncile cîmpului. Din discuţiile avute cu tov. Manole Mihai, preşedintele consiliului popular din Tărlungeni, am dedus că această obligaţie este cu bună ştiinţă eludată („De ce să ne punem rău cu oamenii?!“). Au fost, într-adevăr, date amenzi cîtorva membri cooperatori, însă mulţi au fost „iertaţi“ ulterior. La Budila, tov. primar Andrei Moldovan (actualmente în concediu) a aplicat ceva amenzi, dar „mai de mult", după cum ne declara preşedintele C.A.P. din localitate, tov. F. Francisc. Pentru primarii comunelor amintite asigurarea unei mobilizări active la muncă a ţăranilor cooperatori nu este o obligaţie... facultativă. Or, în condiţiile unei campanii agricole presante, credem că transformarea legii întocmeală nu se poate admite sub nici o formă, în special pentru cei chemaţi (şi salarizaţi!) să vegheze respectarea ei aceeaşi măsură profesia aleasă şi răspunderile încredinţate, fiind încă tributari metodelor empirice de cultivare a pămîntului, comodităţii, neglijenţei, lipsei de răspundere. Intre aceste coordonate se delimitează şi situaţia constatată recent la C.A.P. Jimbor, în absenţa inginerului şef, Ilie Iacob, plecat în concediu fără aprobarea conducerii Direcţiei agricole, Ianoş Rigo, preşedintele cooperativei, a dat dispoziţie să se în (Continuare în pag. a 3-a) Premieră... antiagrotehnică la C.A.P. Jimbor In judeţul nostru există unităţi ca C.A.P. Ghimbav, Cristian şi Sînpetru, ca să dăm numai cîteva exemple, unde an de an se obţin recolte bogate de grîu şi orz de toamnă tocmai datorită faptului că specialiştii şi consiliile de conducere de aici şi-au înţeles pe deplin menirea. Mai sînt însă şi cazuri cînd, cei chemaţi să propulseze producţia agricolă la nivelul puternicei şi modernei baze tehnico-materiale asigurate, nu-şi onorează în a SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri aie Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămint, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate clasele a şcolii generale de 10 ani. Se continuă acţiunea de modernizare şi perfecţionare a învăţămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune in faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, priceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tinerelor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutîndu-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cer, dumneavoastră, cadrelor didactice să munciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei generaţii sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi! însufleţiţi tînăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţională, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii! Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia succeselor activităţii instructiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite ! Elevi şi eleve! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cit mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temeinic ! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cit mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o comportare ■ demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste! _ Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pionieri şi U.T.C. — factori activi şi dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine eforturile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre organizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţământ, a conţinutului său ştiinţific şi ideologie, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor ; ele trebuie să ajute conducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret să imprime în viaţa colectivelor şcolareun spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi responsabilitate faţă de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze pe comunişti, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea şcolară, să promoveze un spirit înnoitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri instructori, profesori — noi şi însemnate succese în activitatea dumneavoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cit mai bune în acest an şcolar! La recoltatul cartofilor pe cîmpurile C.A.P. Măeruş. Foto : I. BRAGHES Comisiile de judecată nu se mai găsesc, practic, la un început de drum, pe parcursul a aproape doi ani de existenţă ele acumulînd o bogată experienţă, răspunzînd scopului pentru care au fost create, în sensul realizării unei participări a maselor largi la înfăptuirea legalităţii şi la educarea socialistă a cetăţenilor în spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, întăririi şi dezvoltării avutului obştesc, precum şi al asigurării unei bune comportări din societate. Dacă rezultatele în ansamblu indică utilitatea şi necesitatea acestor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, dacă multe litigii de muncă (şi ele altă natură) şi-au găsit rezolvarea în spiritul competenţei şi principialităţii, nu în■ seamnă că în sfera de activitate a comisiilor totul merge perfect, că nu se mai înregistrează unele abateri, să le zicem de fond. In sprijinul cestei afirmaţii dorim să înfăţişăm cititorilor noştri un „caz“ aflat pînă nu de mult pe rol la comisia de judecată de la întreprinderea de colectare a metalelor, Braşov. „Împricinatul", Eugen Holerga, nu mai este acum angajatul amintitei întreprinderi, ci salariat la Baza de aprovizionare şi desfacere M.T. din aceeaşi localitate. Amănuntul nu este dat cu totul întîmplător,căci firele „cazului“ se împletesc în jurul ambelor sale locuri de muncă — fost şi actual — ţesînd în juru-i o mrejă, prin ale cărei ochiuri lipsa de responsabilitate şi principialitate îşi iţeşte cînd o faţă, cînd alta. ... Totul a pornit de la o adresă înaintată la 2 octombrie 1969, comisiei de analiză a penalizărilor din cadrul I.G.M. Braşov, semnată de Martini Mihail, pe atunci şeful centrului I.C.M., şi Holerga Eugen, care îndeplinea funcţia de tehnician transporturi, şi de la un proces-verbal prin care se atesta o penalizare a depozitului I.G.M. cu suma de 440 lei, pentru întîrzierea încărcării unor vagoane. Intrucît întîrzierea s-a datorat unor cauze obiective, confirmate şi de şeful de centru, prin respectivul proces-verbal se cerea trecerea celor 440 lei pe costuri. Ce s-a făcut, ce nu, destul că după aproape două luni de zile (deci, cu o întîrziere de 30 de zile faţă de cele prevăzute în legislaţia muncii), lui Eugen Holerga i se remitea o dispoziţie de reţinere din drepturile băneşti, în sumă de 80 lei, pentru recuperarea — chipurile — a pagubelor pricinuite întreprinderii de plata locaţiei. Banii îi sunt, fireşte, reţinuţi, din moment ce dispoziţia de reţinere purta însăşi semnătura şefului secţiei I.G.M. Braşov, Dumitru Dălălău. De acum începe, de fapt, „colaborarea“ lui E. Holerga cu comisia de judecată, căreia îi înaintează, în termenul legal, o contestaţie. Au urmat trei înfăţişări la comisia amintită, însă de fiecare dată şedinţa s-a amînat, comisia nereuşind să întrunească numărul de membri stabiliţi prin lege. In fine, în luna februarie completul reuşeşte să se întrunească pentru judecarea unor cazuri, printre care şi cel al lui E.H. Cvid îi vine însă rîndul, comisia rămîne doar în doi membri şi preşedinte, procedînd, contrar legii, la judecarea în această formaţie. Audierea s-a încheiat, urmînd să se L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ■ ABDICAREA DE LA LEGALITATE SAU INCOMPETENTĂ ? Teatrul de stat din Tg. Mureş în turneu la Braşov Aseară, la Teatrul dramatic din Braşov a fost prezentată piesa „Cine-l salvează pe Albert Cobb“ aparţinînd scriitorului american Frank D. Gilroy, distinsă cu premiul „Village voice off Brodway". Piesa a fost interpretată de secţia română a Teatrului de stat din Tîrgu Mureş, în regia lui Eugen Marcus. Scenografia a fost semnată de arh. Vladimir Popov şi Diana Ioan. Spectacolul s-a bucurat de succes. Meridiane Marité curse automobilistice din Un an mai tîrziu (1908) „Le Matin“ organizează cursa New York — Paris, care traversează S.U.A., Oceanul Pacific cu vaporul pînă la Vladivostok, de unde totalizînd un parcurs de 20.000 km. au ajuns în capitala Franței. Primul a sosit un echipaj german dar cursa ,a fost cîştigată de americanul Montague Roberts deşi a ajuns cu patru zile mai tîrziu, deoarece primul sosit a fost penalizat fiindcă pe o anumită porţiune din parcurs a utilizat trenul. Această realizare pentru epoca în care a fost efectuată a făcut senzaţie, consacrînd automobilul. George Valentin Bibescu în 1928, însoţit de mecanicul Alexandru Amariei şi tîmplarul Gheorghe Georgescu, traversează cu automobilul Africa. Doi ani mai tîrziu un alt echipaj român compus din cunoscutul aviator Bîzu Cantacuzino, inginerul Caloianu şi medicul Dinopol parcurge cu automobilul în 44 de ore de (Continuare în pag. a 4-a) i