Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-15 / nr. 7989

t ­rum nou ORGAN Al COMITETUlUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.OR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7989 Marţi, 15 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-i! Cînd veţi recupera restanţele la creşterea productivităţii muncii ? La întrebarea noastră răspunde ing. CONSTANTIN ENE, şeful serviciului organizarea producţiei şi a muncii de la întreprinderea pentru produse de balastiere şi cariere . La încheierea bilanţului pe opt luni I.P.B.C.-ul nu a îndepli­nit prevederile de plan la pro­ductivitatea muncii decît în pro­porţie de 96 la sută. Cum expli­caţi această situaţie ? Pe de o parte calamităţile din luna mai, iar pe de alta, faptul că efectuăm reparaţiile la utilaje cu muncitori de la pro­ducţie. Nu avem prevăzut nece­sarul de personal pentru astfel de operaţii care se fac în lunile ianuarie şi februarie, lucru care duce la scăderea productivităţii muncii. — Ceea ce spuneţi este de-a dreptul paradoxal. In primul rind, pentru că în perioada cînd se fac reparaţiile la utilaje, sar­cinile la productivitatea muncii au fost îndeplinite şi depăşite cu 9,3 la sută în ianuarie şi cu 0,2 la sută în februarie. In con­trast cu această situaţie, în luna martie — cînd nu era vorba nici de reparaţii la utilaje, nici de inundaţii — prevederile la pro­ductivitatea muncii n-au fost realizate decit în proporţie de numai 89,5 la sută. Faptul ca atare dovedeşte că o parte din secţiile dv. nu se încadrează in nivelul planificat la indicatorul de productivitate. Ne puteţi spu­ne care sunt aceste secţii ? — Noi ştim care dintre secţii au dificultăţi... însă cu certitudi­ne nu vi le putem spune decît după ce extragem din datele statistice situaţia privind produc­tivitatea muncii. — Dar asta înseamnă că dv. nu urmăriţi operativ dinamica productivităţii muncii pe secţii, lipsindu-vă astfel de instrumen­tul principal pentru orientarea acţiunilor şi măsurilor în vederea organizării raţionale a produc­ţiei şi a muncii. — Ba da, urmărim... secţiile raportează zilnic producţia rea­lizată, numărul de salariaţi, sta­rea utilajelor şi modul lor de folosire. In funcţie de acestea se iau măsuri. Numai că şefii de secţii înţeleg foarte greu că tre­buie să se încadreze în sarci­nile de productivitate, astfel că angajează muncitori în­ plus, mo­­tivînd că au nevoie ba la pro­ducţie, ba la încărcări-descăr­­cări etc. — Dacă şefii de secţii nu au ajuns nici pînă la „înţelegerea" faptului că sarcinile de produc­tivitate sunt obligatorii, că ele trebuie să devină lege pentru activitatea fiecărui salariat, nu mai miră pe nimeni starea de indisciplină din secţiile întreprin­derii. Consecinţele sunt însă ine­vitabile. Timpul destinat produc­ţiei este slab utilizat. In primele 6 luni, de pildă, această resursă importantă de creştere a produc­tivităţii muncii n-a fost folosită decît în proporţie de 94,3 la su­tă. Nici resursele privind utiliza­rea maşinilor şi agregatelor nu sunt fructificate din plin. In ace­eaşi perioadă aproape jumătate din timpul disponibil aceste ca­pacităţi de producţie au stat ne­folosite. Ce a întreprins condu­cerea întreprinderii pentru a pu­ne capăt acestei anomalii ? — Pînă acum nu s-a luat nici o măsură de­­ sancţionare. In toate şedinţele de producţie şi cele ale comitetului de direcţie li s-a spus şefilor de secţii să respecte indicatorii de eficienţă. Li s-au trasat sarcini şi în scris cum este aceasta, vedeţi, de la ultima şedinţă a comitetului de direcţie. — Dar, după cite văd, e vor­ba de o circulară către toţi şefii de secţii in care li se spune să... „urmărească periodic reali­zarea productivităţii muncii şi eliminarea depăşirilor la numă­rul mediu scriptic de salariaţi". Cum adică ? Şefilor de secţii li se trasează sarcina să-şi înde­plinească... sarcinile de servi­ciu ? Iertaţi-mă, dar aceasta nu seamănă de loc a stil de con­ducere operativă, eficientă şi concretă, ci mai mult a forma­lism şi lipsă de răspundere. Normal ar fi fost să se stabileas­că pe fiecare secţie in parte măsurile concrete, efective, me­nite să ducă la înlăturarea de­ficienţelor semnalate de „dispo­ziţia" în cauză. La elaborarea unor astfel de măsuri organiza­torice şi tehnice, dv., personal, trebuie să aduceţi o însemnată contribuţie. Cu ce vă ocupaţi in prezent ?­­— Lucrez la regulamentul de organizare a întreprinderii şi a secţiilor, la schema de organiza­re a întreprinderii şi nomencla­torul de funcţiuni. — Cum ? Acum după mai bine de doi ani de la înfiinţarea în­treprinderii la dv. se stabilesc sarcinile şi atribuţiile salariaţi­lor, mai ales ale celor cu munci de răspundere? Dar pînă acum? — Erau stabilite şi înainte, dar cam şchiopătau... Anul tre­cut, de pildă, o dată cu noua Convorbire realizată de Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Concursul internaţional „George Enescu“ întrecerile etapei a doua continuă Luni a continuat — în cadrul etapei a II-a — audierea tinerilor interpreţi participanţi la Con­cursul internaţional „George E­­nescu“. Pe scena sălii mici a Palatului au evoluat violoniştii : Barbara Gorzynska (Polonia), Andrei A­­goston (România), Eugen Sîrbu (România), Jela Spitkova (Ceho­slovacia), Filip Hirshorn (U.R.S.S.), Octavian Raţiu (România), Gyula Katai (Ungaria), Iwona Wojcie­­chowska (Polonia). Juriul Secţiei de pian a audiat în sala Ateneului Român urmă­torii concurenţi : Crimhilda-Cris­­tescu-Variu (România), Anatol Dub (România), Cristina Bruno (Spania), Ewa Kramska (Ceho­slovacia) şi Aleksandr Kralkus (U.R.S.S.). In aceeaşi dimineaţă, au urcat pe scena Teatrului Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor — Secţia canto — şapte interpreţi! Kristi­na Laki (Ungaria), Gheorghe Crăsnaru, Mihail Panghe, Elena Duma, Mihaela Mărăcineanu, E­­mil Gherman şi Dan Şerban (Ro­mânia). (Agerpres) CONVOCARE Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean Bra­şov aduce la cunoştinţa tova­răşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular judeţean care va a­­vea loc în ziua de 26 septem­brie 1970, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean Bra­şov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV La startul campaniei de insâmînţări toţi inginerii şi preşedinţii C.A.P. să raporteze: SĂMINŢĂ DE CALITATE, TEREN BINE PREGĂTIT! Ne aflăm la startul însămînţărilor de toamnă. Reuşita acestei acţiuni de mare răspundere implică o pregătire te­meinică, operativitate, angajează în cel mai înalt grad com­petenţa şi probitatea profesională a specialiştilor, capaci­tatea organizatorică a conducătorilor unităţilor agricole. Pentru primari, aplicarea întocmai a legii este facultativă? Iată de ce, în această perioadă, se impune mai mult ca ori­­cînd ca toţi factorii de răspundere, mecanizatorii, fiecare lu­crător al ogoarelor să se afle la datorie, aducîndu-şi depli­na contribuţie la succesul campaniei agricole de toamnă. întrebarea din titlu nu este în­­tîmplătoare şi ne-am pus-o cu prilejul raidului efectuat în cî­­teva comune ale judeţului, raid în care, printre altele, brigada fulger a ziarului nostru a urmă­rit şi modul în care primarii se achită de obligaţiile ce le revin pe linia bunului mers al lucră­rilor din actuala campanie agri­colă. Dincolo de complexul de motive care ne-au fost oferite a­­tît la Tărlungeni, cît şi la Budi­ja, se ascunde o realitate mai puţin îmbucurătoare : tendin­ţa de abdicare de la unele obligaţii care, în virtutea actua­lei legislaţii, revin în primul rînd primarilor. Mai concret, în cooperativele agricole vizitate se observă o slabă participare a membrilor cooperatori în special la recoltatul cartofilor, sortatul şi transportatul acestora, lucrare care nu permite nici un fel de întîrziere. Ce se constată ? Faptul că din numărul total de ţărani cooperatori, abia un sfert sau o treime participă efectiv la mun­că. In virtutea Legii organizării producţiei şi a muncii în unită­ţile agricole, primarii au obliga­ţia să aplice amenzi tuturor a­­celor care, nejustificat, lipsesc de la muncile cîmpului. Din dis­cuţiile avute cu tov. Manole Mi­­hai, preşedintele consiliului popu­lar din Tărlungeni, am dedus că această obligaţie este cu bună ştiinţă eludată („De ce să ne pu­nem rău cu oamenii?!“). Au fost, într-adevăr, date amenzi cîtorva membri cooperatori, însă mulţi au fost „iertaţi“ ulte­rior. La Budila, tov. primar Andrei Moldovan (actualmente în concediu) a aplicat ceva a­­menzi, dar „mai de mult", după cum ne declara preşedintele C.A.P. din localitate, tov. F. Fran­­cisc. Pentru­ primarii comunelor amintite asigurarea unei mobili­zări active la muncă a ţăranilor cooperatori nu este o obligaţie... facultativă. Or, în condiţiile unei campanii agricole presante, cre­dem că transformarea legii în­tocmeală nu se poate admite sub nici o formă, în special pentru cei chemaţi (şi salarizaţi!) să vegheze respectarea ei a­ceeaşi măsură profesia aleasă şi răspunderile încredinţate, fiind încă tributari metodelor empiri­ce de cultivare a pămîntului, co­modităţii, neglijenţei, lipsei de răspundere. Intre aceste coordonate se de­limitează şi situaţia constatată recent la C.A.P. Jimbor, în ab­senţa inginerului şef, Ilie Iacob, plecat în concediu fără aproba­rea conducerii Direcţiei agricole, Ianoş Rigo, preşedintele coopera­tivei, a dat dispoziţie să se în­ (Continuare în pag. a 3-a) Premieră... antiagrotehnică la C.A.P. Jimbor In judeţul nostru există unităţi ca C.A.P. Ghimbav, Cristian şi Sînpetr­u, ca să dăm numai cîte­­va exemple, unde an de an se obţin recolte bogate de grîu şi orz de toamnă tocmai datorită faptului că specialiştii şi consi­liile de conducere de aici şi-au înţeles pe deplin menirea. Mai sînt însă şi cazuri cînd, cei che­maţi să propulseze producţia a­­gricolă la nivelul puternicei şi modernei baze tehnico-materiale asigurate, nu-şi onorează în a­ SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri aie Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămint, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Repu­blicii Socialiste România adresează un călduros sa­lut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor ace­lora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pen­tru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noas­tră se concretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expre­sie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi sta­tului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Par­tidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîn­­tului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate clasele a şcolii gene­rale de 10 ani. Se continuă acţiunea de moderni­zare şi perfecţionare a învăţămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edi­ficare socialistă şi progresul general al ţării le pune in faţa sa.­­ Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea par­tidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, pri­ceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tinerelor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale na­ţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori! Munca dum­neavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregă­tească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale socie­tăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, aju­­tîndu-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru acti­vitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cer, dumneavoastră, cadrelor didactice să munciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu con­cepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei generaţii senti­mentele înălţătoare ale patriotismului socialist, pre­ţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oa­menilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreaţa operă de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul Ro­mâniei. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi! însufleţiţi tînăra generaţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţio­nală, formaţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii! Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţionaţi-vă con­tinuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica cetăţenească a omului de la catedră reprezintă chezăşia succeselor activităţii in­­structiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii îm­plinite ! Elevi şi eleve! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoş­tinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile spe­ranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cit mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, în­­văţînd temeinic ! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cit mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împreju­rările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o comportare ■ demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste! _ Partidul şi guvernul cheamă organizaţiile de pio­nieri şi U.T.C. — factori activi şi dinamici ai edu­cării comuniste a tineretului studios — să sprijine eforturile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întă­rirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strînsă dintre orga­nizaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi partici­parea învăţătorilor, profesorilor, educatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste orga­nizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea şi edu­carea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt chemate să pună în centrul activităţii lor preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţământ, a conţinutului său ştiinţific şi ideologie, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor ; ele trebuie să ajute conducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret să imprime în viaţa colectivelor şcolare­­un spirit de înaltă exigenţă, de disciplină şi respon­sabilitate faţă de îndatoririle ce le revin, să mobi­lizeze pe comunişti, toate cadrele didactice la înlă­turarea neajunsurilor ce se mai constată în activi­tatea şcolară, să promoveze un spirit înnoitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfăşoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm dragi tovarăşi — educatoare, învăţători, maiştri in­structori, profesori — noi şi însemnate succese în activitatea dumneavoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cit mai bune în acest an şcolar! La recoltatul­­ cartofilor pe cîmp­urile C.A.P. Măeruş. Foto : I. BRAGHES Comisiile de judecată nu se mai găsesc, prac­tic, la un început de drum, pe parcursul a aproape doi ani de existenţă ele acumulînd o bogată experienţă, răspunzînd scopului pentru care au fost cre­ate, în sensul realizării unei participări a ma­selor largi la înfăptui­rea legalităţii şi la educarea socialistă a cetăţenilor în spiritul promovării unei atitu­dini corecte faţă de mun­că, întăririi­­ şi dezvol­tării avutului obştesc, precum şi al asigurării unei bune comportări d­in societate. Dacă rezul­tatele în ansamblu in­dică utilitatea şi nece­sitatea acestor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, dacă mul­te litigii de muncă (şi ele altă natură) şi-au găsit rezolvarea în spi­ritul competenţei şi principialităţii, nu în­­■ seamnă că în sfera de activitate a comisiilor totul merge perfect, că nu se mai înregistrează unele abateri, să le zicem de fond. In sprijinul cestei afirmaţii dorim să înfăţişăm cititorilor noştri un „caz“ aflat pînă nu de mult pe rol la comisia de jude­cată de la întreprinde­rea de colectare a me­talelor, Braşov. „Împrici­natul", Eugen Holerga, nu mai este acum anga­jatul amintitei între­prinderi, ci salariat la Baza de aprovizionare şi desfacere M.T. din aceeaşi localitate. Amă­nuntul nu este dat cu totul întîmplător,­­căci firele „cazului“ se îm­pletesc în jurul ambelor sale locuri de muncă — fost şi actual — ţesînd în juru-i o mrejă, prin ale cărei ochiuri lipsa de responsabilitate şi principialitate îşi iţeşte cînd o faţă, cînd alta. ... Totul a pornit de la o adresă înaintată la 2 octombrie 1969, comisiei de analiză a penalizărilor din cadrul I.G.M. Braşov, semnată de Martini Mihail, pe atunci şeful centrului I.C.M., şi Holerga Eu­gen, care îndeplinea funcţia de tehnician transporturi, şi de la un proces-verbal prin care se atesta o penali­zare a depozitului I.G.M. cu suma de 440 lei, pentru întîrzierea în­cărcării unor vagoa­ne. Intrucît întîrzi­­erea s-a datorat unor cauze obiective, confir­mate şi de şeful de cen­tru, prin respectivul proces-verbal se cerea trecerea celor 440 lei pe costuri. Ce s-a făcut, ce nu,­­ destul că după aproape două luni de zile (deci, cu o­ întîrzie­re de 30 de zile faţă de cele prevăzute în legislaţia muncii), lui Eugen Holerga i se re­mitea o dispoziţie de reţinere din drepturile băneşti, în sumă de 80 lei, pentru recuperarea — chipurile — a pagu­belor pricinuite între­prinderii de plata loca­ţiei. Banii îi sunt, fireş­te, reţinuţi, din moment ce dispoziţia de reţine­re purta însăşi semnă­tura şefului secţiei I.G.M. Braşov, Dumitru Dălălău. De acum înce­pe, de fapt, „colabo­rarea“ lui E. Holerga cu comisia de judecată, căreia îi înaintează, în termenul legal, o con­testaţie. Au urmat trei înfăţişări la comisia amintită, însă de fiecare dată şedinţa s-a amînat, comisia nereuşind să în­trunească numărul de membri stabiliţi prin le­ge. In fine, în luna fe­bruarie completul reu­şeşte să se întrunească pentru judecarea unor cazuri, printre care şi cel al lui E.H. Cvid îi vine însă rîndul, comi­sia rămîne doar în doi membri şi preşedinte, procedînd, contrar legii,­­ la judecarea în această formaţie. Audierea s-a încheiat, urmînd să se L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ■ ABDICAREA DE LA LEGALITATE SAU INCOMPETENTĂ ? Teatrul de stat din Tg. Mureş în turneu la Braşov Aseară, la Teatrul dramatic din Braşov a fost prezentată piesa „Cine-l salvează pe Albert Cobb“ aparţinînd scriitorului american Frank D. Gilroy, distinsă cu pre­miul „Village voice off Brod­­way". Piesa a fost interpretată de secţia română a Teatrului de stat din Tîrgu Mureş, în regia lui Eugen Marcus. Scenografia a fost semnată de arh. Vladimir Popov şi Diana Ioan. Spectaco­lul s-a bucurat de succes. Meridiane Marité curse automobilistice din Un an mai tîrziu (1908) „Le Matin“ organizează cursa New York — Paris, care traversea­ză S.U.A., Oceanul Pacific cu vaporul pînă la Vladivostok, de unde totalizînd un parcurs de 20.000 km. au ajuns în ca­pitala Franței. Primul a sosit un echipaj german dar cursa ,­a fost cîştigată de americanul Montague Roberts deşi a a­­juns cu patru zile mai­ tîrziu, deoarece primul sosit a fost penalizat fiindcă pe o anu­mită porţiune din parcurs a utilizat trenul. Această reali­zare pentru epoca în care a fost efectuată a făcut senza­ţie, consacrînd automobilul. George Valentin Bibescu în 1928, însoţit de mecanicul Ale­xandru Amariei şi tîmplarul Gheorghe Georgescu, traver­sează cu automobilul Africa. Doi ani mai tîrziu un alt e­­chipaj român compus din cu­noscutul aviator Bîzu Canta­­cuzino, inginerul Caloianu şi medicul Dinopol parcurge cu automobilul în 44 de ore de (Continuare în pag. a 4-a) i

Next