Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-26 / nr. 7999
1 pum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7999 Sîmbătă, 26 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletar* din toate tăr'• Bunitul încheierea vizitei presedintelui CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUSESCU, IN AUSTRIA Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de in(Continuare In pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări membre ale agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde implicaţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, în ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. în acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi statutul agenţiei — de a încuraja şi facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decit în condiţii de pace, intr-un climat de încredere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activităţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţa ale umanităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oamenii de bine îi închină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi (Continuare in pag. a 4-a) Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului român, a început cu vizitarea Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organizaţii specializate ale O.N.U.: Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, oaspete de onoare al conferinţei. A.I.E.A. are ca obiectiv esenţial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, iniţiind, pe baza unui program diversificat, acţiuni de colaborare între ţările membre ale organizaţiei, cu respectarea principiilor egalităţii şi avantajului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acordarea de asistenţă tehnică, prilejuieşte schimburi utile de experienţă, şi, prin:-centrul internaţional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaşterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării şi aplicării energiei nucleare în scopuri paşnice. în aceste eforturi, A.I.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, ţara noastră acordînd o deosebită atenţie marilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană ştiinţa şi tehnica. Vineri, ora 10,00... Coloana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi se opreşte la monumentalul portal de la Congresszentrum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaţionale ştiinţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîmpinaţi la sosire de dr. (Continuare in pag. a 4-a) în pagina a 4-a : COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăşul Vasile Vîlcu a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare: Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îţi adresează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire! Intrat din anii tinereţii în rîndurile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a patriei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, în înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revoluţionară, slujirea cu credinţă a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea întregului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşorii COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Ieri a avut loc la Braşov plenara Comitetului judeţean de partid. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi membrii comisiei judeţene de revizie şi ai colegiului judeţean de partid, primii secretari şi secretarii comitetelor orăşeneşti de partid, secretarii comitetelor comunale de partid şi ai organizaţiilor de partid din I.A.S. şi I.M.A., membri ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean şi preşedinţii consiliilor populare comunale, aparatul comitetului judeţean de partid, conducători ai organizaţiilor de masă, economice şi obşteşti judeţene, membrii comisiilor pentru probleme organizatorice şi ale vieţii interne de partid şi agrară ale comitetului judeţean de partid, ziarişti. A luat parte, de asemenea, tovarăşul Nagy Paul, şef de secţie, la C.C. al P.C.R. La primul punct al ordinii de zi, pe baza referatului prezentat, plenara a dezbătut stilul şi metodele de muncă ale comitetelor comunale de partid în conducerea activităţii economice. în continuare, participanţii la lucrările plenarei au ascultat şi aprobat o informare privind preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, a comitetelor de direcţie, pentru realizarea sarcinilor de plan pe 1970, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă la Chemarea Comitetului judeţean de partid Braşov adresată tuturor comitetelor judeţene de partid, precum şi asupra modului în care s-a desfăşurat dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1971. In legătură cu primul punct al ordinii de zi, plenara a adoptat un ansamblu de măsuri menite să ducă la perfecţionarea şi ridicarea nivelului activităţii comitetelor comunale de partid în conducerea vieţii economice şi social-culturale a localităţilor rurale. Totodată, plenara a aprobat planul de măsuri privind aniversarea Semicentenarului Partidului Comunist Român. In încheierea lucrărilor plenarei, au luat cuvîntul tovarăşii Nagy Paul, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la Comitetul Central al partidului, şi Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al comitetului judeţean de partid, care, în lumina sarcinilor mari şi complexe puse de conducerea partidului în faţa agriculturii şi a discuţiilor purtate în cadrul plenarei, au relevat experienţa bună a unor comitete comunale de partid, neajunsurile care mai există în activitatea acestor organe, dînd indicaţii preţioase în vederea îmbunătăţirii stilului şi metodelor lor de muncă în conducerea activităţii economice. Stimularea iniţiativelor „factor putere” în modernizarea fabricaţiei In vederea fructificării mai intense a rezervelor interne din fiecare întreprindere pentru reducerea cheltuielilor materiale, în special a consumului de metal, H.C.M. nr. 151 prevede însemnate stimulente băneşti. Pentru aplicarea neîntîrziată a importantei hotărîri, la iniţiativa comitetului de partid, comitetul nostru de direcţie a început încă în luna martie o largă popularizare în toate secţiile, la fiecare loc de muncă, a obiectivelor economisirii metalului, a altor materii prime şi materiale. Totodată, au fost difuzate, în fiecare secţie şi atelier instrucţiuni privind modalităţile şi îndeosebi locurile de pe fluxul tehnologic în care se impune economisirea materiilor prime. Cadrele tehnice şi economice, muncitori de înaltă calificare din fabrică, au studiat condiţiile concrete în care stimulentele prevăzute de H.C.M. nr. 151 au maximum de eficienţă. Pe baza concluziilor colectivului astfel constituit ca şi a indicaţiilor primite din partea forului tutelar — Centrala industrială de maşiniunelte — Bucureşti — a fost elaborat regulamentul de premiere pentru economii de materiale şi forţă de muncă. El prevede, în esenţă, condiţiile şi modalităţile de realizare a economiilor, precum şi avantajele acordate celor ce contribuie direct şi con- cret la acţiunea de reducere a consumurilor specifice. S-a stabilit astfel, o metodologie simplă şi unitară pentru toate compartimentele fabricii care permite evidenţierea economiilor realizate şi, corespunzător, procentele de premiere cuvenite de 30, 40 şi 50 la sută din valoarea economiilor. Trebuie relevat aici însă un aspect esenţial. Pentru aplicarea în bune condiţiuni a H.C.M. nr. 151 se impune să fie luate măsuri tehnice şi organizatorice eficace pentru eliminarea unor neajunsuri de pe fluxul de fabricaţie în vederea fructificării rezervelor existente pentru economisirea metalului şi altora- Ing. Ştefan RADU, directorul Fabricii de scule — Rîşnov (Continuare in pag. a 3-a) Un control riguros al şarjelor ce se introduc pe linia de tratamente termice la uzina „Tractorul". Foto: GH. BANUŢĂ Sunta carieră a unei „femei ca retalii“ Peste 85.000 lei cîştigaţi fără muncă. 45 de creduli escrocaţi de o singură femeie. „Cum ne putem obţine banii înapoi ?“ — „Nu ştim... Vă oferim, în schimb, un... proces de conştiinţă“. Ziua de 4 septembrie a.c. a rămas de pomină în memoria numeroaselor persoane care au participat la dezbaterea cauzei penale privind pe Tobias Gizela, o „prăpădită" de femeie, din Braşov, B-dul Gării, bl. 15, sc. A, ap. 5, care a vîndut pielea ursului din pădure, cum se spune, unui număr de 45 persoane, storcîndu-le de frumuşica sumă de peste 85.000 lei. Pentru prima dată, s-au întîlnit faţă-n faţă două tabere, cu efectivele complete : infractoarea (în haine vărgate), femeia „cu relaţii", dispusă să-ţi procure oricând covoare, carpete, cuverturi, perdele etc., la preţuri foarte convenabile, şi mulţimea de victime, oameni care, fie din credulitate, fie din mărinimie prost înţeleasă, fie din dorinţa de a nu pierde „ocazia" unei bune afaceri, s-au prins ca muştele în pînza umedă de păianjen, ţesută cu dibăcie în jurul lor. •Să rememorăm, împreună cu cei traşi pe sfoară de Gizela Tobias, secvenţele-cheie ale escrocheriei, repetate, în esenţa lor, în fiecare caz în parte. Szava Iulia (una dintre victime) : „Am cunoscut-o (pe infractoare — n.n.) pe strada Hărmanului, cu totul ocazional. Nici măcar nu m-am străduit să-i reţin numele. După cîteva zile, a venit la mine şi mi-a spus că, lucrînd la depozitul I.C.S.T.I. (intr-adevăr, a lucrat, în urmă cu... nouă ani ! — n.n.) are pe mină covoare și carpete a-ntîia. „Poate dorești și d-ta“, mi-a zis. Eu, fiind amatoare de așa ceva, am căzut repede la-nvoială. Mi-a cerut însă banii înainte, chipurile, ca să aibă cu ce plăti marfa. I-am pus în palmă 2400 lei..." — N-aţi avut nici o reţinere ? ! — Părea femeie foarte de încredere. Deşi o limbută !... Pînă ziceai tu o vorbă, ea zicea zece ! La cîteva zile — termenul fixat pentru a-mi aduce covoarele — a venit, intr-adevăr, din nou la mine, dar fără marfă. Cică mai are reţinute vreo două cuverturi şi ar vrea să scoată toate obiectele deodată. Aşa că, dacă mă interesează şi cuverturile (şi pe mine mă interesau), să-i mai dau 2.500 lei. — Şi nu i-ai mai dat, desigur... — I-am dat şi de data asta banii. Şi-apoi, aşteaptă şi aşteaptă ! Pe urmă am început să umblu după ea zile întregi, pînă i-am descoperit domiciliul şi am prins-o acasă. Cite rugăminţi să-mi dea banii ! Numai că nu i-am căzut în genunchi ! Cînd mi-am dat seama că cu ruga nu realizez nimic, am ameninţat-o că o denunţ la miliţie. — Şi de ce n-ai denunţat-o ? — Avea un sistem foarte ingenios de a te preveni şi a se preveni totodată. Cînd încheiai tîrgul, avea grijă să nu fie nici un martor de faţă şi îţi atrăgea atenţia : „Dar, vezi, lacăt să ai pe gură ! Altfel, intrăm amîndouă la zdup !“ Şi, cum ziceam, cînd am ameninţat-o, totuşi, cu miliţia, jucînd ultima mea carte, a făcut pe dracu-n patru, s-a dat peste cap, sau știu eu cum să mai zic, dar mi-a făcut rost de bani și mi i-a înapoiat. Atunci mi-am I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 3-a) Semănatul griului în perioada optimă şi în condiţii agrotehnice superioare constituie, după cum este binecunoscut, o garanţie sigură a recoltei viitoare. Mobilizaţi de organizaţiile de partid, avînd un sprijin permanent din partea specialiştilor, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. şi cooperatorii desfăşoară o vie activitate pentru a pune bază solidă recoltei de grîu -1971. La Feldioara şi Hălchiu, la Voila şi Şercaia, la Homorod şi Ungra, precum şi în alte unităţi din judeţ s-a pornit, cum se spune, cu dreptul, efectuîndu-se operativ şi de calitate lucrările de pregătire a solului şi însămînţări. Sînt însă alte unităţi, unde eliberarea terenului, pregătirea solului şi semănatul întîrzie nepermis de mult, cu toate că în planul de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind organizarea însămînţării griului în anul agricol 1970— 1971 se precizează clar necesitatea luării de măsuri excepţionale pentru mobilizarea tuturor forţelor la efectuarea în timp util a recoltării culturilor tîrzii, asigurîndu-se astfel încadrarea însămînţărilor în epoca optimă. Ieri, am vizitat cîteva cooperative agricole din Ţara Birsei, pentru a vedea, la faţa locului, măsurile întreprinse în această direcţie. Primul popas l-am făcut la Budila. Ceasul arăta orele 11 cînd în mijlocul satului l-am întîlnit pe tractoristul Dudaş Valentin, încercînd s să înlăture defecţiunile unei grape remorcate după tractor. „Trebuia să merg la transportul porumbuluisiloz, însă m-au trimis la arat", ne-a spus tractoristul. Faptul că a fost repartizat la o altă lucrare este ceva obişnuit într-o campanie agricolă, însă pierderea unei jumătăţi de zi este o faptă imputabilă mai ales inginerului şef al cooperativei. Joi, la Budila s-a început semănatul griului. Pînă vineri seara s-au realizat însă numai 14 hectare. De vină nu sunt tractoriştii, care în general se străduiesc să se achite de sarcini. „N-avem teren suficient eliberat — spunea Radu Tatuşescu, inginerul şef al cooperativei. Din cele 170 hectare destinate culturilor degrîu şi secară, 118 urmează după cartofi. Or, cum sortatul şi transportul cartofilor din cîmp întîrzie, nu se pot efectua operativ lucrările de pregătire a solului. Dacă am avea teren eliberat, în maximum două săptămîni am termina semănatul griului”. I-am solicitat explicaţii tovarăşului Farkas Francisc, preşedintele cooperativei. „Dacă majoritatea cooperatorilor răspund la chemările consiliului de conducere, muncind zi de zi cu abnegaţie — spunea interlocutorul — unii lipsesc zile şi chiar săptămîni în şir, provocînd greutăţi serioase în executarea lucrărilor. Aşa, de exemplu, Cătană Elena, Farkas Irina, Ambrus Agneta, Gödri Elisăbeta şi altele, n-au participat nici cel puţin o zi la sortatul cartofilor, fapt care a dus la întîrzierea eliberării terenului”. De neînţeles este faptul că Gödri Elisabeta este şi şefă de echipă... Analizînd mai amănunţit situaţia, a reieşit că şi în ceea ce priveşte metodele de mobilizare a oamenilor la lucru sînt unele carenţe, care vor trebui înlăturate de urgenţă. La Purcăreni, semănatul orzului de toamnă a început numai ieri, iar al griului va începe, după cum spunea inginerul şef al cooperativei, Iorgu Macaroviei, numai duminică. „N-avem tractoare suficiente pentru pregătirea solului" — susţinea interlocutorul. E adevărat că cele 8 tractoare de aici sunt acum utilizate din plin. Dar, în loc ca toate să fie folosite exclusiv la lucrări care să concure la grăbirea recoltării cartofilor, pregătirea terenului şi urgentarea însămînţărilor, unele se ocupă şi acum de... balotatul paielor şi al finului. Strîngerea paielor este, după cum se ştie, o lucrare ce trebuia efectuată încă din vară ! Pe terenul C.A.P. Tărlungeni am văzut o lucrare executată sub orice critică: împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe o suprafaţă unde urmează să se însămânţeze s-a făcut cu totul neuniform, iar pe drumurile de la capetele tarlalei s-au risipit importante cantităţi de azotat de amoniu. In lipsa inginerului şef al C.A.P., un tractorist cu polidiscul încerca să „şteargă" aceste urme ale superficialităţii şi lipsei de răspundere. Eliberarea terenului, pregătirea exemplară a patului germinativ şi semănatul griului în epoca optimă sunt lucrări de cea mai mare importanţă, cărora trebuie să li se acorde o atenţie maximă ! I. BRAGHEŞ i încălţăminte pentru iarnă !i Răspunzînd cu promptitudi- SS ne doleanţelor cumpărătorilor, ■ colectivul fabricii de pielărie şi încălţăminte „Timpuri noi" 3, din Braşov a realizat peste !! prevederile planului 12.100 !! perechi încălţăminte cu feţe ; din piele. Ele sunt destinate !! în exclusivitate copiilor, pen- Stru anotimpul friguros.