Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-20 / nr. 8019

­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢE­AN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8019 Marţi, 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tâine, uniţi-vă! 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 CEL MAI IMPORTANT MOMENT DIN ISTORIA MARILOR BĂTĂLII DE CLASĂ DIN ROMÂNIA Astăzi, clasa muncitoare, între­gul nostru popor, aniversează cinci decenii de la greva generală din octombrie 1920. „Prin am­ploarea şi combativitatea sa re­voluţionară — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, greva ge­nerală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România ; ea a zguduit puternic însăşi temelia regimului burghezo-moşieresc. Clasa munci­toare s-a afirmat ca o forţă na­ţională în stare să-şi asume rolul de conducător al întregului popor î­n­ lupta pentru transformarea re­voluţionară a societăţii, să con­ducă destinele întregii naţiuni“. Evocînd greva generală, factorii social-economici care au determi­nat declanşarea ei, modul cum a fost organizată, desfăşurarea şi însemnătatea ei pentru dezvolta­rea mişcării noastre muncitoreşti, evocăm totodată întregul proces revoluţionar la capătul căruia va fi creat Partidul Comunist Ro­mân, conducătorul încercat al po­porului nostru în lupta pentru făurirea orînduirii noi socialiste în România, al cărui semicente­nar îl vom aniversa anul viitor. La sfîrşitul primului război­­ mondial, masele muncitoreşti, pă­turile largi populare din ţara noastră, ca şi din alte ţări ale lumii, au fost cuprinse în avîntul revoluţionar generat de ascuţirea , fără precedent a contradicţiilor regimului burghezo-moşieresc şi de consecinţele dezastruoase ale războiului. La marile pierderi materiale şi de vieţi omeneşti pri­cinuite de război şi ocupaţia ger­mană, s-au adăugat inflaţia, şo­majul care au înrăutăţit şi mai mult condiţiile de trai ale mase­lor muncitoare. Un exemplu în­­sufleţitor şi o profundă influenţă a exercitat asupra mişcării mun­citoreşti, revoluţionare din ţara noastră victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în Rusia, care a deschis epoca trecerii ome­nirii de la capitalism la socia­lism. Sfîrşitul anului 1918 este mar­cat de un şir de greve, însoţite de mari demonstraţii, în cursul cărora muncitorii din ţara noas­tră cereau îmbunătăţirea condi­ţiilor de trai, recunoaşterea con­siliilor muncitoreşti, libertate de activitate pentru organizaţiile muncitoreşti din întreaga ţară. La 13 decembrie 1918 are loc o pu­ternică ciocnire de clasă în cursul căreia demonstraţia muncitorimii Florea DRAGNE, doctor în istorie (Continuare in pag. a 2-a) I - in cuprinsul ziarului: ita­li (pag. a 2-a) SPORT (pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai State­lor membre ale Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei inter­naţionale şi a schimbărilor petre­cute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndrep­tăţi aşteptările popoarelor, aceas­tă sesiune este chemată să defi­nească cu mai multă claritate di­recţiile activităţii viitoare a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pen­tru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea răz­boi mondial, cînd nu se uscase în­că sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor pro­vocat de Germania hitleristă. în­săşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile pla­netei să-şi unească eforturile pen­tru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile no­bile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noas­tră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai im­portante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de ho­­tărîri şi rezoluţii de mare însem­nătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost reali­zate sau au fost înfăptuite numai parţial, în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme im­portante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială. Or­ganizaţia Naţiunilor finite a a­­doptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut re­percusiuni negative asupra dez­voltării vieţii internaţionale Evo­carea, cu acest prilej, atît a as­pectelor pozitive cît şi a celor ne­gative din istoria de un sfert de secol a O.N.U este, cred, necesa­ră pentru a putea trage toate în­văţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea proble­melor litigioase, în asigurarea co­laborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lu­me sînt 14 state socialiste, repre­­zentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîn­­tesc. Alte popoare îşi orien­tează dezvoltarea economică­­socială pe calea socialistă. A­­pariţia şi dezvoltarea unui ma­re număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei pro­blema coexistenţei paşnice a sta­telor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub do­minaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîş­­tigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Orga­nizaţia Naţiunilor Unite, în întrea­ga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schim­bări în gîndirea şi conştiinţa oa­menilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noas­tră o lume a colaborării între na­ţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bu­năstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de ne­linişte tuturor popoarelor. La pes­te 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războ­iul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uria­şe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi li­bere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bună­stare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. în viaţa internaţională se ma­nifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asu­pra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, ames­­tecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le im­pună voinţa lor, să le aserveas­că intereselor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continente­le, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei pu­blice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţio­nale demonstrează în mod eloc­vent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi a­­pere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solida­ritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le ră­pească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cî­­teva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi inde­pendente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orîndui­­rea socialistă — poporul român a obţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în pro­păşirea sa economică şi cultura­lă. Conducători şi alţi reprezen­tanţi ai multor state, vizitînd Ro­mânia, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe ca­re le-am dobîndit in aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a a­­junge la nivelul ţărilor dezvol­tate. România îşi propune să de­pună în continuare eforturi susţi­nute pentru amplificarea poten­ţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pen­tru dezvoltarea ştiinţei, învăţă­­mîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridicarea bu­năstării materiale şi spirituale a întregului popor. Nu uităm nici­odată că un popor poate fi cu a­­devărat liber şi independent nu­mai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiin­ţifică şi culturală. în acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colabo­rării cu toate naţiunile lumii, fă­ră deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptu­ieşte această politică, voi menţio­na doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Desigur, ca ţară socialistă, Ro­mânia acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu cele­lalte state socialiste , în acelaşi timp, ea se preocupă de extinde­rea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la di­viziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori ma­teriale şi spirituale putem asigu­ra progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce con­tribuţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre po­poarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătă­toare, pentru apărarea şi conso­lidarea independenţei şi suverani­tăţii lor naţionale. Ţara noastră promovează o politică de contac­te largi cu tinerele state indepen­dente, dezvoltă şi este hotărîtă să extindă tot mai mult colabo­rarea şi cooperarea reciproc a­­vantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice con­flict îşi exercită influenţa, într-un fel sau altul, asupra tuturor sta­telor lumii, România este pro­fund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de per­petuarea conflictului din Orien­tul Apropiat, împreună cu cercu­rile largi ale opiniei publice mon­diale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retra­gerea totală din Vietnam a trupe­lor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul viet­namez şi celelalte poppoare din Indochina să fie lăsate să-şi re­zolve singure problemele existen­ţei lor, fără nici un amestec din afară. în acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. în ce priveşte Orientul Mijlo­ciu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezol­varea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupu­ne retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tu­turor statelor din această zonă, a­­sigurarea independenţei şi inte­grităţii lor teritoriale. în acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Ori­entul Mijlociu, trebuie să se gă­sească neapărat o soluţie privind situaţia populaţiei palestiniene, soluţie care să ţină seama de do­rinţele şi năzuinţele naţionale ale acestei populaţii. O mare însemnătate pentru pa­cea lumii ar avea retragerea tru­pelor S.U.A. din Coreea, asigu­­rîndu-se poporului coreean posi­bilitatea de a-şi realiza singur, pe cale paşnică, aspiraţia spre uni­ficare. România, ţară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect şi încredere între na­ţiuni, să se dezvolte relaţii noi de colaborare şi cooperare între toa­te statele. Noi considerăm că e­­xistă condiţii favorabile ca Euro­pa — leagăn al civilizaţiei," care a dat omenirii mari valori materia­le şi spirituale, dar este şi locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să de­vină o zonă a păcii şi cooperării. Aceasta corespunde nu numai in­tereselor popoarelor de pe conti­nent, ci intereselor tuturor popoa­relor lumii. Desigur, consolidarea securită­ţii în Europa presupune elimina­rea reziduurilor celui de-al doi­lea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaşterea in­violabilităţii graniţelor existente şi, în general, a schimbărilor is­torice care s-au produs pe conti­nent în epoca postbelică. în acea­stă ordine de idei, se impune re­cunoaşterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viaţa politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. şi în alte organisme internaţio­nale. O importanţă deosebită în solu­ţionarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei con­ferinţe general europene consa­crate securităţii. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele şi acordu­rile bilaterale dintre state, indife­rent de orînduirea socială, Româ­nia dezvoltă ample raporturi di­plomatice, promovează relaţii multilaterale cu toate ţările euro­pene. în acest context, încheie­rea tratatului sovieto-vest-ger­­man reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării re­laţiilor interstatale de pe conti­nent. în acelaşi timp, considerăm că realizarea unor înţelegeri regio­nale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internaţională. De aceea, România acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea unor largi relaţii de bună vecină­tate, înţelegere şi colaborare mul­tilaterală cu toate ţările balca­nice, fără deosebire de orîndui­re socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării şi păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că orga­nismele internaţionale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului internaţio­nal şi în dezvoltarea relaţiilor dintre state, ţara noastră îşi adu­ce contribuţia activă la întreaga viaţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte foruri cu ca­racter mondial. Este ştiut că din iniţiativa României şi a altor sta­te, O.N.U. a adoptat unele rezo­luţii importante — şi anume cea cu privire la dezvoltarea acţiunilor pe plan regional şi a relaţiilor de bună vecinătate între state cu o­­rînduiri sociale diferite, precum şi cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc şi în­ţelegerii între popoare. Şi actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri româneşti cum sunt : „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele sale negative asupra pă­cii şi securităţii", precum şi „Ro­lul ştiinţei şi tehnologiei moder­ne în dezvoltarea naţiunilor şi ne­cesitatea întăririi cooperării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice între state“. La ordinea de zi a actualei se­siuni a Organizaţiei noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internaţio­nală, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între sta­te, lichidarea colonialismului şi a subdezvoltării, apărarea şi respec­tarea normelor de drept interna­ţional, asigurarea securităţii mon­diale. Sperăm că rezoluţiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exercite o influ­enţă favorabilă asupra evenimen­telor internaţionale, vor servi în mod efectiv cauzei păcii şi des­tinderii în lume. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sesiunea jubiliară a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite este, după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării şi cooperării internaţionale, să contribuie la realizarea de noi paşi pe calea soluţionării problemelor litigioase şi a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desigur, aceste dezidera­ (Continuare in pag. a 4-a) Această săptămînă este hotărîtoare pentru Terminarea recoltării cartofilor şi a însămînţării griului­ în judeţul nostru, recoltatul cartofilor se apropie de sfîrşit. Pî­­nă aseară, în cadrul cooperative­lor agricole lucrarea s-a executat pe 8.589 ha., ceea ce reprezintă 82,4 la sută din prevederi, iar în I.A.S., pe 1.817 ha, adică în pro­porţie de 90,5 la sută. In felul aces­ta, în întregul judeţ au mai ră­mas de recoltat circa 2.000 ha. cultivate cu cartofi, din care mai bine de 1.480 ha. în C.A.P. situa­te în Ţara Făgăraşului. Iată care sunt unităţile rămase în urmă, pe zone : ZONA BRAŞOV: Purcăreni, Vulcan, Hălchiu, Săcele, Tărlun­­geni. ZONA FĂGĂRAŞ: Lisa, Recea, Berivoi, Drăguş, Ileni, Mîndra, Părău, Şercaia, Şinca Veche, Sîm­­băta de Sus, Ucea de Jos şi de Sus, Veneţia, Viştea de Jos şi de Sus, Voivodeni, Voila. ZONA RUPEA: Comăna, Ho­­ghiz. Ţinînd seama de suprafaţa ca­re a mai rămas de recoltat, de forţa de muncă şi mijloacele de care dispunem, se poate afirma că în săptămînă care urmează sunt condiţii certe pentru încheierea lucrării în toate unităţile agrico­le din judeţ. Este necesar însă, să se folosească cu maximum de randament fiecare oră bună de lucru. O atenţie deosebită trebuie acordată strîngerii şi punerii la adăpost a tuturor tuberculilor, în care scop peste tot este nevoie să se facă recoltatul 2 şi 3. O situaţie cu totul necorespun­zătoare există însă în judeţul nostru la semănatul griului. Cu toate că, practic, epoca optimă de efectuare a acestei lucrări a ex­pirat, pînă acum în cadrul coo­perativelor agricole s-a însămîn­­ţat doar 55,2 la sută, iar în între­prinderile agricole de stat numai 71,6 la sută din suprafeţele prevă­zute, în afară de C.A.P. Cristian şi I.A.S. Feldioara, nici o altă uni­tate agricolă n-a terminat semă­natul griului în epoca optimă. A­­şadar, ne aflăm în faţa unei si­tuaţii deosebit de serioase, care reclamă din partea tuturor con­ducerilor şi unităţilor, a specia­liştilor, mecanizatorilor, organe­lor agricole judeţene, a consiliilor populare şi comitetelor comunale de partid luarea unor măsuri ex­cepţionale pentru grăbirea elibe­rării şi pregătirii terenului, ast­fel CA PÎNĂ LA SFÎRŞITUL ACESTEI SĂPTĂMÎNÎ SĂ SE TERMINE ÎNSĂMÎNŢAREA GRI­ULUI ÎN TOATE UNITĂŢILE AGRICOLE DIN JUDEŢ. Volumul de muncă ce trebuie executat în aceste zile este deo­sebit de mare. Ca atare creşte şi pericolul efectuării unor lucrări de slabă calitate. De aceea, mai mult ca oricînd se cere ca toţi in­ginerii agronomi să se afle con­tinuu pe cîmp, acolo unde se ară şi se însămînţează. Este de-a dreptul condamnabil faptul petrecut du­minică la C.A.P. din Cuciulata cînd, din cauza lipsei de răspun­dere de care au dat dovadă ing. V. Bizdideanu şi mecanicul sec­ţiei de mecanizare, Arsenie Miţă, semănătorile aflate în lucru a­­veau tuburi defecte, brăzdare fă­ră apărători, ceea ce a determinat o calitate slabă a semănatului. Asemenea practici ca şi defici­enţele ce se mai constată la tra­tatul seminţelor etc., trebuie în­lăturate cu desâvîrşire. In acelaşi timp, se impune ca de urgenţă să ajungă în unităţi toate semin­ţele repartizate, iar planul de fer­tilizare să se respecte cu mai mul­tă răspundere. Nu poate fi luată în considerare nici o justificare pentru faptul că conducerile C.A.P. Stupini, Rişnov şi altele nu au ridicat încă toate seminţe­le, iar preşedintele C.A.P. Mîndra, Ilia Bîja, ţine de mai bine de două săptămîni sub cerul liber 55 torţe de superfosfat, fără să ia măsuri pentru încorporarea a­­cestuia în sol. Desigur că în această săptămână sunt multe lucrări de făcut. Dato­ria şi obligaţia fiecărei conduceri de unitate, a fiecărui specialist este însă ca să organizeze în aşa fel întreaga activitate, incit pî­nă sîmbătă să încheie atît recol­tatul cartofilor cît și semănatul griului. FORŢE SPORITE LA RECOL­TATUL SFECLEI DE ZAHĂR! Pe zi ce trece, recoltatul sfeclei de zahăr se desfăşoară cu tot mai mare intensitate. Ca urmare, din cele 3.166 ha. pînă ieri lucrarea s-a executat pe 579 ha, din care 287 ha. în C.A.P. din zona Bra­şov şi 245 ha. în unităţile coope­ratiste din zona Rupea. Po­trivit planurilor de amplasare, griul urmează să se însămînţeze după o însemnată suprafaţă cul­tivată cu sfeclă de zahăr. Se im­pune deci ca recoltatul acestei plante să se facă cu prioritate pe terenurile destinate griului. Dar, modul cum se acţionează lasă în multe unităţi de dorit. Duminică, de exemplu, deşi a fost o zi bună de lucru, doar în puţine coopera­tive s-a lucrat la recoltatul sfe­clei : la Feldioara şi Hălchiu au fost realizate cîte 5 ha, la Sînpe­­tru şi Viscri cîte 2 ha., iar la Grî­­nari un singur hectar. Este necesar ca în zilele ce ur­mează să se acorde mai multă a­­tenţie urgentării recoltării sfeclei, eliberării terenului, astfel ca şi semănatul griului să se poată e­­xecuta cît mai rapid şi pe aceste suprafeţe. VIZITE LA BRAŞOV Delegaţia de activişti ai P.C. din Cehoslovacia Delegaţia de activişti ai P.C. din Cehoslovacia, condusă de Karol Skala, şef de secţie la C.C. al P.C.C., care la invitaţia C.C. al P.C.R. se află de mai multe zile într-un schimb de experienţă în ţara noastră, a vizitat Braşovul în zilele de 17 şi 18 octombrie. în cursul zilei de sîmbătă, de­legaţia a fost primită de tovară­şul Constantin Cîrţînă, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. în continuare, oaspeţii au vizitat Uzina de auto­camioane şi uzina „Tractorul“. Duminică, delegaţia a vizitat o serie de monumente istorice şi o­­biective social-culturale din mu­nicipiul şi judeţul Braşov. la SĂRBĂTOARE VENEŢIA DE JOS Duminică în satul Veneţia de Jos, comuna Părău, local­nicii au participat la o manifestare sărbătorească de neuitat. În această zi, în cronica satului a fost consemnată inaugura­rea noului cămin cultural din localitate. Edificiul, construit din contribuţia voluntară a cetăţenilor, dispune de o sală cu o capacitate de 300 locuri, de­ o scenă modernă, anexe, hol, de mobilier nou, donat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Locaşul oferă condiţii de activitate bune nu numai formaţiilor artistice locale, dar şi instituţiilor profesioniste din judeţul nostru. Momentul inaugural a fost marcat de un frumos spec­tacol artistic la care şi-au dat concursul brigada artistică, echipa de dansuri, grupul vocal şi recitatorii din Veneţia de Jos, formaţia de dansuri populare din comuna Părău, gru­pul vocal bărbătesc al Casei de cultură din Rupea şi repu­tatul Ansamblu folcloric „Făgăraşul“. ''////i­////,,,///,////,,////. i Delegaţia de activişti ai P.C.U.S. Sîmbătă seara a sosit la Braşov o delegaţie de activişti ai P.C.U.S., condusă de tovarăşul Vasili Fili­­monovici Sauro, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., şeful secţiei cultură a C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vi­zită în schimb de experienţă în Republica Socialistă România. Delegaţia a vizitat Muzeul pri­mei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, Biserica Neagră, sta­ţia de teleferic de pe Tîmpa şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Delegaţia a fost însoţită de to­varăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Delegaţia primăriei oraşului Viena Delegaţia primăriei oraşului Viena, condusă de Felix Slavik, prim-vicepreşedinte al primăriei oraşului, care la invitaţia Consi­liului popular al municipiului Bucureşti face o vizită în ţara noastră, a sosit duminică la Bra­şov. Delegaţia a fost însoţită de Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular al municipiului Bucureşti. La sosire, oaspeţii au fost pri­miţi de Constantin Şuţu, prima­rul municipiului Braşov. În ace­eaşi zi, oaspeţii au vizitat cartie­re ale oraşului. Muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşo­vului, Muzeul de istorie a Ţării Birsei, Biserica Neagră şi Poiana Braşov. Luni dimineaţa, delegaţia pri­măriei oraşului Viena a părăsit Braşovul, continuîndu-şi vizita prin ţară.

Next