Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-20 / nr. 8019
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8019 Marţi, 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tâine, uniţi-vă! 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 CEL MAI IMPORTANT MOMENT DIN ISTORIA MARILOR BĂTĂLII DE CLASĂ DIN ROMÂNIA Astăzi, clasa muncitoare, întregul nostru popor, aniversează cinci decenii de la greva generală din octombrie 1920. „Prin amploarea şi combativitatea sa revoluţionară — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România ; ea a zguduit puternic însăşi temelia regimului burghezo-moşieresc. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forţă naţională în stare să-şi asume rolul de conducător al întregului popor în lupta pentru transformarea revoluţionară a societăţii, să conducă destinele întregii naţiuni“. Evocînd greva generală, factorii social-economici care au determinat declanşarea ei, modul cum a fost organizată, desfăşurarea şi însemnătatea ei pentru dezvoltarea mişcării noastre muncitoreşti, evocăm totodată întregul proces revoluţionar la capătul căruia va fi creat Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului nostru în lupta pentru făurirea orînduirii noi socialiste în România, al cărui semicentenar îl vom aniversa anul viitor. La sfîrşitul primului război mondial, masele muncitoreşti, păturile largi populare din ţara noastră, ca şi din alte ţări ale lumii, au fost cuprinse în avîntul revoluţionar generat de ascuţirea , fără precedent a contradicţiilor regimului burghezo-moşieresc şi de consecinţele dezastruoase ale războiului. La marile pierderi materiale şi de vieţi omeneşti pricinuite de război şi ocupaţia germană, s-au adăugat inflaţia, şomajul care au înrăutăţit şi mai mult condiţiile de trai ale maselor muncitoare. Un exemplu însufleţitor şi o profundă influenţă a exercitat asupra mişcării muncitoreşti, revoluţionare din ţara noastră victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în Rusia, care a deschis epoca trecerii omenirii de la capitalism la socialism. Sfîrşitul anului 1918 este marcat de un şir de greve, însoţite de mari demonstraţii, în cursul cărora muncitorii din ţara noastră cereau îmbunătăţirea condiţiilor de trai, recunoaşterea consiliilor muncitoreşti, libertate de activitate pentru organizaţiile muncitoreşti din întreaga ţară. La 13 decembrie 1918 are loc o puternică ciocnire de clasă în cursul căreia demonstraţia muncitorimii Florea DRAGNE, doctor în istorie (Continuare in pag. a 2-a) I - in cuprinsul ziarului: itali (pag. a 2-a) SPORT (pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial, în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială. Organizaţia Naţiunilor finite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea economicăsocială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. în viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducători şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit in aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continuare eforturi susţinute pentru amplificarea potenţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi culturală. în acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Desigur, ca ţară socialistă, România acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu celelalte state socialiste , în acelaşi timp, ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contribuţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Ţara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte poppoare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. în acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. în ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenţei şi integrităţii lor teritoriale. în acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluţie privind situaţia populaţiei palestiniene, soluţie care să ţină seama de dorinţele şi năzuinţele naţionale ale acestei populaţii. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-şi realiza singur, pe cale paşnică, aspiraţia spre unificare. România, ţară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect şi încredere între naţiuni, să se dezvolte relaţii noi de colaborare şi cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiţii favorabile ca Europa — leagăn al civilizaţiei," care a dat omenirii mari valori materiale şi spirituale, dar este şi locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii şi cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securităţii în Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor existente şi, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. în această ordine de idei, se impune recunoaşterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viaţa politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. şi în alte organisme internaţionale. O importanţă deosebită în soluţionarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferinţe general europene consacrate securităţii. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele şi acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială, România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relaţii multilaterale cu toate ţările europene. în acest context, încheierea tratatului sovieto-vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relaţiilor interstatale de pe continent. în acelaşi timp, considerăm că realizarea unor înţelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internaţională. De aceea, România acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea unor largi relaţii de bună vecinătate, înţelegere şi colaborare multilaterală cu toate ţările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării şi păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaţionale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului internaţional şi în dezvoltarea relaţiilor dintre state, ţara noastră îşi aduce contribuţia activă la întreaga viaţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este ştiut că din iniţiativa României şi a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluţii importante — şi anume cea cu privire la dezvoltarea acţiunilor pe plan regional şi a relaţiilor de bună vecinătate între state cu orînduiri sociale diferite, precum şi cea referitoare la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. Şi actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri româneşti cum sunt : „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele sale negative asupra păcii şi securităţii", precum şi „Rolul ştiinţei şi tehnologiei moderne în dezvoltarea naţiunilor şi necesitatea întăririi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice între state“. La ordinea de zi a actualei sesiuni a Organizaţiei noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internaţională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, lichidarea colonialismului şi a subdezvoltării, apărarea şi respectarea normelor de drept internaţional, asigurarea securităţii mondiale. Sperăm că rezoluţiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exercite o influenţă favorabilă asupra evenimentelor internaţionale, vor servi în mod efectiv cauzei păcii şi destinderii în lume. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite este, după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării şi cooperării internaţionale, să contribuie la realizarea de noi paşi pe calea soluţionării problemelor litigioase şi a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desigur, aceste dezidera (Continuare in pag. a 4-a) Această săptămînă este hotărîtoare pentru Terminarea recoltării cartofilor şi a însămînţării griului în judeţul nostru, recoltatul cartofilor se apropie de sfîrşit. Pînă aseară, în cadrul cooperativelor agricole lucrarea s-a executat pe 8.589 ha., ceea ce reprezintă 82,4 la sută din prevederi, iar în I.A.S., pe 1.817 ha, adică în proporţie de 90,5 la sută. In felul acesta, în întregul judeţ au mai rămas de recoltat circa 2.000 ha. cultivate cu cartofi, din care mai bine de 1.480 ha. în C.A.P. situate în Ţara Făgăraşului. Iată care sunt unităţile rămase în urmă, pe zone : ZONA BRAŞOV: Purcăreni, Vulcan, Hălchiu, Săcele, Tărlungeni. ZONA FĂGĂRAŞ: Lisa, Recea, Berivoi, Drăguş, Ileni, Mîndra, Părău, Şercaia, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos şi de Sus, Veneţia, Viştea de Jos şi de Sus, Voivodeni, Voila. ZONA RUPEA: Comăna, Hoghiz. Ţinînd seama de suprafaţa care a mai rămas de recoltat, de forţa de muncă şi mijloacele de care dispunem, se poate afirma că în săptămînă care urmează sunt condiţii certe pentru încheierea lucrării în toate unităţile agricole din judeţ. Este necesar însă, să se folosească cu maximum de randament fiecare oră bună de lucru. O atenţie deosebită trebuie acordată strîngerii şi punerii la adăpost a tuturor tuberculilor, în care scop peste tot este nevoie să se facă recoltatul 2 şi 3. O situaţie cu totul necorespunzătoare există însă în judeţul nostru la semănatul griului. Cu toate că, practic, epoca optimă de efectuare a acestei lucrări a expirat, pînă acum în cadrul cooperativelor agricole s-a însămînţat doar 55,2 la sută, iar în întreprinderile agricole de stat numai 71,6 la sută din suprafeţele prevăzute, în afară de C.A.P. Cristian şi I.A.S. Feldioara, nici o altă unitate agricolă n-a terminat semănatul griului în epoca optimă. Aşadar, ne aflăm în faţa unei situaţii deosebit de serioase, care reclamă din partea tuturor conducerilor şi unităţilor, a specialiştilor, mecanizatorilor, organelor agricole judeţene, a consiliilor populare şi comitetelor comunale de partid luarea unor măsuri excepţionale pentru grăbirea eliberării şi pregătirii terenului, astfel CA PÎNĂ LA SFÎRŞITUL ACESTEI SĂPTĂMÎNÎ SĂ SE TERMINE ÎNSĂMÎNŢAREA GRIULUI ÎN TOATE UNITĂŢILE AGRICOLE DIN JUDEŢ. Volumul de muncă ce trebuie executat în aceste zile este deosebit de mare. Ca atare creşte şi pericolul efectuării unor lucrări de slabă calitate. De aceea, mai mult ca oricînd se cere ca toţi inginerii agronomi să se afle continuu pe cîmp, acolo unde se ară şi se însămînţează. Este de-a dreptul condamnabil faptul petrecut duminică la C.A.P. din Cuciulata cînd, din cauza lipsei de răspundere de care au dat dovadă ing. V. Bizdideanu şi mecanicul secţiei de mecanizare, Arsenie Miţă, semănătorile aflate în lucru aveau tuburi defecte, brăzdare fără apărători, ceea ce a determinat o calitate slabă a semănatului. Asemenea practici ca şi deficienţele ce se mai constată la tratatul seminţelor etc., trebuie înlăturate cu desâvîrşire. In acelaşi timp, se impune ca de urgenţă să ajungă în unităţi toate seminţele repartizate, iar planul de fertilizare să se respecte cu mai multă răspundere. Nu poate fi luată în considerare nici o justificare pentru faptul că conducerile C.A.P. Stupini, Rişnov şi altele nu au ridicat încă toate seminţele, iar preşedintele C.A.P. Mîndra, Ilia Bîja, ţine de mai bine de două săptămîni sub cerul liber 55 torţe de superfosfat, fără să ia măsuri pentru încorporarea acestuia în sol. Desigur că în această săptămână sunt multe lucrări de făcut. Datoria şi obligaţia fiecărei conduceri de unitate, a fiecărui specialist este însă ca să organizeze în aşa fel întreaga activitate, incit pînă sîmbătă să încheie atît recoltatul cartofilor cît și semănatul griului. FORŢE SPORITE LA RECOLTATUL SFECLEI DE ZAHĂR! Pe zi ce trece, recoltatul sfeclei de zahăr se desfăşoară cu tot mai mare intensitate. Ca urmare, din cele 3.166 ha. pînă ieri lucrarea s-a executat pe 579 ha, din care 287 ha. în C.A.P. din zona Braşov şi 245 ha. în unităţile cooperatiste din zona Rupea. Potrivit planurilor de amplasare, griul urmează să se însămînţeze după o însemnată suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr. Se impune deci ca recoltatul acestei plante să se facă cu prioritate pe terenurile destinate griului. Dar, modul cum se acţionează lasă în multe unităţi de dorit. Duminică, de exemplu, deşi a fost o zi bună de lucru, doar în puţine cooperative s-a lucrat la recoltatul sfeclei : la Feldioara şi Hălchiu au fost realizate cîte 5 ha, la Sînpetru şi Viscri cîte 2 ha., iar la Grînari un singur hectar. Este necesar ca în zilele ce urmează să se acorde mai multă atenţie urgentării recoltării sfeclei, eliberării terenului, astfel ca şi semănatul griului să se poată executa cît mai rapid şi pe aceste suprafeţe. VIZITE LA BRAŞOV Delegaţia de activişti ai P.C. din Cehoslovacia Delegaţia de activişti ai P.C. din Cehoslovacia, condusă de Karol Skala, şef de secţie la C.C. al P.C.C., care la invitaţia C.C. al P.C.R. se află de mai multe zile într-un schimb de experienţă în ţara noastră, a vizitat Braşovul în zilele de 17 şi 18 octombrie. în cursul zilei de sîmbătă, delegaţia a fost primită de tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. în continuare, oaspeţii au vizitat Uzina de autocamioane şi uzina „Tractorul“. Duminică, delegaţia a vizitat o serie de monumente istorice şi obiective social-culturale din municipiul şi judeţul Braşov. la SĂRBĂTOARE VENEŢIA DE JOS Duminică în satul Veneţia de Jos, comuna Părău, localnicii au participat la o manifestare sărbătorească de neuitat. În această zi, în cronica satului a fost consemnată inaugurarea noului cămin cultural din localitate. Edificiul, construit din contribuţia voluntară a cetăţenilor, dispune de o sală cu o capacitate de 300 locuri, de o scenă modernă, anexe, hol, de mobilier nou, donat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Locaşul oferă condiţii de activitate bune nu numai formaţiilor artistice locale, dar şi instituţiilor profesioniste din judeţul nostru. Momentul inaugural a fost marcat de un frumos spectacol artistic la care şi-au dat concursul brigada artistică, echipa de dansuri, grupul vocal şi recitatorii din Veneţia de Jos, formaţia de dansuri populare din comuna Părău, grupul vocal bărbătesc al Casei de cultură din Rupea şi reputatul Ansamblu folcloric „Făgăraşul“. ''////i////,,,///,////,,////. i Delegaţia de activişti ai P.C.U.S. Sîmbătă seara a sosit la Braşov o delegaţie de activişti ai P.C.U.S., condusă de tovarăşul Vasili Filimonovici Sauro, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., şeful secţiei cultură a C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în schimb de experienţă în Republica Socialistă România. Delegaţia a vizitat Muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, Biserica Neagră, staţia de teleferic de pe Tîmpa şi staţiunea turistică Poiana Braşov. Delegaţia a fost însoţită de tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Delegaţia primăriei oraşului Viena Delegaţia primăriei oraşului Viena, condusă de Felix Slavik, prim-vicepreşedinte al primăriei oraşului, care la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti face o vizită în ţara noastră, a sosit duminică la Braşov. Delegaţia a fost însoţită de Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. La sosire, oaspeţii au fost primiţi de Constantin Şuţu, primarul municipiului Braşov. În aceeaşi zi, oaspeţii au vizitat cartiere ale oraşului. Muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, Muzeul de istorie a Ţării Birsei, Biserica Neagră şi Poiana Braşov. Luni dimineaţa, delegaţia primăriei oraşului Viena a părăsit Braşovul, continuîndu-şi vizita prin ţară.