Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-22 / nr. 8098
Pag 2 ndustria chimică — cea mai dinamică ramură a economiei naţionale — a trezit pe meleagurile braşovene vibraţia unor metamorfoze moderne, de înaltă măiestrie tehnică, a bogatelor resurse ale pămîntului românesc. Uriaşele ei coloane argintii s-au înălţat sub soarele fecund al hărniciei şi priceperii, al inteligenţei creatoare, în cetăţile chimice de la Făgăraş şi Oraşul Victoria, de la Codlea şi Rîşnov. Ritmul rapid de dezvoltare a acestei ramuri este urmarea firească a construirii unor moderne fabrici şi instalaţii, de înaltă tehnicitate, însumînd valori de zeci de milioane de lei. Numai la „Colorom"Codlea au intrat în funcţiune în cincinalul 1966— 1970 zece noi capacităţi de producţie. Tot atitea obiective industriale au început să producă în această perioadă la U.P.R.U.C. Făgăraş. Combinatele chimice din Făgăraş şi Oraşul Victoria au înregistrat, la rîndul lor, extinderea capacităţilor de producţie, crearea altora noi, moderne şi de mare randament. Rodul acestor creaţii tehnice s-a materializat într-o puternică sporire a producţiei chimice. Creşterea de peste două ori în cursul cincinalului a producţiei la o mare parte din cele mai importante produse cum sunt masele plastice şi răşinile sintetice, coloranţii, utilajul chimic, triplarea producţiei de insectofungicide şi metanol au dus la valorificarea superioară, la nivelul realizărilor mondiale, a bogatelor resurse de materii prime. Ascensiunile cantitative s-au convertit în tot atîtea progrese calitative. Inteligenţa tehnică a creat în sfera fabricaţiei noi forme de metamorfoză a materiilor prime cu largi şi semnificative implicaţii asupra progresului celorlalte ramuri industriale. Folosind numeroase tehnologii moderne, multe de factură originală, valorificind complex și la un nivel superior resursele naturale, chimia brașoveană realizează sute de produse cu un înalt grad de prelucrare, mare parte din ele constituind materii prime pentru alte ramuri ale economiei naţionale, între acestea şi-au căpătat un binemeritat prestigiu coloranţii organici, mulţi produşi pentru prima oară în ţară, ingraşămintele chimice, masele plastice şi răşinile sintetice. A crescut substanţial gradul de prelucrare a materiei prime. Un exemplu edificator : la Combinatul chimic din Făgăraş azotatul de amoniu se obţine cu azot extras din aerul atmosferic, procedeu aplicat aici pentru prima dată în lume. MIA BRAŞOVEANĂ producţia a crescut în cinci ani cu îngrăşăminte azotoase In două din cetăţile chimiei — Făgăraş şi Oraşul Victoria — producţia de îngrăşăminte chimice a marcat, pe lingă dezvoltarea cantitativă, şi o remarcabilă creştere calitativă In anii 1966—1970 au fost asimilate în fabricaţie INGRĂŞĂMINTELE CHIMICE NEAGLOMERABILE, cum sunt : azotatul de amoniu, nitrocalcar, calcamonsalpetru, calciu-amoniu-nitrat etc. Bogate în principalele substanţe hrănitoare ale plantelor — azot şi calciu — îngrăşămintele neaglomerabile au o putere şi durată de nutriţie sporită, sunt foarte uşor asimilabile, fapt pentru care ele au devenit un factor deosebit de însemnat în creşterea, an de an, a recoltelor de pe ogoarele unităţilor agricole. BE?»» Mase plastice, răşini sintetice Creşterea producţiei de mase plastice şi răşini sintetice de 2,18 ori în cincinalul recent încheiat semnifică sintetic amploarea dezvoltării acestei subramuri a industriei chimice în judeţul nostru. Tot atît de semnificativ este şi progresul ei calitativ, în anii cincinalului au cucerit un larg prestigiu în diferite ramuri ale economiei naţionale răşinile şi masele plastice termostabile, produse pentru prima oară în ţară la Combinatul chimic din Făgăraş. Pe agenda de fabricaţie a chimiştilor făgărăşeni au apărut nume noi cum sunt : FRIGGFENUL, PLASTENUL, CALORA, RĂȘINĂ S.A. și altele. Din masele plastice termostabile se execută piese presate ca : lagăre pentru laminoare și o largă gamă de piese auto. Fenol Producţia de fenol s-a integrat de asemenea într-un ritm rapid de dezvoltare. încă înainte de anul 1966, la Combinatul chimic din Făgăraş s-a construit prima fabrică de fenol din ţară, ceea ce a creat premisele unei intense dezvoltări a producţiei de răşini fenol-formaldehidice. Fenolul de la Făgăraş a contribuit de asemenea la extinderea şi creşterea producţiei de mase plastice îndeosebi la Uzinele de fibre sintetice de la Săvineşti. Toate acestea au făcut ca PRODUCŢIA DE FENOL SA ATINGA ÎN ANUL 1970 UN NIVEL CU 53 LA SUTĂ MAI MARE DECÎT ÎN ANUL 1965. DRUM NOU Insectofungicide Ne-a devenit familiară imaginea unui avion deasupra lanurilor întreprinderilor agricole de stat şi ale cooperativelor agricole lăsînd nori albicioşi de substanţe care combat dăunătorii. Este un simbol al agrotehnicii avansate, al luptei moderne cu duşmanii lanurilor de grîu şi porumb, de cartofi şi de sfeclă de zahăr. Este imaginea ştiinţei noi, a unui mijloc modern de sporire a rodniciei pămîntului. CREŞTEREA DE APROAPE 3 ORI A PRODUCŢIEI DE INSECTOFUNGICIDE în industria chimică, braşoveană a adus o preţioasă contribuţie la sporirea producției agricole. Metanol Oraşul Victoria a devenit în cincinalul 1966—1970 centrul recunoscut al producţiei de metanol din industria chimică braşoveană. Aici, în august 1967 A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE CEA DE-A TREIA INSTALAŢIE PENTRU FABRICAREA METANOLULUI CU O CAPACITATE DE 50.000 TONE PE AN. Măiestria şi competenţa chimiştilor din Oraşul Victoria, gradul înalt de tehnicitate al instalaţiilor ca şi tehnologia modernă de prelucrare au conferit metanolului calităţi deosebit de competitive pe piaţa externă. Ca urmare, acest produs este foarte solicitat peste hotare, astfel că cea mai mare parte a producției este exportată. Coloranţi Codlea — reputat centru al producţiei de coloranţi — şi-a îmbogăţit permanent paleta de culori în cincinalul trecut. Dintre noile obiective construite la „Colorom"-Codlea se remarcă instalaţia de intermediari, care produce de la începutul anului 1967, cea de ftalocianină de cupru, instalaţia de pigmenţi organici, cea de coloranţi pe bază de sulf, dezvoltarea secţiei de coloranţi azoici şi altele. In cursul anului trecut a început să producă aici un alt obiectiv important : instalaţia de dispersii. Ca urmare a puternicei dezvoltări a bazei tehnico-materiale, PRODUCŢIA DE COLORANŢI A CRESCUT ÎN CINCINAL CU 60,3 LA SUTA. în prezent, uzina parcurge o nouă etapă de dezvoltare, fiind în construcţie însemnate capacităţi de producţie dintre care unele urmează să intre în funcţiune încă din primul an al noului cincinal. Nr. 8098 Utilaje chimice In anii 1966—1970 producţia de utilaje chimice s-a dezvoltat cu prioritate la U.P.R.U.C. — Făgăraş. Aici se produc utilaje tehnologice unicate, de mare capacitate şi înaltă tehnicitate, pentru uzinele şi combinatele chimice din ţară, multe concepute şi realizate de specialiştii uzinei. Iată cîteva : instalaţia de aldrin de la Combinatul chimic Borzeşti, sortizoarele Cowan de la Suceava şi R.C.H. Zărneşti, fermentatoarele din oţel inoxidabil de la Fabrica de antibiotice din Iaşi, primul gazometru sferic realizat în ţară pentru Fabrica chimică Rîşnov, uscătoarele cu valţuri de la „Colorom"Codlea etc. ÎN 1370 A PRODUS 3.000 DE SORTIMENTE DE UTILAJE ŞI INSTALAŢII.