Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-22 / nr. 8098

Pag 2 ndustria chimică — cea mai dinamică ramură a economiei naţionale — a trezit pe meleagurile braşovene vi­braţia unor metamorfoze moderne, de înaltă măies­trie tehnică, a bogatelor resurse ale pămîntului ro­mânesc. Uriaşele ei co­loane argintii s-au înălţat sub soarele fecund al hăr­niciei şi priceperii, al in­teligenţei creatoare, în ce­tăţile chimice de la Făgă­raş şi Oraşul Victoria, de la Codlea şi Rîşnov. Ritmul rapid de dezvol­tare a acestei ramuri este urmarea firească a con­struirii unor moderne fa­brici şi instalaţii, de înaltă tehnicitate, însumînd va­lori de zeci de milioane de lei. Numai la „Colorom"­­Codlea au intrat în func­ţiune în cincinalul 1966— 1970 zece noi capacităţi de producţie. Tot atitea obiec­tive industriale au început să producă în această pe­rioadă la U.P.R.U.C. Făgă­raş. Combinatele chimice din Făgăraş şi Oraşul Vic­toria au înregistrat, la rîn­­dul lor, extinderea capaci­tăţilor de producţie, crea­rea altora noi, moderne şi de mare randament. Rodul acestor creaţii tehnice s-a materializat în­­tr-o puternică sporire a producţiei chimice. Creş­terea de peste două ori în cursul cincinalului a pro­ducţiei la o mare parte din cele mai importante pro­duse cum sunt masele plas­tice şi răşinile sintetice, co­loranţii, utilajul chimic, tri­plarea producţiei de insec­­tofungicide şi metanol au dus la valorificarea superi­oară, la nivelul realizărilor mondiale, a bogatelor re­surse de materii prime. Ascensiunile cantitative s-au convertit în tot atîtea progrese calitative. Inteli­genţa tehnică a creat în sfera fabricaţiei noi forme de metamorfoză a mate­riilor prime cu largi şi semnificative implicaţii a­­supra progresului celor­lalte ramuri industriale. Folosind numeroase tehno­logii moderne, multe de factură originală, valorifi­­cind complex și la un nivel superior resursele naturale, chimia brașoveană reali­zează sute de produse cu un înalt grad de prelucrare, mare parte din ele consti­tuind materii prime pentru alte ramuri ale economiei naţionale, între acestea şi-au căpătat un binemeri­tat prestigiu coloranţii or­ganici, mulţi produşi pen­tru prima oară în ţară, in­­graşămintele chimice, ma­sele plastice şi răşinile sintetice. A­ crescut sub­stanţial gradul de prelu­crare a materiei prime. Un exemplu edificator : la Combinatul chimic din Fă­găraş azotatul de amoniu se obţine cu azot extras din aerul atmosferic, pro­cedeu aplicat aici pentru prima dată în lume. MIA BRAŞOVEANĂ producţia a crescut în cinci ani cu îngrăşăminte azotoase In două din cetăţile chi­miei — Făgăraş şi Oraşul Victoria — producţia de în­grăşăminte chimice a mar­cat, pe lingă dezvoltarea cantitativă, şi o remarcabilă creştere calitativă In a­­nii 1966—1970 au fost asi­milate în fabricaţie IN­­GRĂŞĂMINTELE CHIMICE NEAGLOMERABILE, cum sunt : azotatul de amoniu, nitrocalcar, calcamonsalpe­­tru, calciu-amoniu-nitrat etc. Bogate în principalele substanţe hrănitoare ale plantelor — azot şi calciu — îngrăşămintele neaglo­­merabile au o putere şi durată de nutriţie sporită, sunt foarte uşor asimilabile, fapt pentru care ele au de­venit un factor deosebit de însemnat în creşterea, an de an, a recoltelor de pe ogoarele unităţilor agri­cole. BE?»» Mase plastice, răşini sintetice Creşterea producţiei de mase plastice şi răşini sin­tetice de 2,18 ori în cincina­lul recent încheiat semni­fică sintetic amploarea dezvoltării acestei subra­­muri a industriei chimice în judeţul nostru. Tot atît de semnificativ este şi pro­gresul ei calitativ, în anii cincinalului au cucerit un larg prestigiu în diferite ramuri ale economiei na­ţionale răşinile şi masele plastice termostabile, pro­duse pentru prima oară în ţară la Combinatul chimic din Făgăraş. Pe agenda de fabricaţie a chimiştilor fă­­gărăşeni au apărut nume noi cum sunt : FRIGGFE­­NUL, PLASTENUL, CALORA, RĂȘINĂ S.A. și altele. Din masele plastice termosta­bile se execută piese pre­sate ca : lagăre pentru la­minoare și o largă gamă de piese auto. Fenol Producţia de fenol s-a integrat de asemenea în­­tr-un ritm rapid de dezvol­tare. încă înainte de anul 1966, la Combinatul chi­mic din Făgăraş s-a con­struit prima fabrică de fe­nol din ţară, ceea ce a creat premisele unei in­tense dezvoltări a produc­ţiei de răşini fenol-formal­­dehidice. Fenolul de la Fă­găraş a contribuit de ase­menea la extinderea şi creşterea producţiei de mase plastice îndeosebi la Uzinele de fibre sintetice de la Săvineşti. Toate a­­cestea au făcut ca PRO­DUCŢIA DE FENOL SA A­­TINGA ÎN ANUL 1970 UN NIVEL CU 53 LA SUTĂ MAI MARE DECÎT ÎN ANUL 1965. DRUM NOU Insecto­fungicide Ne-a devenit familiară imaginea unui avion deasu­pra lanurilor întreprinderi­lor agricole de stat şi ale cooperativelor agricole lă­­sînd nori albicioşi de sub­stanţe care combat dăună­torii. Este un simbol al agrotehnicii avansate, al luptei moderne cu duşma­nii lanurilor de grîu şi po­rumb, de cartofi şi de sfeclă de zahăr. Este ima­ginea ştiinţei noi, a unui mijloc modern de sporire a rodniciei pămîntului. CREŞ­TEREA DE APROAPE 3 ORI A PRODUCŢIEI DE INSEC­­TOFUNGICIDE în industria chimică, braşoveană a a­­dus o preţioasă contribuţie la sporirea producției a­­gricole. Metanol Oraşul Victoria a devenit în cincinalul 1966—1970 centrul recunoscut al pro­ducţiei de metanol din in­dustria chimică braşovea­nă. Aici, în august 1967 A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE CEA DE-A TREIA INSTALA­ŢIE PENTRU FABRICAREA METANOLULUI CU O CA­PACITATE DE 50.000 TONE PE AN. Măiestria şi compe­tenţa chimiştilor din Oraşul Victoria, gradul înalt de tehnicitate al instalaţiilor ca şi tehnologia modernă de prelucrare au conferit metanolului calităţi deose­bit de competitive pe piaţa externă. Ca urmare, acest produs este foarte solicitat peste hotare, astfel că cea mai mare parte a produc­ției este exportată. Coloranţi Codlea — reputat cen­tru al producţiei de colo­ranţi —­ şi-a îmbogăţit per­manent paleta de culori în cincinalul trecut. Dintre noile obiective construite la „Colorom"-Codlea se remarcă instalaţia de in­termediari, care produce de la începutul anului 1967, cea de ftalocianină de cu­pru, instalaţia de pigmenţi organici, cea de coloranţi pe bază de sulf, dezvolta­rea secţiei de coloranţi a­­zoici şi altele. In cursu­l a­­nului trecut a început să producă aici un alt obiec­tiv important : instalaţia de dispersii. Ca urmare a pu­ternicei dezvoltări a bazei tehnico-materiale, PRODUC­ŢIA DE COLORANŢI A CRESCUT ÎN CINCINAL CU 60,3 LA SUTA. în prezent, uzina parcurge o nouă eta­pă de dezvoltare, fiind în construcţie însemnate ca­pacităţi de producţie dintre care unele urmează să in­tre în funcţiune încă din primul an al noului cin­cinal. Nr. 8098 Utilaje chimice In anii 1966—1970 pro­ducţia de utilaje chimice s-a dezvoltat cu prioritate la U.P.R.U.C. — Făgăraş. Aici se produc utilaje teh­nologice unicate, de mare capacitate şi înaltă tehni­citate, pentru uzinele şi combinatele chimice din ţară, multe concepute şi realizate de specialiştii u­­zinei. Iată cîteva : instala­ţia de aldrin de la Combi­natul chimic Borzeşti, sor­­tizoarele Cowan de la Su­ceava şi R.C.H. Zărneşti, fermentatoarele din oţel inoxidabil de la Fabrica de antibiotice din Iaşi, pri­mul gazometru sferic reali­zat în ţară pentru Fabrica chimică Rîşnov, uscătoarele cu valţuri de la „Colorom"­­Codlea etc. ÎN 1370 A PRO­DUS 3.000 DE SORTIMENTE DE UTILAJE ŞI INSTALAŢII.

Next