Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-24 / nr. 8255
\J UT------- il-n» S? ^12 ab* Proletari din toate țările, unii-văl rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8255 Sîmbătă, 24 iulie 1971 4 pagini 30 bani ominul cultural se cir- § $ cumscriu cerinţelor edu- Icaționale ? $ pagina a 2-a $ § 9 Programul T.V. pe o sup- § I tâmînâ pagina a 4-a . A A INTILNIRE CU ACTIVUL DE PARTID DIN JUDEŢUL CONSTANŢA După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra îndeplinirii planului producţiei industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziune faţă de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a aterselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lînâ şi Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor SDOOO de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, aţit în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic, centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificnnte, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole; pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vni aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga să pontică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971 —1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini , el are obligaţia de a lua toatemăsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndepplini şi depăşi programul ce le stă în ţaţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). în agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigat®'- vor aici cele mai mari din ţara . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului vor munci în aşa fel încît să ocupe locul 1 şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cîte ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţiinoastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca: (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa - portul şi Şantierul naval - au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mini, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru rezolvarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţioneaza pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare, în holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte", ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizarea constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. (Continuare in pag. a 3-a) Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 a constructorilor de rulmenţi „Micronul - gramul - secunda în slujba eficienţei“ se extinde la nivelul întregii uzine Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la uzina „Rulmentul" — „Micronul — gramul — secunda în slujba eficienţei" — despre care v-am relatat pe larg zilele trecute — a fost extinsă cu operativitate, la început în secția forjă, iar în prezent ea se generalizează la nivelul întregii uzine. Acţiunea ca atare reprezintă un ecou, un răspuns faptic la imperativele amplului program elaborat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative. Lipsuri care pînă nu de mult erau trecute cu vederea, acum sunt supuse criticii de masă, dezaprobate public, de întregul colectiv. Adunările de grupă sindicală, uneori formale, iar alteori tehniciste, au fost transformate într-o adevărată şcoală a educaţiei comuniste, verigi de bază în antrenarea colectivelor de muncă la conducerea activităţii economice. Toate acestea sunt dovezi certe ale eficienţei iniţiativei, ale afirmării spiritului muncitoresc de combativitate revoluţionară. Criticile severe la adresa celor care s-au abătut de la normele eficienţei sunt făcute de pe poziţiile ferme ale clasei noastre muncitoare, de proprietară a mijloacelor de producţie, de producătoare a tuturor bunurilor materiale, dovedind înalta responsabilitate a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor faţă de mersul înainte al societăţii noastre socialiste. Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 a venit tocmai să asigure un cîmp larg de manifestare, să contribuie la dezvoltarea acestor trăsături morale înaintate ale oamenilor muncii. Eficacitatea iniţiativei poate fi dovedită şi cifric, ea are deja un suport material concludent în realizarea calitativ superioară a indicatorilor de plan. Opinia de masă creată în jurul imperativelor calităţii a făcut, de pildă, să crească numărul prietenilor micronului, în rîndul acestora înscriindu-şi numele fortorii Dumitru David, Gheorghe Popescu, Ioan Niţă, Ladislau Molnar şi echipele lui Mihai Vasile şi Octavian Debu. Numele lor, ca o apreciere unanimă a preocupărilor pentru sporirea prestigiului „mărcii fabricii", a apărut la panoul de onoare. Alături de ei, — dar nu la panoul de onoare, ci la gazeta satirică — ca o invitaţie la meditaţie, ca o dezaprobare a superficialităţii şi neglijenţei, au fost enumeraţi printre cei certaţi cu dezideratele „micronilor" tortorii Dumitru Naforniţă, Victor Farkas, Nicolae Mihalcea, Aurel Baciu şi Anton Gaspar. Pentru primii, acest gest social, aparent neînsemnat, a trezit sentimente de mîndrie profesională, de satisfacţie, stimulîndu-le capacitatea creatoare, iar pentru cei din urmă un sentiment de jenă faţă de tovarăşii de muncă, care, fireşte, îi va determina să se ridice la parametrii actualelor deziderate ale eficienţei. Că asemenea efecte are iniţiativa grupei sindicale, o dovedesc faptele; lupta pentru utilizarea „secundelor" a tăcut ca numărul absenţelor nemotivate să scadă de la 288 ore, cîte s-au înregistrat în luna mai, la 196 ore în luna iunie , ca numărul celor ce nu-şi îndeplineau normele nici în proporţie de 80 la stiă să scadă de la 5 la 3, iar al celor ce le depăşesc să crească de la Z. FORT (Continuare In pag. a 2-q) In întîmpinarea Tîrgului de toamnă de la Leipzig între 5 şi 12 septembrie va avea loc ediţia din 1971 a Tîrgului de toamnă din Leipzig. In legătură cu acest eveniment, ataşatul comercial al Ambasadei Republicii Democrate Germane la Bucureşti şi Agenţia română de publicitate internaţională PUBLICOM, au oferit ieri, în saloanele restaurantului ,,Carpaţi", un cocteil. Au participat ing. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., ing. Marin Decu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, directori şi specialişti din întreprinderile industriale braşovene, cadre didactice universitare, ziarişti. Despre însemnătatea ediţiei din acest an a Tîrgului de toamnă de la Leipzig - la care vor participa 6.500 de expozanţi din 55 de ţări — a vorbit Gertrud Kopitz, ataşat comercial al Ambasadei Republicii Democrate Germane. Cocteilul a fost precedat de o conferinţă de presă, la care oaspeţii au răspuns la întrebările reprezentanţilor ziarelor locale şi ale corespondenţilor presei centrale. Constituirea Comisiei inginerilor şi tehnicienilor a judeţului Braşov Ieri după-amiază, la sediul Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc constituirea Comisiei inginerilor şi tehnicienilor a judeţului Braşov. Au participat reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, preşedinţi ai comisiilor inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi, membri ai comitetelor sindicatelor din fabrici şi uzine, cadre universitare de la Institutul politehnic Braşov, specialişti din institute de cercetare braşovene. Comisia nou constituită îşi propune, prin programul său de activitate, să mobilizeze însemnatele resurse creatoare ale cadrelor tehnice şi inginereşti din judeţul nostru la rezolvarea optimă a celor mai stringente probleme tehnice, tehnologice şi organizatorice ale întreprinderilor, la generalizarea experienţei tehnice şi inginereşti în economia judeţului, la efectuarea unor studii şi cercetări de amploare menite să ridice pe o treaptă superioară prestigiul de care se bucură inteligenţa tehnică braşoveană în ţară şi peste hotare. Fisuri în colaborare» dintre producătorii şi beneficiarii de legume Deficienţele existente pînă nu demult în compartimentele de producere, industrializare şi valorificare a legumelor şi fructelor au făcut ca şi în judeţul nostru să se irosească o bună parte din rodul grădinilor. Or, în condiţiile în care, după reorganizare, frînele acestor procese economice au fost concentrate în mina unui singur gospodar, deprecierea unui însemnat volum de marfă, încetineala cu care legumele produse pe plan local ajung la consumatori, nu pot fi puse decît pe seama unor fisuri ce apar pe filiera producător — beneficiar de plan — consumator. Revelatoare din acest punct de vedere sunt cîteva aspecte desprinse recent din teren. Ieri, de pildă, la ferma de legume a C.A.P. din Codlea, ing. Otto Meneges şi alţi 50 de oameni se aflau la prăşitul morcovilor şi, respectiv, la recoltatul fasolei verzi şi gulioarelor. După un calcul aproximativ, interlocutorul ne-a informat că astăzi în jurul orei 12, se va încheia prăşitul manual la cultura de morcovi (13 ha.), după care lucrarea se va continua la varza de toamnă, urmînd să se termine în cel mult două zile. Am mai reţinut şi o altă anticipaţie : duminică, cel tîrziu luni, va începe prăşitul printre rînduri şi la culturile de fasole şi ţelină. Ne-am întrebat: de unde atîta siguranţă în a se anticipa executarea unui volum de muncă cu mult mai mare decît potenţialul forţelor pe care le-am găsit lucrînd în grădină? Nedumerirea noastră s-a risipit aflînd că aici, la C.A.P. Codlea, cooperatorii din cultura mare, atunci cînd au clipe de răgaz, vin în ajutorul legumicultorilor. Aşa se explică de ce azi, sîmbătă, vor lucra în grădină cel puţin 100 de oameni, iar duminică sau luni cu circa 20 mai mulţi. Se ştie foarte bine că cine este interesat să producă cît mai mult şi de calitate se dovedeşte la fel de preocupat ca producţia obţinută să fie valorificată operativ, pentru a oferi de deprecieri care-i scad din valoare. De altfel, în timp ce ne aflam în grădina de legume, sosise un autocamion pentru a încărca cea Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a)