Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)

1971-11-26 / nr. 8362

I m ZIARUL „DRUM NO­ICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ 1 Proletari din toate ţările, uniţi-tri!­ii NOU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8362 Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ARĂTURILE ADÎNCI trebuie continuate pină la terminarea lor pe întreaga suprafaţă în ziarul nostru de ieri arătam că în unităţile agricole din ju­deţul nostru au mai rămas de efectuat arături adîn­ci de toam­nă pe circa 10.000­ ha., 'lucrare' care trebuie terminată necon­diţionat, spre a se crea astfel o temelie solidă pentru toate culturile ce se vor însămînţa în primăvară. Înţelegînd pe deplin acest lucru, mecanizatorii din Ghimbav nu şi-au precupeţit e­­forturile, folosind din plin fiecare oră şi zi, chiar dacă timpul a fost mai puţin prielnic. Ieri, de exemplu, cu toate că umezeala excesivă a îngreuiat mult pă­trunderea tractoarelor pe cîmp, tractoriştii Gh. Guth, Gh. Alies, Marin Dumitrescu şi încă patru colegi de-ai lor şi-au început ac­tivitatea dis-de-dimineaţă. „Chiar dacă se lucrează ceva mai greu, ne-a spus Gh. Guti, noi continu­ăm arăturile, pentru că timpul se poate înrăutăţi şi mai mult. De altfel, în cooperativa noastră mai este de atat o suprafaţă destul de mică, pe terenul de pe care acum se transportă ultimele cantităţi de recoltă, în 2—3 zile noi vom termina şi aici lucră­rile”. Asemenea acestor harnici me­canizatori lucrează şi tractoriştii din alte unităţi. De acest fapt ne-am convins tot în cursul zi­lei de ieri, cînd am vizitat şi cooperativa agricolă din Şercaia. Pentru recuperarea întîrzierilor într-un timp cit mai scurt, meca­nizatorii repartizaţi la arat folo­sesc cu randament maxim orice oră prielnică. „Azi dimineaţă, pe la ora 7,30, tractoriştii erau în brazdă, ne-a spus L. Vamoşi, inginerul şef al unităţii". Un argument puternic care stă la baza hotărîrii ferme a meca­nizatorilor de aici, de a face tot ce este posibil pentru încheierea arăturilor adinei, este producţia bună realizată în anul acesta la cultura porumbului (peste 3.300 kg boabe la hectar pe toate cele 225 ha. cultivate !), producţie obţinută pe terenuri arate în toamna trecută. La cooperativa agricolă din Părău, însă, ieri n-a lucrat nici un tractor la arăturile adinei de toamnă. „Nu se poate intra pe cîmp,­­ a motivat inginerul Eugen Iroclă, din această uni­tate. în schimb, am terminat de recoltat porumbul, iar acum se lu­crează la tăiatul cocenilor", a con­tinuat dînsu­l explicaţiile, cu ae­rul omului care ar fi vorbit de 0 CONDIŢIE IMPORTANTA PENTRU OBTINEREA UNOR RECOLTE BOGATE IN ANUL VIITOR realizarea cine ştie cărei perfor­manţe deosebite. Departe de noi gîndul de a minimaliza cîtuşi de puţin importanţa acestei lucrări, însă după cum se ştie, şi după cum au dovedit practic alte uni­tăţi, ea trebuia încheiată de mult, iar suprafeţele respective de te­ren, arate, dacă nu în totalitate (avînd în vedere şi timpul nefa­vorabil), cel puţin parţial. Afară, în curtea sediului, cîţiva tractorişti aşteptau să li se dea de lucru. „Pe unele terenuri mai zvîntate, de pe pante, ne-au spus ei, s-ar putea ara. Aşteptăm însă dispoziţii de la tovarăşul in­giner". Fără comentarii! Incinta secţiei de mecanizare de la C.A.P. Veneţia. Cîteva trac­toare cu motoarele pornite erau trase în faţa atelierului. într-o în­căpere, tractoriştii Gh. Stoica, Ion Cociş, Gh. Cociş şi pontatorul Victor Stoica stăteau de vorbă. — Cîte tractoare lucrează la arat? — Nici unul. — Există suprafeţe pe care se poate lucra? — Da. Pe vreo 30 de hectare pe care se vor cultiva cartofi în a­­nul viitor. Dar încă nu-s gunoite. Şi apoi mai sînt unele parcele unde se va semăna porumb... Am aflat apoi că din coopera­tivă mai trebuie transportată la baza de recepţie o mare cantita­te de sfeclă de zahăr şi porumb, al cărui cules încă nu s-a termi­nat, dar, din lipsa încărcătorilor, ritmul de lucru este extrem de scăzut. Aşadar, acum, cînd fiecare oră este deosebit de preţioasă pen­tru punerea la adăpost a recol­tei şi terminarea arăturilor adînci, la Veneţia tractoarele şi remorcile stau pentru că preşedintele şi in­­ginerul-şef al unităţii nu se îngri­jesc să asigure cîţiva oameni pentru deservirea lor. Nu este a­­ceasta o dovadă clară de nepă­sare şi indisciplină? Comitetul comunal de partid, co­mitetul exe­cutiv al consiliului popular şi or­ganele agricole judeţene sunt da­toare să intervină de urgenţă pen­tru a curma asemenea stări de lucruri. Este în interesul coope­rativelor, al economiei judeţului ca întreaga recoltă să fie pusă grabnic la adăpost, iar arătu­rile adînci de toamnă să fie exe­cutate fără întîrziere pe toate su­prafeţele planificate. 1W ■ IMWI I. TOCANIE La C.A.P. din Ghimbiav se ară ultimele suprafeţe. Foto: I. TOCANIE /\ In pagina a 2-a COLOCVIU CETĂȚENESC tl ■!•»!■« IBN­ Sesiunea Consiliului popular municipal Ieri după-amiază, în sala Ca­sei prieteniei, a avut loc cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popu­lar municipal. La lucrări,­ au luat parte tova­răşul Victor Negoescu, vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean, conducători ai între­prinderilor de construcţii din mu­nicipiu, preşedinţi ai unor aso­ciaţii de locatari, alţi­­invitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au fost înscrise : Raportul Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar al municipiului Braşov cu pri­vire la activitatea desfăşurată in direcţia realizării planului de in­vestiţii şi a celorlalte lucrări din fondurile de investiţii centraliza­te, necentralizate şi de la buget, pe anul 1971; Planul privind gos­podărirea şi înfrumuseţarea mu­nicipiului în anul gospodăresc 1971—1972, prin munca voluntar­­patriotică a cetăţenilor, precum şi o informare asupra modului cum sînt duse la îndeplinire ho­­tărîrile adoptate în precedenta sesiune. Pe marginea­­ problemelor su­puse dezbaterii, au luat cuvîntul numeroşi depu­taţi şi invitaţi şi au fost adoptate hotărîri cores­punzătoare. .. . In încheierea lucrărilor sesiu­nii, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular municipal. In pagina a 4-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita președintelui Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România \W//w/////////////////«//////////////////////////îw«/////;5'//////////z////////////////////////////x////////////x///////r///^ Planul pe 11 luni a fost realizat pe ansamblul industriei judeţului Oamenii muncii din industria judeţului rapor­­ază îndeplinirea cu 5 zile înainte de termeni­l planului pe 11 luni. Succesul este o expresie fap­­­tică a adeziunii lor la politica ştiinţifică a parti­d­­­dului nostru. Ca urmare s-au creat condiţii pentru în ^ obţinerea pină la finele lunii a unei producţii­­ suplimentare în valoare de 425 milioane lei. O contribuţie deosebită la obţinerea acestui succes au adus colectivele de salariaţi de la U.P.R.U.C., „Rulmentul", Combinatul chimic Făgăraş, „Răsă­ritul", Fabrica de stofe, C.E.I.L., Fabrica de pos­tav Prejmer, I.P.C., întreprinderile de industrie lo­cală din Făgăraş şi Rupea. Însemnate cantităţi I de produse I suplimentare , în primele două decade din noiembrie caise- § 5 tivul fabricii „Temelia" din Braşov a mai crddu- S I gat bilanţului de producţie suplimentară: alte § S 400 tone ciment, ceea ce ridică producţia dată­­ peste plan de la începutul anului la 15.100 tone. $ $ ★ «5 Oţelarii de la „Hidromecanica" au realizat pînă & S în prezent 306 tone oţel peste plan, cantitate ce § $ reprezintă aproape 1/3 din producţia suplimen- ^ 5 tară de oţel obţinută în industria judeţului C os- S 5 tru. De remarcat este şi preocuparea colectivu- ^ $ lui uzinei pentru optimizarea structurii oțelurilor jj* ^ fabricate. % Carenţe birocratice care frînează aplicarea ideilor novatoare Continua modernizare a zestrei tehnice din dotarea întreprinde­rilor cunoaşte, an de an, o sub­stanţială extindere a sferei sale şi, îndeosebi, o creştere susţinută a efectelor tehnice şi economice, care propulsează producţia pe coordonate superioare de efici­enţă. Un aport însemnat aduce în acest sens activitatea inova­toare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni — inventa­tori, inovatori şi raţionalizatori — orientată spre perfecţionarea teh­nologiilor de fabricaţie, a utila­jelor şi agregatelor, a metodelor organizatorice aplicate în secţii şi ateliere. Realităţile din întreprinderi do­vedesc că un rol esenţial în im­plicarea pe scară cît mai largă a noului tehnic şi economic îl deţine folosirea eficientă, judici­oasă a forţelor proprii de con­cepţie, a capacităţii proprii de creaţie tehnică şi materială. Toc­mai de aceea colectivele din nu­meroase întreprinderi iniţiază mă­suri în vederea creării unor con­diţii optime pentru afirmarea noului tehnic, pentru aplicarea cu maximă operativitate a miilor de inovaţii şi raţionalizări propu­se de muncitori, ingineri şi teh­nicieni. O dovedeşte, printre al­tele, faptul că numărul inovaţii­lor aplicate în primele trei tri­mestre din anul în curs este mult mai mare decît în perioada simi­lară a anului trecut. O creştere deosebită au înregistrat, totoda­­tă, economiile de materii prime, materiale şi manoperă, realizate pe această cale, ele ridicîndu-se în această perioadă la 137 mili­oane lei, faţă de numai 74 mi­­lioar­e lei în trei trimestre din a­­nul trecut. Există acăia conduri­ da angajamentul anual asumat de colectivele din industria braşo­­veană, de a economisi 165 mili­oane lei prin aplicarea de inven­ţii şi inovaţii, să fie integral rea­­lizat şi chiar substanţial depă­şit. O privire mai atentă asupra modului de aplicare în producţie a ideilor novatoare relevă însă că rezultatele obţinute pînă în prezent pe ansamblul industriei braşovene puteau fi mult mai bu­ne. Ele au fost diminuate însă de o serie de deficienţe, îndeo­sebi de natură birocratică, for­malistă, care se manifestă în u­­nele întreprinderi Prima dintre acestea se referă la faptul că un număr mare de inovaţii continuă să „stea la coadă" în sertarele unor factori de răspundere pen­tru a primi avizul de aplicare în producţie. De remarcat că mai mult de jumătate din numărul propunerilor de inovaţii pe an­samblul industriei braşovene nu sunt încă aplicate în practică. Cea mai mare parte dintre aces­tea (circa 60 la sută) sunt prove­nite din acest an și se găsesc în diferite stadii de proiectare, rea­lizare a prototipului, experimen­tare sau omologare. Restanţele înregistrate în aplicarea lor se datoresc îndeosebi realizării cu mare întirziere a prototipului, fac­torii responsabili argumentînd „pro causa" lipsa de capacitate la atelierele de execuţie. Argu­mentaţie superficială, în multe cazuri falsă, întrucît se ştie că indicele de folosire a maşinilor şi utilajelor din sculării şi atelie­re ale serviciului mecanic şef, nu numai că este sub nivelul pla­nificat, dar e departe de a ates­ta folosirea întregului fond de timp disponibil pentru producţie. Cu totul nejustificată apare în­să situaţia existentă la unele în­treprinderi, unde propunerile de inovaţii stau cu anii înmormînta­­te prin sertare, fără să ajungă în stadiul materializării în pro­ducţie. Astfel, la Regionala C.F.Rt. Braşov sunt în restantă, de peste un an, 9 propuneri de inovaţii, dintre care unele încă din anii 1967—1968. O insuficientă preo­cupare pentru aplicarea opera­tivă a inovaţiilor s-a constatat la turnătoria de fontă de la Uzi­ Ioan STRĂJAN, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Gh. NOVAC Dumitrache Constanţa, una din muncitoarele fruntaşe în întrece­rea socialistă de la Fabrica de tricotaje Braşov. ■ l■lMl■l■l■ll!■l■l■l■l■lRfwm■wl*|«(Mi■m■l■l ■(«;■!■ I ■ I ■ t ■ I »HBI »LB+BI Bî WMtflMT în mod firesc, o nouă promoţie de absolvenţi marchează sfîrşitul li­nei etape în activitatea colectivului didactic. Despărţirea profesorilor, diriginţilor, a conducerii şcolii de tinerii care o absolvă este, totdea­una, un moment de bilanţ. Nu-mi pot imagina însă, că un profesor şi, cu atît mai mult un diriginte, nu se interesează de destinul tinerilor săi discipoli după ce aceştia au păşit ultima dată pragul şcolii. Desigur, mulţi dintre ei „rezistă“ selecţiei concursurilor de admitere în şcoli postliceale sau în învăţămân­­tul superior. Cifrele sunt elocvente, în anul şcolar 1970/1971, situaţia absolvenţilor unor licee de cultură generală din Braşov, promovaţi în şcoli superioare, este edificatoare. Liceul nr. 1. 108 din 200; liceul „Dr. Ioan Meşotă": 68 din 140; Li­ceul nr. 4, 54 din 120; liceul „Ura­rea" : 123 din 233. Dar ce se întîmplă cu ceilalţi ? Cu absolven­ţii care au avut un eşec la intrarea în facultate, cu cei care, din diferite motive, nici nu s-au prezentat la un astfel de concurs, cu cei care au trecut tîrîş-grăpiş de pragul baca­laureatului? Cum anume îşi con­tinuă ei drumul început pe băncile şcolii? în ce condiţii şi spre ce mo­dele umane vor evolua aceşti tineri? Formulîndu-ne clar aceste între­bări, am efectuat sondajele nece­sare pentru a putea desprinde cîte­va aspecte edificatoare. Dintre cei cea 100 de absolvenţi ai liceului „Unirea" necuprinşi în momentul de faţă în alte forme de învăţămint, peste 80 s-au încadrat în cîm­­pul muncii; acelaşi lucru s-a întîm­plat şi cu 62 de absolvenţi de la Liceul nr. 1, cu peste 50 de la liceul „Dr. Ioan Meşotă", cu 50 de la Liceul nr. 4 etc. Ce i-a determi­nat ?­­ Conştient fiind că in volumul de cunoştinţe acumulate in timpul şcolii am unele goluri, faptul că nu am intrat la Facultatea de drept din Iaşi nu m-a „dezarmat" - îmi spune József Buday, absolvent al liceului „Unirea". De loc dezorien­tat, aşa cum s-a intimplat cu alţi colegi ai mei, m-am angajat la u­­zina „Rulmentul". - De ce ? - Nu pot accepta să fiu întreţi­nut în continuare de părinţi. Şi a­­poi, la 19 ani, se cuvine să intru in viaţă prin propriile mele puteri. Cum? Prin muncă. Voi căuta să lu­crez, nu într-un joc călduţ, sau cu hirtiile, ci direct in producţie. — Renunţi la­ facultate ? - Nici gind! Mă voi pregăti să-i urmez cursurile fără frecvenţă. Mi-a plăcut modul de a gîndi al acestui tînăr. După cît se pare, roa­dele eforturilor educatorilor să­ în­floresc. Conştienţa şi reala aprecie­re a propriilor sale posibilităţi îl va feri în viaţă de eşecuri, deoarece nu-şi va propune niciodată un ideal pe care să nu-l poată atinge. Ce poate fi mai frumos în existenţa unui om?!? ... Doriana Lungu, absolventă a Li­ceului nr. 4, a obţinut la bacalau­reat media 6. Absolvind în acelaşi timp şi Şcoala populară de artă, Doriana vrea să se facă actriţă. Deocamdată, lucrează ca desena­tor tehnic la „Proiect" Braşov. — De ce te-ai angajat ? — Nu-mi pot permite să mă în­treţină părinţii, timp de un an de zile, pină voi da examen de admi­tere la I.A.T.C., deşi au această posibilitate. Tatăl meu este ingi­ner, iar mama funcţionară. Dar nu m-aş simţi bine. Ei sint totuşi mai in vîrstă, iar eu atit de tînără! Conştientă de necesitatea mun­cii, Doriana demonstrează că pro­fesorii, educatorii ei au ştiut să-i sădească in suflet dragostea pentru muncă, singurul izvor de adevărate satisfacţii, insă, în cazul ei munca de orientare profesională nu şi-a atins scopul întru totul. Evoluţia­ ei în şcoală denotă o pregătire su­perficială în salturi, iar examenul la I.A.T.C., în afara talentului, o­­bligă şi la o solidă şi vastă cultu­ră generală. Poate că ar fi trebuit să-şi revadă mobilul opţiunii sale profesionale. — Eu m-am angajat ca munci­toare necalificată la uzina ,,Trac­torul" - îmi spune, de asemenea, Mihaela Bălan, care a absolvit li­ceul „Dr. Ioan Meșotă". Mărtu­risesc insă că pentru moment sunt dezamăgită. Nu pentru că nu mi-ar place munca. Dimpotrivă. Victoria STEGARU (Continuare în pag. a 3-a) „Nu pot accepta să fiu întreţinut” !» Ce se întîmplă după eşecul la concursul de admitere? Dacă aş mai da o dată examen la liceu... Părinţi şi... „părinţi" Realizarea profesională înseamnă muncă! (Continuare în pag. a 3-a) Promoţia de pionieri „4 50-a aniversare a Uzinei de auto­camioane Braşovui Unul dintre obiectivele e­­ducaţiei comuniste a tinerei generaţii este apropierea şi legarea cit mai strinsă a şco­lii noastre de realitatea prac­tică, de viaţă. În acest scop, iniţiativele şcolilor din Bra­şov au început să se concre­tizeze în diferite acţiuni, din­tre care, zilele acestea, s-au reliefat mai ales cele între­prinse de Şcoala generală nr. 22. Printre ele se înscrie un ciclu de acţiuni întreprinse, în colaborare cu Uzina de autocamioane. Muncitorii u­­zinei, părinţi ai copiilor, le-au vorbit despre tradiţiile uzinei aflată in pragul sărbătoririi unei jumătăţi de veac de e­­xistenţă. Tot în colaborare cu uzina, s-a desfăşurat un con­curs pionieresc cu tema : „Contribuţia uzinei la dezvol­tarea economiei naţionale", au avut loc înti­niri cu spor­tivi de frunte ai uzinei. In viaţa şcolii şi a Uzinei­­de autocamioane s-a înscris şi un eveniment cu multiple semnificaţii : detaşamentul de pionieri al clasei a IV-a A a primit în rîndurile pionieriei 60 de şcolari care au împli­nit 7 ani. Festivitatea primirii a avut loc la secţia sculărie a Uzinei de autocamioane, iar noua promoție de pionieri a primit denumirea ■,A 50-a aniversare a Uzinei de auto­camioane Brașov". 1 5­0_ *

Next