Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)

1972-05-14 / nr. 8505

Pag. 2 HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pag. 1) vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective: concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politicoideollogică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării Republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului, însemnate acţiuni sint prevăzute in hotărîre pentru marcarea peste hotare a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România în viaţa economică, social-politică şi culturală in anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţârii noastre, a politicii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, în presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. I. G. L îşi intră mai bine in atribuţii Atribuţia primordială a întreprinderii de gospodărie locativă constă în buna întreţinere a fondului locativ de stat, atribuţie care se corelează, conform prevederilor Legii nr. 10/1968, cu contribuţia beneficiarilor direct interesaţi, a tuturor locatarilor. Am ţinut să fac de la început această remarcă, întrucît n-aş vrea să se înţeleagă că întreprinderea noastră se situează pe poziţia lui „factotum“, ci, dimpotrivă, rezultatele noastre se fundamentează, fireşte, şi pe înţelegerea pe care o avem din partea locatarilor, cei mai apropiaţi colaboratori ai noştri. Aşa stînd lucrurile, este necesar să prezentăm şi să explicăm cîteva dintre măsurile complexe pe care le aplicăm, scontînd pe o eficienţă sporită în munca noastră. Prima treaptă a procesului de întreţinere şi gospodărire a locuinţelor fiind depistarea imediată a defecţiunilor, am organizat, pe baza unor grafice programatoare, un sistem de vizite-control cu o anumită periodicitate, în toate locuinţele din perimetrul nostru teritorial, cu scopul intervenţiei cît mai rapide în remedierea lor. Numai astfel putem introduce în planul tehnic de reparaţii cele mai urgente şi oportune lucrări. Insă, pentru a situa la nivelul calificativului „satisfăcător“ acest aspect al activităţii noastre, acordăm o deosebită atenţie şi propunerilor pe care chiriaşii le prezintă asociaţiilor de locatari şi deputaţilor. Numai în aceste luni ale anului 1972, am primit peste 1.300 de propuneri, dintre care, ţinîndu-se cont de urgenţa şi capacitatea de execuţie a întreprinderii, vor fi rezolvate în acest an peste 500 Tot astfel, trebuie să subliniez şi eficienţa colaborării dintre organele noastre de administrare şi execuţie , cu comitetele asociaţiilor de locatari. Şi în viitor, liantul acestei colaborări, pe care o dorim şi mai rodnică, va consta în receptivitatea reprezentanţilor asociaţiilor şi în promptitudinea cu care vom efectua intervenţiile noastre, menite satisfacerii cerinţelor locatarilor. Este locul aici să evidenţiem faptul că, pînă în prezent, au răspuns cu solicitudine tuturor apelurilor noastre asociaţiile de locatari nr. 2, 3, 6, 13 (cartierul Steagul roşu), 24 (cartierul „Tractorul), 21 (Zona gării), 33 (Piaţa teatrului) şi altele. Un alt capitol al activităţii întreprinderii noastre se fundamentează pe lucrările de reparaţii interioare şi exterioare la imobile şi instalaţiile care le deservesc, al căror volum este de 5.000—6.000 anual. Dintre cele planificate pentru anul 1972, au fost executate peste 900 astfel de lucrări, în primele patru luni. Sîntem, însă, conştienţi că nu am reuşit să satisfacem integral toate cerinţele locatarilor, pe care le considerăm foarte întemeiate, motiv ce ne determină să acţionăm în continuare pentru îmbunătăţirea permanentă a activităţii noastre sub acest aspect. Primul pas în acest sens îl reprezintă complexul de măsuri aplicate recent în întreprinderea noastră, în scopul determinării unei mai mari operativităţi şi mai ales al creşterii productivităţii muncii. Introducînd sistemul salarizării în acord global pentru lucrările de refacere a teraselor blocurilor, realizăm o mai mare cointeresare a muncitorilor, precum şi grăbirea ritmului de execuţie a lucrărilor. M-am referit la aceste lucrări de refacere a teraselor, nu fără o intenţie anume. Trebuie să precizez că în executarea lor întîmpinăm mari neajunsuri din partea unor locatari, care, fixîndu-şi antenele individuale de televiziune cu ajutorul unor cuie de... 10 cm. lungime, deteriorează planşeul. In astfel de situaţii, este total inutil să ne mai întrebăm cum şi de ce se produc infiltraţiile de apă în plafonul apartamentelor de la ultimele nivele ale blocurilor ! Ştim, de asemenea, că unele nemulţumiri ale cetăţenilor au drept cauză lungimea — inadmisibilă — a perioadelor în care se face depietrificarea conductelor de apă caldă, dezgroparea şi curăţirea lor, precum şi repararea aparatelor în contracurent de la centralele termice. Pentru a evita aceste nemulţumiri, în prezent aplicăm o nouă metodă de curăţire prin circulaţia forţată a unei soluţii de apă cu acid (inovaţia aparţine maistrului Florin Căpraru, de la sectorul mecanic-şef Steagul roşu), al cărei rezultat constă în reducerea de cca. 8 ori a timpului de curăţire, ceea ce permite şi realizarea unor economii de peste 400.000 lei anual. Aceluiaşi scop i-a fost destinată şi o altă iniţiativă: montarea, la centrala termică nr. 5 din Zona gării, a unei instalaţii de automatizare prin care se evită depunerile rapide de piatră în cazanele de preparare a apei calde, aceasta atrăgînd după sine prelungirea duratei lor de funcţionanare, întrucît roadele acestei instalaţii s-au dovedit extrem de eficiente, vom introduce, cît de curînd, astfel de instalaţii în alte 13 centrale termice din Braşov. In plus, pentru asigurarea funcţionării pe bază de program a centralelor, montăm în 10 dintre acestea, aparate programatoare ce vor acţiona pompele respective. încă o problemă — la care se pare că unii vor zîmbi — din sectorul activităţii noastre este cea a exploatării ascensoarelor, care impune asigurarea din partea noastră a unui număr corespunzător de personal specializat. Ceea ce ne străduim să şi realizăm. Dar, pe lingă — uneori — lipsa de operativitate a unor salariaţi de la I.G.L., locatarii suportă unele neajunsuri în funcţionarea lifturilor din propria lor vină. De ce ? Fiindcă nu arareori lifturile devin. .. jocuri pentru copii sau sunt degradate prin spargerea oglinzilor, a tuburilor fluorescente etc. Or, pentru contracararea unor astfel de „efecte“, sugerăm asociaţiilor de locatari o mai intensă muncă de educare a cetăţenilor în spiritul grijii desăvîrşite pentru avutul obştesc. Pentru a oferi cititorilor acestor rînduri o garanţie a faptului că măsurile pe care le preconizăm şi la a căror aplicare am şi trecut, în parte, vor constitui pentru noi obiectivele primordiale ale activităţii, consider necesar să,evidenţiez, în încheiere, eforturile pe care organizaţia noastră de partid, în colaborare cu cea a uteciştilor şi sindicală le dedică intensificării activităţii de educaţie comunistă a tuturor salariaţilor noştri, în mod deosebit, întăririi disciplinei în muncă, condiţii sine qua non în satisfacerea, mereu la un nivel superior, a cerinţelor cetăţenilor. Nicolae DRĂGAN, directorul LG.L. Braşov t a Billfll BBILIIII Bill I Bia DRUM NOU Tablou din recenta producţie prezentată de elevii Şcolii populare de artă din Braşov. Noi reglementări Fondul Arhivistic Naţional privind Intre măsurile luate de conducerea de partid şi de stat pentru ocrotirea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre socialiste, se înscrie şi Decretul cu privire la Fondul Arhivistic Naţional. Decretul precizează că prin documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional se înţeleg: acte, corespondenţă oficială şi particulară, memorii, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, literare şi artistice, planuri, hărţi, filme, diapozitive, plăci fotografice, fotografii, înregistrări fonice şi video, jurnale, chemări, proclamaţii, afişe, schiţe, desene, tot felul de proiecte, ştampe, sigilii, ştampile şi alte asemenea documente cu caracter istoric sau documentar. Toate aceste documente create în decursul vremii de organele de stat şi de celelalte organizaţii, sau de persoanele fizice care au îndeplinit funcţii sau misiuni de răspundere în stat sau au avut un rol deosebit în viaţa politică, socială, economică, ştiinţifică, culturală sau artistică a ţării, constituie izvorul cel mai bogat şi autentic de cunoaştere şi scriere a istoriei patriei, a luptei eroice a poporului, pentru independenţa naţională şi eliberarea socială şi a eforturilor depuse pentru edificarea societăţii socialiste. Pentru cercetarea ştiinţifică şi munca cultural-educativă, documentele oferă un larg cîmp de investigaţii şi informare, punînd la dispoziţia cercetătorilor date importante asupra tuturor domeniilor de activitate. Pentru aceste motive, documentele de arhivă sunt valori de interes naţional, cărora partidul şi statul le acordă o protecţie specială. In acest sens, pentru organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii. Decretul prevede reguli precise cu privire la înregistrarea, constituirea, selecţionarea, inventarierea, păstrarea şi folosirea documentelor pe care le deţin. Ministerului de Interne, prin Direcţia Generală a Arhivelor Statului, îi revine, în continuare, obligaţia de a îndruma, coordona şi controla activitatea arhivistică din întreaga ţară; întrucît Decretul prevede numai principiile de bază ale activităţii arhivistice, Filiala Braşov a Arhivelor Statului, ca şi celelalte filiale din ţară, a organizat zilele acestea instructaje cu personalul de arhivă de la instituţiile şi întreprinderile din judeţ, în cadrul cărora s-au dat indicaţii de aplicare a acestor principii, în raport cu diferitele laturi şi operaţiuni ale muncii practice. Considerăm că în urma instructajului, munca de arhivă va cunoaşte îmbunătăţiri substanţiale, mai ales la unităţile din cadrul economiei forestiere, industriei alimentare, comerţ şi altele, unde s-au constatat mari neajunsuri în constituirea şi păstrarea documentelor. Constituirea Fondului Arhivistic Naţional creează un cadru juridic adecvat care să asigure protecţia corespunzătoare valorii deosebite a acestor bunuri de interes naţional. în acest sens se interzice înstrăinarea sau scoaterea peste graniţă a documentelor cu caracter istoric şi documentar, stabilindu-se sancţiuni penale pentru cei ce ar sâvîrşi o asemenea faptă, sau chiar numai ar comite o asemenea tentativă. In privinţa persoanelor particulare care deţin documente ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional, în Decret este înscrisă obligaţia păstrării in bune condiţii a acestor materiale, pe care ie pot dona sau vinde numai Arhivelor Statului sau celorlalte instituţii autorizate prin Decret. Ţinem să facem, prin intermediul ziarului, un apel călduros către persoanele care deţin documente cu caracter istoric şi documentar de a se adresa cu toată încrederea filialei noastre pentru a le preda, fie prin vînzare, fie prin donaţie. Colecţia de documente create în activitatea unor persoane fizice care au avut un rol deosebit în viaţa politică, socială, economică, ştiinţifică, culturală sau artistică a ţării, care vor fi depuse spre păstrare la Arhivele Statului, vor primi denumirea persoanei respective, iar depunătorii vor putea condiţiona modul de folosire a materialelor depuse. Faţă de importanţa deosebită pe care o prezintă Decretul, este o îndatorire a tuturor instituţiilor şi întreprinderilor de a acţiona permanent pentru aplicarea în viaţă a prevederilor sale. Prof. Ştefan SUCIU, director adjunct la Filiala Arhivelor Statului Braşov Pe şantierul Fabricii de radiatoare şi cabluri (Urmare din pag. 0 lui mecanic şi investiţii de la F.R.C. ) am procurat restul documentelor, care ne-au fost impuse de Consiliul popular judeţean în acordul prealabil. Ele se referă la cota de gaz metan, avizul Inspectoratului sanitar, al Regionalei C.F.R. Braşov etc.“. Nu se puteau procura oare aceste documente de la bun început fără să se tergiverseze lucrurile timp de trei luni ? Şi oare de ce „impuse“? Noi credem că erau absolut necesare. Aşa s-a ajuns ca F.R.C.-ul să obţină autorizaţia de construcţii doar la 20 aprilie, adică la aproape trei săptămîni de la data cînd trebuiau începute deja lucrările pe şantier. Dar nici acum beneficiarul nu a eliberat în întregime amplasamentul obiectivelor principale de investiţii. Mai există şi un alt aspect. Beneficiarul şi-a prevăzut, după cum ne-a spus ing. C-tin Marcu, realizarea în trimestrul II a.c. a unui volum de lucrări de construcţii şi montaje în valoare de 300.000 lei, în timp ce tov . Eleodor Ghindoc, inginer şef la I.C.I.M. Braşov, afirmă că planul constructorilor pentru acest trimestru se ridică la 1 milion lei. De unde se vede că în realizarea noilor investiţii pentru creşterea producţiei de radiatoare constructorul este interesat de... 3 ori mai mult decît însuşi beneficiarul investiţiei. Iată de ce considerăm că în cel mai scurt timp conducerea Fabricii de radiatoare şi cabluri trebuie să pună ordine în activitatea de investiţii din întreprindere. Sunt necesare, în primul rînd, măsuri energice şi operative pentru eliberarea în întregime a amplasamentului pentru noile obiective de investiţii, în paralel, conducerea I.C.I.M. Braşov este obligată, conform clauzelor contractuale, să acţioneze operativ pentru grăbirea execuţiei la lucrările de fundaţii şi să asigure în continuare forţa de muncă şi utilajele necesare pentru realizarea unui ritm susţinut al lucrărilor de construcţii. Nici beneficiarul, nici constructorul nu trebuie să uite că peste întîrzierile de pînă acum nu se poate întinde muşamaua nepăsării, mai ales că în prezent realizările la lucrările de construcţii şi montaje se cifrează doar la. . 3,7 la sută din planul anual. Dimpotrivă, restanţele trebuie în cel mai scurt timp recuperate, iar planul trimestrului în curs realizat. Nr. 8505 AMINTIRI TRAINICE In zilele acestea, cind orarul şi-a epuizat ultimele indicaţii precise, absolvenţii au făcut faţă unui program mai încărcat, poate, ca oricînd emoţia momentelor deosebite pe care le implică un asemenea final fiind probabil învinsă de solicitările numeroase pe care le presupune. Au fost, pe rind, încheieri de cursuri — aproape toate concepute ca un ultim şi frumos dialog —, a răsunat din sala primei grupe de absolvenţi a facultăţii de muzică acel „Mulţi ani trăiască" al unui cor cu pretenţii şi nu puţini din cei care au lucrat efectiv cu anul III, indiferent de gradul lor didactic sau de disciplina predată, au cunoscut momentul unic cind te stăpîneşti greu ca să-ţi disimulezi tulburarea. In fond, facultatea de muzică a actualei Universităţi îşi dobîndeşte — deşi înfiinţată în urmă cu trei ani — abia acum actul real de identitate. Pentru că o instituţie de învăţămînt superior înseamnă absolvenţii ei, înseamnă acei oameni cărora li s-au încredinţat nu simple cunoştinţe de specialitate, ci răspunderi. Născută dintr-o necesitate, dar reflectând totodată şi acumulări în timp, ilustrate, de pildă, de calitatea absolvenţilor Liceului de muzică, facultatea a apărut în contextul dezvoltării de ansamblu a învăţămîntului, a culturii şi creaţiei. Ceea ce nu înseamnă că nu au fost de înfrînt greutăţi ale începutului. Într-una din serile trecute, cînd îi ascultam pe proaspeţii absolvenţi în dialogul lor final cu colegii mai tineri, acel cor al amintirii unei etape şi al deschiderii altora noi, mă gîndeam la primele lor cursuri, la primele lor seminarii. Ei, cei 28 de acum, evoluaţi pe planul cunoaşterii muzicii, capabili să o facă înţeleasă, cunoscută, vor fi fost dezamăgiţi cînd orarul le fixa ca loc de desfăşurare al unor cursuri pe a- Primii absolvenţi ai Facultăţii de muzică cela al Şcolii populare de artă sau cînd, in condiţiile unei înzestrări mai modeste, de început, se loveau de greutăţi în studiul individual. Intre timp a apărut sediul facultăţii, baza materială s-a schimbat, cadrele didactice s-au înmulţit pe măsură ce studiul mai adine al frumoasei lor discipline o cerea. Oricum, n-a fost pentru nimeni uşor şi asta va face amintirile mai trainice. Sunt printre aceşti absolvenţi unii care au experienţa catedrei şi care au beneficiat de posibilitatea încheierii unei forme de învăţămînt superior. Continuîndu-şi activitatea didactică, sînt alţii care poartă încă în priviri scînteia adolescenţei. Cunoscîndu-i, am descoperit la unul pasiunea pentru un anume instrument, la al. 11 plăcerea lucrului într-o unitate interpretativă complexă cum e un cor, la alţii dragostea faţă de copii, la a căror educaţie vor avea multe de spus. Unul iubeşte viorile, o colegă a acestuia are pasiunea cantoului, ciţiva s-au dinfirmat ca interpreţi ai folclorului, mulţisau destul de mulţi) au pasiunea lecturii, a teatrului. Muzica le va fi profesiune, dar tot ea i-a sensibilizat, atît ca viitori pedagogi cît şi ca oameni ai unui timp în care arta îi poate face pe semeni mai buni, mai cinstiţi, mai drepţi. Recunoştinţa exprimată la cursul festiv de închidere tuturor cadrelor didactice a fost realmente pornită din suflet. O vor putea uita oare, cînd vor lucra cu proprii lor elevi, pe cea care la lecţiile de canto s-a apropiat atît de mult de ei, conf. univ. Lia Hubic, artistă amerită ? Mai mult ca sigur că nu. Şi nici pe alţii, mulţi formaţi în anii cînd îi formau ei înşişi pe aceşti primi absolvenţi. Nu se va uita nici acel premiu II al unui Festival al artei studenţeşti adus facultăţii de singurul ei an de pe atunci, şi cu atît mai puţin se vor putea uita distincţiile viitoare culminînd cu locul I recent cucerit la Cluj. Da, timpul trece, „bobocii“ de ieri sunt absolvenţi acum, predau emoţionant o ştafetă, lasă în urmă amintiri pregătindu-se pentru ceea ce a fost scopul anilor lor de studiu. Universitatea, căreia facultatea de muzică îi conferă acea deschidere spre orizontul sensibilităţii şi al frumosului, spume „succes!“ acestei prime serii. Nu ştiu cînd şi nu ştiu cum voi revedea pe unul sau pe altul din cei 28 de ani, dar aş vrea ca imaginea simbolică a corului lor, ansamblu armonic, fără voci distonante, să-i caracterizeze, indiferent unde vor lucra. Mihai NÁDIN Expoziţie de artă plastică cu vînzare Ieri, la sala „Arta", a avut loc vernisajul unei inedite expoziţii cu vînzare, organizată de artiştii plastici braşoveni. Sumele care vor fi încasate din vînzarea tablourilor (demn de menţionat că la numai o oră de la deschidere, 6 Tablouri din cele 41 expuse erau deja reţinute), vor fi depuse în contul Fondului de solidaritate internaţională. Expoziţia, la care îşi dau concursul 28 de artişti, va fi deschisă pînă în data de 24 mai a.c. NVITAŢIE LA CONCERT Intre vechile documente atestînd preocupările muzicale de pe teritoriul patriei noastre, culegerile călugărului benedictin Ion Căianu (Caioni) datînd din secolul al XVII-lea, au oferit cercetătorilor, muzicologilor şi compozitorilor contemporani un interesant şi valoros material. Compozitorul Dom Popovici a scris lucrarea „CODEX CA IONI“, preluînd elemente tematice cuprinse în antologia cu acelaşi nume. Cunoscuta măiestrie a compozitorului în tratarea armonică şi a instrumentaţiei pentru orchestra de coarde, conferă în această lucrare notei arhaice, păstrată cu multă autenticitate, un cadru creator, plin de originalitate şi rafinament artistic. Cu ocazia unui concert anterior, scriam despre o anume preferinţă a melomanilor braşoveni pentru Johannes Brahms şi iată că, voind parcă să confirme acest lucru, concertul filarmonicii I.G. Dima“ de luni, 15 mai, programează din nou — pentru a opta oară în această stagiune — o lucrare a marelui compozitor german: „CONCERTUL PENTRU VIOARĂ ȘI ORCHESTRA IN RE MAJOR OP. 77“. Făcînd parte din repertoriul violonistic de mare prestigiu, concertul, prin solicitarea tehnică şi mai ales prin larga sa gamă expresivă — de la începutul pastoral de poem din partea I şi pînă la intensitatea accentelor folclorului maghiar din partea a II-a — va constitui pentru public un prilej deosebit de a urmări evoluţia pe un plan evident ascendent, a tinerei soliste braşovene Gabriela Ijac. „VARIAŢIUNEA ŞI FUGA PE O TEMĂ DE MOZART“ de Max Reger vor încheia acest con- cert a cărui conducere muzicală este încredin- ţată dirijorului Mircea Basarab. Mircea GHERMAN ! Ieri la Braşov Manifestări ştiinţifice medicale Sub egida Filialei Braşov a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, ieri în sala Casei de cultură a studenţilor ca şi în aceea a Staţiei de recoltare şi conservare a sîngelui Braşov, s-au desfăşurat consfătuirea „Relaţiile soră-bolnav şi sorămedic“, organizată de Secţia cadre medii a filialei şi masa rotundă „Aritmiile şi tulburările de conducere în infarctul miocardic“, organizată de Secţia medicină internă. Avînd ca invitaţi medici şi cadre medii din Bucureşti şi alte judeţe ale ţării, lucrările primei manifestări — desfăşurate în prezenţa a circa 200 cadre medii din oraşul şi judeţul Braşov, precum şi eleve de la Şcoala tehnică sanitară — au conturat contextul moral-profesional şi politic al dublei relaţii dintre cadrele medii şi bolnavi, dintre cadrele medii şi medici, subliniind multiplele îndatoriri profesionalumanitare ce revin cadrelor medii în nobila muncă de ocrotire a sănătăţii publice. Cea de-a doua manifestare, îmbrăcînd un riguros caracter ştiinţific şi de specialitate, a căutat ca prin aportul prestigios al unor personalităţi din ştiinţa medicală braşoveană şi naţională să aducă un plus de cunoaştere şi experienţă într-o maladie ce continuă să se numere printre pericolele prioritare ce atentează la sănătatea şi viaţa omului. Vînătorii şi pescarii sportivi braşoveni, pe locul III în întrecerea pe ţară In corpul I al Facultăţii de silvicultură a avut loc şedinţa plenară a Comitetului A.J.V.P.S. Braşov. Au participat ing. Ioan Cazacu, vicepreşedinte al Asociaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi din R.S.R., îng. loan Văduva, director in Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, precum şi preşedinţi de filiale, vînâtori şi pescari sportivi din judeţ, numeroşi invitaţi. In cadrul plenarei s au analizat rezultatele obţinute în întrecerea la 1971 dintre asociaţiile judeţene şi din, municipiul Bucureşti ale vinătorilor şi pescarilor sportivi. Cu această ocazie A.I.V.P.S. Braşov i s-a decernat Diploma pentru locul III pe ţară.