Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)

1972-09-15 / nr. 8610

Proletari din toate Urile, uniţî*»i!irum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEJEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8610 Vineri, 15 septembrie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întâlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stânescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotăririlor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă nou spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite în aşa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. la sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Erau prezenţi tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Trăiască Partidul Comunist Român !“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-re-finîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă le Sebeş. Secretarul general al parninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. titlului este întîmpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii oraşului, de cetăţeni din localităţile învecinate, care îşi exprimă satisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se întîlnî cu conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşii George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sebeş. Sunt prezenţi membri ai conducerii organelor locale de partid şi de stat, un numeros public, care ovaţionează „Ceauşescu—P.C.R. !", „Ceauşescu— P.C.R. !“ O gardă alcătuită din militari ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei şi pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fan f continuar( în pag. a 3-a) A In unităţi din oraşul Sebeş Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba lulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sânt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba lulia care a vorbit despre realizările cooperativelor; într-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de pe această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cîte am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită, ca de exemplu la oţel de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră iniţial, tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret, pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimentareobţinute în îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producţie fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua orînduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice! se scandează „Ceauşescu-P.N.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însuşi în oraşul dumneavoastră să făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de învăţămînt. Dealtfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din judeţul Alba nu vor rămîne mai prejos decit ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii în care sînteţi angajaţi şi pe acela de a întîmpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveniment — şi aş dori ca, la această sărbătoare să constatăm că judeţul dumneavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru! (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea oruduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe care Ie vom sărbători în același an. Oamenii muncii din Alba Iulia, care au un trecut istoric aşa de minunat, vor trebui să dovedească că ştiu să făurească prezentul, că ştiu să asigure şi viitorul — viitorul copiilor lor,‘ al copiilor copiilor lor. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea cu succes a socialismului în patria noastră noi ne aducem totodată contribuţia la cauza generală a socialismului, la întărirea forţei tuturor ţărilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. Este bine ştiut că, pînă la urmă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare popor reuşeşte să Ie obţină în activitatea sa — în făurirea orînduirii noi — cu atît este mai mare contribuţia sa la întărirea forţei ţărilor socialiste, a unităţii lor, cu atît este mai mare aportul său la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Ştim că este necesar să depunem totodată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire sociala. Tocmai de aceea partidul nostru, guvernul nu precupețesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea securităţii europene, pentru o lume a păcii şi colaborării între toate popoarele. (Aplauze puternice). Nu doresc să mă mai opresc asupra altor probleme. Conferinţa Naţională a trasat un larg program de activitate. In recenta întîlnire cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid am discutat cum să unim mai bine eforturile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru a înfăptui acest minunat program. Aş dori, şi cu acest pri m Continuare în pag. a 4-a) CINCINALUL sub deviza: MAI IUTE, MAI BINE, MAI EFICIENT! O scurtă convorbire cu operatorii chimişti înainte de începerea lucrului, pentru ca fiecare să ştie ce are de făcut, este o metodă care dă bune rezultate la Combinatul chimic Victoria, unde în prima decadă s-a realizat 33,2 la sută din planul producţiei marfă pe luna septembrie. Aşa procedează şi ing. Gheorghe Vasile, şeful secţiei răşini sintetice. „PRODUSELE NOASTRE, lA CEL MAI ÎNALT NIVEL MONDIAL“ Intenţia cu care intrasem pe poarta uzinei făgărăşene era să desluşim explicaţia succeselor din ultima vreme, succese care au „propulsat“ realmente uzina pe primul loc în ierarhia unităţilor industriale din judeţ. Dacă ar fi să consemnez numai ce mi-a relatat inginerul Ioan Tîrnăveanu, şeful serviciului planificare, mi-ar trebui foarte mult spaţiu. Am aflat astfel că uzina a mers pe dezvoltarea autoutilării, toată acţiunea reducînd substanţial importul. De altfel, preliminările merg pe realizarea a 9 milioane lei în acest an prin autodotare, suplimentîndu-se angajamentul iniţial de 7,5 milioane lei. „Am prevăzut creşteri substanţiale de producţie pentru acest cincinal, urmînd să depăşim cifrele de plan din 1975“, ne spunea Ioan Tirnoveanu, subliniind astfel felul în care colectivul urmează indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, date cu ocazia vizitei efectuate anul trecut în uzină. „Ne-am orientat cum să acţionăm în acest scop. In general, toate secţiile noastre vor avea o dezvoltare spectaculoasă, urmînd să realizăm o creştere, în medie, de 2—3 ori a producţiei la toate reperele. Acordăm în continuare o importanţă deosebită extinderii gamei de produse din poliester, aşa cum sunt rezervoarele de 60 m.c., armate cu fibre de sticlă. Aici produsele noastre se vor prezenta la cel mai înalt nivel mondial. Intrarea în fabricaţie ar urma să se facă la 31 decembrie 1973, dar noi o să terminăm pregătirile cu 5 luni înainte de acest termen“. Insecţia cazangerie este foarte greu să stai de vorbă cu cineva. Zgomotul valţurilor de virolat tabla, produse ale concepţiei Adrian TEACĂ (Continuare în pag. a 2-a) Tîrgu-Mureș |~--------------------------------------------\ Cu plănui pe 9 luni îndeplinit Un ritm sporit de fabricaţie se înregistrează în aceste zile şi la Fabrica de zahăr Bod. Aici sunt prelucrate zilnic 2.000 tone de sfeclă de zahăr în joc de 1.800 cît era în mod obişnuit „raţia“ fluxului tehnologic de pînă acum. Aceste fapte,, la care se adaugă începerea campaniei de prelucrare cu 12 zile mai devreme, sunt însemne elocvente ale rodnicei întreceri socialiste în care s-a angajat cu mult elan colectivul întreprinderii. Munca plină de elan care caracterizează aici activitatea de zi cu zi a făcut ca prevederile de plan pe primele 9 luni din acest an la producţia globală şi la producţia marfă să fie realizate ieri în întregime. S-au creat astfel condiţii pentru obţinerea, pînă la finele lunii în curs, a unei producţii suplimentare în valoare de 14 milioane Iei. începe un nou an şcolar. Milioane de elevi de pe cuprinsul patriei, înconjuraţi de grija partidului şi astatuluiloişi îndreaptă astăzi paşii spre şcoală, ocupîndu-şi locurile în bancă. Şcolarii „bătrîni“ primesc cu bucurie în rîndurile lor bobocii noii generaţii, care privesc emoţionaţi abecedarul. Întregul popor îşi încredinţează azi copiii învăţătorilor şi profesorilor, cu speranţa ca ei, ca semănători şi făuritori de cunoştinţe, să le asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă. Pentru aceasta, membrii corpului didactic au înalta răspundere politică şi cetăţenească de a sădi şi consolida în conştiinţa celor mai tineri cetăţeni ai patriei idealurile societăţii noastre socialiste, dragostea faţă de partidul comuniştilor şi ţară, respectul faţă de muncă şi oameni. Zi de sărbătoare, prima zi de şcoală e întîmpinată cu emoţie şi nerăbdare de toţi şcolarii, educatorii şi părinţii din ţara noastră. Urăm succes tuturor, cu credinţa că profesorii şi şcolarii noştri vor răspunde, prin munca susţinută de zi cu zi, grijii pe care partidul şi guvernul le-o acordă, îndeplinindu-şi cu cinste datoria faţă de societate, de cerinţele actuale şi viitoare ale României socialiste. SUCCES ÎN NOUL AN ŞCOLAR! ! -1 Munca culturală-muncă de partid VULCAN: Secretarul de partid, animatorul activităţii cultural-educative ŞINCA: „Avem un director de cămin cultural bun, cu iniţiativă“ FELDIOARA: „Noi nu ne putem lăuda cu directorul nostru“ FĂGĂRAŞ: „Ce bine-ar fi dacă am avea şi noi un cor!“ Ba consfătuirea cu preşedinţii consiliilor populare şi secretarii organizaţiilor departid săteşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat cu claritate răspunderea organelor locale de partid şi de stat pentru întreaga activitate economică, socială şi cultural-educativă care se desfăşoară în raza teritorială asupra căreia îşi exercită competenţa. Conferinţa Naţională a partidului a reliefat încă o dată necesitatea exercitării de către, organele locale de partid şi de stat a tuturor prerogativelor cu care au fost investite. Organizaţiei de partid dintr-o comună nu-i poate fi indiferent nimic din ce se întîmplă în viaţa locuitorilor şi a localităţii respective. Cu atît mai mult, cînd este vorba de educaţie, de activitatea cultural-artistică, organizaţia de partid este datoare să analizeze, să controleze şi să determine formele şi conţinutul acestei activităţi în funcţie de aspectele locale, de condiţiile pe care le îmbracă în localitatea respectivă înfăptuirea politicii culturale a partidului. Practica arată că în numeroase localităţi, acolo unde comitetelede partid, organizaţiile de bază, s-au preocupat intens de felul cum îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturale săteşti, viaţa culturală reflectă această preocupare în rezultate pe măsura efortului depus. Aşa de pildă, în comuna Vulcan, secretarul de partid, tovarăşul Stelian Ioana, este un veritabil animator al activităţii culturale. Sprijinul pe care-l acordă căminului cultural, şcolii, bibliotecii săteşti, demonstrează grija plină de răspundere comunistă faţă de activitatea educativă. Afişul căminului cultural este dovada clară a unei vieţi spirituale intense, bogată în forme şi iniţiative originale. Membrii comitetului comunal de partid şi ai consiliului popular comunal sunt participanţi activi la numeroase acţiuni culturale, determinînd ancorarea în realitatea satului şi, eficienţa manifestărilor la care participă. Atît Comitetul comunal de partid cît şi consiliul popular comunal analizează periodic activitatea cultural-educativă din comună, controlează şi îndrumă elaborarea şi realizarea planurilor de muncă ale instituţiilor culturale. Ba Şinca, deşi numit de numai un an în funcţia de director al căminului, profesorul Viorel Muntenuş a izbutit să activizeze rapid numeroase formaţii artistice şi să ofere locuitorilor satului o viaţă spirituală bogată, modalităţi diverse -'re a-şi petrece instructiv şi plăcut timpul. Staţia de radioficare şi-a reluat emisiunile şi este ascultată cu viu interes pentru consistenţa programelor care urmăresc cu mare operativitate evenimentele ireale. S-au înfiinţat o echipă de teatru, un taraf, un teatru de păpuşi, iar corul şi echipa de dansuri aspiră la o activitate de performanţă, pregătindu-se pentru a fi pretendenţi serioşi ai premiilor în viitoarele concursuri. In jurul căminului cultural, activează colective animate deentuziasmul Daniel DRĂGAN (Continuare în pag. a 4-a)