Economia Naţională, 1886 (Anul 10, nr. 1-52)

1886-01-06 / nr. 1

2 ECONOMIA NAŢIONALĂ portante prin mulţimea intereselor ce îmbrăţişază, şi de la a cărora soluţiune depinde în mare parte desvoltarea economică generală a ţereî. Intre acestea vom începe cu tariful autonom în­făţişat de către guvern Corpurilor legiuitoare. Ne aducem aminte cu toţii că din diferite împrejurări tariful nostru autonom din 1876 nu se mai aplica nici chiar asupra productelor acelor ţări cu care nu încheiasem convenţiuni comer­ciale. De o parte erau Sfaturile cu care aveam convenţiuni şi ale cărora mărfuri erau vămuite conform cu tractatele ce încheiasem cu dânsele; de alta, se aflau ţările cari, de­şi nu aveau nici o con­­venţiune cu noi, totuşi beneficiai­ de aceleaşi favore ca şi cele cu care eram legat­ prin convenţii. Cu alte cuvinte noi nu mai a­­veam tarif general sau autonom şi aplicam tariful convenţional la toate ţările. Acăstă stare anormală, şi care, fie dis în trăcăt, nu trebuia să esiste de la început, urma să înceteze odată. O ţară sau că are convenţiuni de comercie, sau că aplică tariful autonom celor cu care nu are legături, termin de mijloc nu în­cape, şi ne tot mirăm cum de am putut noi îndura acăstă situa­­ţiune atâţi ani de a­rendul. .Guvernul ţăreî dorind să pună capăt acestei stări anormale, a cerut abrogarea legii din 1878 care con­sacra şi aplicarea tarifului general din 1876 modificat asupra pro­­veninţelor din acele ţări cu care nu aveam convenţiuni. Tariful s’a promulgat şi pus în lucrare. Conform legii din Martie 1885, gu­vernul a depus acel tarif pe biuroul Parlamentului spre a-l cer­ceta şi modifica după cum va găsi cu cale. Aşa dar astă­zi ta­riful nostru autonom se află încredinţat deputaţilor şi senatorilor, şi de la dănşi, ţăra aştăptă, cu o legitimă nerăbdare, să-şi dea verdictul. Lucrarea ce este chiemat să facă Parlamentul român este pre cât de importantă pre atât de gingașă. Că este importantă ni­meni nu se poate îndoi, de oare­ce de la modul cum acest tarif va fi alcătuit depinde întrăga nostră politică vamală. Un tarif poate fi prohibiționist, protector și liber-schimbist, poate fi un termen rae­­i­iu între cele două din urmă forme, adică pote fi un tarif mo­derat, sau în parte protector, în parte moderat. Toate acestea de­pinde de la scopul ce se va urmări, și aceasta este cestiunea care trebuesce mai întâi­ deslegală. Nu stim de, ce idei vor fi insu­flați represintanții națiunii cu privire la viitorea nostră politică vamală, cu toate acestea ținând seama de ideile care predomnesc

Next