Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1893-01-28 / nr. 63
ANUL I No. 63 ABONAMENTUL Pe un an........................................Lei ul » 6 luni........................................» » Pentru străinătate se adaogă portul. ))( cf 12 )6) NUMERU 25 BANI ZIARseptâmâîta:L Redactor-proprietar: En). Al. MANOLIU Joi 28 Ianuarie 1333 f ' ”“ ')( Rendül in pagina III...........................Bani 25 ( REDACTIA SI ADMINISTRATIA )( » » iv...............•_ - » 15 IN STABILIMENTUL GRAFIC ,.MIRON COSTIN'" STR. GOLIA No. 54. Inserțimiî si îvrianic 1 lett - "ia Sf ne couittloethui Vorbind in numerul trecut despre ziua de 24 Ianuarie, am ţinut se amintim însemnătatea mare ce o are pentru noi, şi am spus că acestei zile datorim tot ce avem astăzi şi tot ce vom mai realiza în viitor. Ea s’a strecurat însă şi anul acesta uitată cu desăvîrşire de guvern şi amintită din întimplare de o societate şi de studenţi cari în sfîrşit o serbătoriră în Capitală în un mod cu totul particular, odată cu aniversarea Ligei culturale, prin câteva discursuri şi atâta tot. Ca se ne complectăm însfîrşit, revenim astăzi asupra acestei chestiuni şi nu ne putem opri în mirarea ce ne a pricinuit uitarea, sau mai bine zis îndiferenţa pentru această zi mare, singura mai în drept de a fi serbătorită, ca ceia ce este ziua creerei statului nostru, a regenerărei şi a afirmărei noastre ca naţiune. Cu părere de reu constatăm însă că ziua de 24 ianuarie a încetat de mulţi ani a fi serbată în mod oficial; am putea afirma chiar că încă de la 1860 nu mai figurează de fapt de cât doar prin calendare şi că guvernele ce s’au succedat de atunci, devenind din ce Î11 ce mai mult expresiunea fraţilor de peste Milcov, au căutat să’i reducă însemnătatea şi în fine să o facă să dispară din numerul serbătorilor naţionale. Fără îndoială că trebue să fie un interes mare la mijloc care a dictat ştergerea acestei zile din listă, un interes frăţesc strîns legat de atîtea altele care le au deschis deja tovarăşilor noştri cale destul de largă spre acapararea diriguirei intregei activităţi a statului. Şi in adevăr, la ce ar mai exista acum pe lista serbătorilor naţionale ziua de 24 Ianuarie, când de fapt unirea nu mai este aceia ce noi Moldovenii am inteles, ci ceia ce ei, fraţii noştri au urmărit şi realizat. Cu lasarea acestei zile în uitare, mărturisim că au făcut un act de delicateţă căci nu’şi mai procură ocaziunea de a ne vedea disiluzionaţi serbătorind-o, precum cu drept cuvânt ne ved, când privim că ei sunt totul în ţară, că până şi zimbru e înlăturat de deasupra steagurilor armatei, spre a rămânea cu totul nesuparat corbul muntenesc. Serbarea primireî Princepelui Ferdinand şi a Princepesei Maria, soţia sa, s’a făcut la Bucurescî 75 cu o deosebită pompă, şi după programul alcătuit. In ziua de 23 Ianuarie pe la oarele 9 şi 50 m. ant. m. perechea princiară întră în ţară pe la Predeal şi la oara 1 şi 7 m. p. m. sosi în capitală. Primirea la gară fu din cele mai strălucite, după cum relatează ziarele şi de sifri-T 5gul era foarte mare, lumea adunată, oficială şi neoficială nu mai încăpea în gară şi chiar pe strade. După prezentări, cortegiul porni spre Metropolie şi străbătând stradele în mijlocul urărilor şi a uneî ploae de buchete; la oara 2 întră în catedrală unde îi întinpinară ambiî Mitropoliţî. Terminându-se serviciul religios se semnă un act comemorativ în care se pomeni şi despre 24 Ianuarie, dina uirea ţevilor surori, dar în un mod fugitiv şi numaî ca o remarcă că în preziua acestei zile s’au făcut intrarea soţii, ce vor urca odată treptele Tronului Romăniei de astăzi. După întoarcerea la palat avură loc o parte din recepţiunî, iar seara mare spectacol la teatru naţional cu piesa visul unei nopţi de vară de Schakespeare. In ziua de 24 a avut loc căsătoria celor 32 de perechi si defilarea carelor, recepţiunile diferite forcă autorităţi şi corporaţiuni, iar seara un mare prînz de peste 300 tacâmuri în sala de jos a Ateneului Zilele acestea iarăşi avurăm ciocniri de trenuri, iarăşi nămoliri. Aceasta dovedeşte că să impune de urgenţă dublarea liniilor pe unde circulaţiunea e mare si mal 5 5 cu samă de la Bucurescî la Mărăşăscî, iar pe de alta că lipsa de impeigaţî nu se mal poate tolera si că direcţiunea căilor noastre fe-7 5 rate trebue să remedieze acest reu fără întârziere, căci se descreditează cumplit în ochii lume!, care de frică va prefera a călători cu harabagii zile întregi de căt a’şi expune viaţa cu trenurile. „ Aflăm că învăţătorii din judeţul laş! sunt nevoiti să aştepte 7 7 5 5 1 plata salarelor lor câte 20 şi 25 de zile după expirarea lunei, pe când în alte judeţe cum d. ex. al Romanului pe la 20 mult 25 a lunei curgătoare sunt deja plătiţi. Pe Decembrie 1892 ei au primit salarele abia la 21 a. c. sub cuvînt că ar fi fost greşit statul, întocmai cum s’a întîmplat pe aceiaşi lună în 1891. Ar fi de dorit ca d-l revizor să pue mai multă scrupulozitate la facerea statelor spre a nu se mai greşi tocmai când bieţelor oameni le trebue să întimpine cheltuelile reclamate de serbători; cu alte cuvinte să se intereseze ca de însăşi persoana sa. o °$° Aflăm că d-l doctor Leon C. Cosmovici profesor la Universitatea ieşană a fost numit membru titular al societăţei amicilor de sciinţe naturale, anthropologice şi ethnografice din Moscova Iată o parte din textul decretului No. 7231 din 23 Noembrie 1892, ce întovărăşeşte diploma ce i s’a trimis: Societatea în şedinţa sa din 12—24 Oct. 1002, auzind raportul secţiunei sale zoologice asupra valorei lucrărilor sciinţifice ale dvoastre, v'a admis între membrii săi titulari. D-l Cosmovici a înaintat congresului zoologic ce s’a ţinut anul trecut în luna August la Moscova, un memoriu asupra unei chestiuni mari de biologie, memoriu care după cât am aflat de la unii colegi de ai sei din Paris, a făcut pe învăţaţi să vadă că în adevăr calea apucată de mulţi, relativ la interpretarea acelei chestiuni, era o cale greşită. Natural că sunt şi nemulţămiţi deoarece prin arătările sale sunt conbătute, cum 57 să întâmplă de almintrilea ori de căte ori au loc aseminea discuţiunî. In tot caşul e bine că şi Românii să fac cunoscuţi Europei prin lucrările şi vederele lor sciinţifice. Regretăm numai că d-l Cosmovici nu a avut fericirea să fi trimis de minister la acel congres. Dar nu e de mirare căci d-sa e profesor moldovan la universitatea din Moldova. 6 Alegerea din Ploeşti avu de rezultat triumful d-lui N. Fleva candidat al partidului Naţional-liberal. De Peste Munţi. 5 Mişcarea romănilor de peste munţi, pare a-şi lua iarăşi un caracter acut, cel puţin în ce priveşte presa nu numai cea românească dar chiar şi pe cea străină care se interesează şi urmăreşte atitudinea naţionalităţilor din regatul Ungariei faţă cu dominatorii. Cauza se datoreşte declaraţiunei pe care dl. Wackerley o făcu cu ocaziunea lui Iirt Ianuarie, după obiceiul existent în acest Stat, deputaţiunea partidului liberal, declaraţiune care între altele cuprindea şi cuvintele că „ Ungaria este singura ţară din lume unde drepturile de limbă religiune şi naţionalitate sunt asigurate pe deplin». Se înţelege că asemenea cuvinte ce nu corespond de loc situaţiunea ce e au în stat naţionalităţile nemaghiare, a ridicat o nouă furtună de protestări în toată presa lor şi astăzi este obiectul discuţiunei ziarelor străine. Ziarul La République française în numărul seri de la 12 Ianuar face o critică a situaţiuneî popoa