Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1891-01-14 / nr. 18

L. ;i. ISTo. 18. ma el: Tii ■ ].ro. LG 13n «ii EM& SÆMMUMAL j Redaetor-yj ropriotar H. . : yOLin. 1 i •el -î ni ie de treime vorba o. ; otul s; de uv Ido* . ‘i iK‘-ilrcjt imprim si al a rart u VJ. t j /uni 1-1 iRimm ie 1801 REDACŢIA Şl AD?^!íí18TRaiíA EISCHER «mamcuMiI |{v an (i loi „ „ juni au 3 le p­ortiuni si revî.uue­­ leu linia. I­ ll'li! ^ P° l,!iPna H! -j hani i IV I”› bani Începutul o Am putut i«luili ›* arzatoai'o:'. chesi » tm Iovei si hotfiroiiscii. n •cserva ce ›› păstrau îo iUlî. dit: • vecii ni u Gabit m ; păi pudura are si m iau ce ni ile ('♦*-! s t» ITîOOÎlCP, O uoi ir­am­ pu marra) ■ t i :» i;r.~ o și ri i î i i ! A soi. ■■IV ir. Uni­te și o' L mai Cu; U-i vem ,cu ioc: Oi i ~1 icaK ’«Jov cu •:i i ■ 1.111* i '■­ 1 cu toate , mărturisesc iat fim punon ■ ■ teri al uitătei ca po: prin Ieştii'' fraţii din V- VU iii îi e un traiu mai pectat şi mai d Astăzi c­ ine laşul tain l1' t,ra. abuc ’ei * lurășie, red-' "M la adui ; •: ;■ tru indeed u tat cu un cut și a sacri « sita to tonta rose te politică, um . -/â* că și celelalte o­r*a.se ; u ă oi (Iovei Vor see unn pe fosta ei capita* , til mere ••ic în totdeauna. s’a ria și de astă-dată, reu­n­in du-se cel di u ui iu ea se pi, stavilă pornirei nenorocite patimei celor de peste .Mie* » , . de a acapara, totul in profitul lor si a nu lasa Moldovei de-3 căi sărăcie, disconsiderare s umilire. In laşi sa zem­islit ideia seria­j gerei puterilor na t­înnoi noas­tre în un singur mănunchiu, ci a încălzit şi însufleţit rom­ani­­mea ca s’o înbrăţoşeze, cl dar era dator ca se vegheze nein­­cetat ca. actul Unind se fie respectat, și a dovedit că ve­­gheaze! La semnalul de protestare ce l’a dat lașul in contra, în­sia ce*, un artico; .ntau; : « tini cu vi i .ou " i<K ,.v u naláu de la 30 Doct •.vçi?y>h B. care artioul vLnzj, ;•! ;i do vei contră aiy es primate pria >'• < . I. J Sumteiu prea mulţumiţi, i-'n ' ca, limba păcătosului, adevi' t-:, Patrioţilor, a căror organ de pu­blicitate este ,,Voinţa .Naţionalii“, nu le-au fost destul persecuţiile de 12 ani asupra ţerei în general şi a Mol­­dovei in special, găsesc prilej şi a(fi, a-şi versa veninul, cât, cum, şi unde pot ! Tânguirile, bocetele Moldovei, după D-lor au de résultat »Un fine de ! se (ura, (loja, •i actiunen rolu­lui nă seamă că, răci tolerau şi uta Redacţiune, ambele pe Mol­ii, la Bucureşti, leit nu numai instantia, dar (hrpl a I in rirm­ica căruia, i fast r.rmurata. re­puns, ar fi suficient­a in foi,. articului m­encionat v a ALB. Regelui si tutu­ror ca:.­Vililor de Stat, ca să se con­vingă, câtă afecţiune ne păstrează fraţii ? i că d-lor in loc de a pro­­ voca po.cei de la putere se esami­ neze lucru, d-lor pornesc in galop, pe vechiul cal de pripas »Separatism «c.« încheind că, chestiunei moldove­, neşti i s’a dat »Fine de ne primire«! Fi nenişiorilor ! fine de ne primire,­­ ne daţi după 35 de ani ? Cu ce ne­­ V­ţi trata după alţi 35 ani ? Rgem,.Abil­im a respectat Tîrgo­­v­iştea, vechea Capitală şi la Iaşi, la Moldova, la moldoveni aveţi a vă gîndi ? ! Vai vouă fariseilor şi să­dimi mior moderni, făţarnici? După ce, cu catalogul în mână ve­d pină şi şeful holerilor este un Brâtiănu, num­­şi fănaragiî la Dorohoiu a Broşteni sunt umil­it după ce ve dovedim ca in Di­­:1 ‘ţin­e din Bucureşti nu este nici a zî 11­0 de moldo­van, si vămi dat de la semplu Telegrafele și Poste, unde’s \ o .: ‘0 funcționari, • . L* carii cu stăruințin ].•' • Cui și a • ■ ;-d putați munteni, s'a putut stre­­ca să •. — Apoi a zis.și ce, nu ••.um ;i nu au să aibă: tresulta;! satisfac.-tor reclamele moldo- I vendor, der le dați voe a ti as­■ culta?i le .. . s'au nu, dreptate. ■ B.", pur n ci modestia, la Bucu­­c- ■ a a, ca lipsă de drep­' ac­­­o ‘. an lăsa., şi ve vom­­ chema la ti fuială, se vedem cine, i­ asupriţi' s'au asupritorii sunt sepa­­rtişti, antiunioitişti etc.? Cum­ ca asupritorii sunt antimito-­­ nişti, separatişti, etc. dovedesc miile­­ de lapte la care Moldova a fost pîi­­j sivă, încarenatâ şi cu căluşul în gură, a rabd­at cumplitele maltratări;­­ acum, vom cita, căte­ va puncte, ce vne trec în amintire: » ; ] a) Fără se fie in programul lui- N­- roi de la 1850 sub Gr. Ghica, în­dată ce s’a sevărşit Unirea mun­tenii nu s'au ocupat de cât, de ese­­cutarva moldovenilor din funcţiuni, fapt umilitor pentru Moldova. b) Rusia şi Austria ocupă două­ ţări a Moldovei, totuşi nu s’au gân­dit a şterge mareele Moldovei, iar­­ dibucea politică le-a şters până şi de pe­­ Mfa­tul Domnesc din Iaşi până, şi de pe biserici ! ? c) Faptul anti-unist şi pizmaş in contra moldovenilor a mers, pănâ a şterge numele : Alexandru loan­­, din Codicii soi — la 1800, — de şi în Francii; şi adi esistă Codicele Na­poleon. d) Republica de la Ploeşti, fapt unionist era? e) Jurnalul »Presa« la 1874 pro­­punănd­­desfiinţarea Universităţei şi a Mitropoliei Moldovei, şi faptul că, mai anii trecuţi se tenta desfiinţa­rea facultăţii de medicină din Iaşi, fapte unioniste erau ? !) Faptul că, moldovenii in toate ocasiunele au căutat »România« do­vadă, Alexandri Eminescu etc. etc. sunt semne de aspiraţii separatistice? Dar, cănd şi unde Literatura munte­nească a îndrăgit pe moldoveni ? g) La toate acestea, nu trebue să se uite impertinenţi­a biurocratismu- lui ministerial muntenesc din capi­tală şi provincii, pentru moldoveni ! h­) Este proaspăt discursul d-lui deputat Voinov, rădicat in cameră ca moldovan, cine s’a găsit să’l bu­­foneze ? 1) Robescu muntean, venit in Ga­laţi funcţionar, cu palavre şi pehli­vani bcuri, ales deputat de galaţeni, prin urmare de moldoveni ! 2) Tocilescu muntean, ales depu­tat la Iaşi, de moldoveni ! — Dar, aceşti clovni, vor forma o specială fotografiere a tipurilor lor şi desti­­naţiunei ce au ; pentru azi, vom zice: Rob şi Tocila, şi uşior va înţelege ori şi cine, causa umflărei în pene, causa shutttrei acestor paseri, pe ve­chea lor creangă, după ce se satură pe ogorul moldovenesc ! Faptul acestor ingratitudini unio­nist este ? i) Goana sistematică asupra inte­ligenţilor, persecuţia comerciului, pro­prietarilor, arendaşilor şi industria­şilor, unioniste sunt? j) Centralizarea tuturor interese­lor in Bucureşti, întocmirea legisla­ţiei, aşa ca, ultimul ban se curgă numai în Bucureşti — Fapte unio­niste şi de simpărtăşie tovărăşiască, sunt ? Pentru moldoveni n’a rem­as de cât esploatarea ce li se face de atelierii din Bucureşti, şi asceptarea cu septămănile, spre a se putea în­vrednici so vadă pe vre­un vizir. k) M. S. Regele este ţinut sub un fel de pază, ca se nu afle ne­voile ţârei; îl ţin strein de Moldova, i­ar moldovenii ei sunt descrişi cu culorile cele mai negre, şi n’a putut fi, de cât tot o intrigă de la Bucu­reşti, sburătuiala de anii trecuţi !— In Italia, Rusia şi în alte părţi, unde s'a făcut mutarea Capitalei din un oras in altul, vechiul oras ca­re- V 1 "J i. -i._ I , ' ge eu s a o.*« : ■ u ) - o AUieov.

Next