Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1893-07-15 / nr. 1
ECOUL MOLDOVEI —In regularen vieţeî, luetica eî. Noî lucrăm intr’un cerc mic, care nu e interzis nimăruî. Nicî o poliţie, nicî o censurft nu’ruî poate interzice aceas- ta nicî pe atâta. Şi densul arată vlrful unghiei şi surise cu largul seh surâs. —Eî bine dar, nevasta d-tale, nu te opreşte. —Ea e de perfect acord cu mine. , —Aveţî deja un baiat de 3 ani? —Da, avem. Şi nevasta e iar însărcinată. Si d-ta estî liber de la îndatoririle conjugale î... —A, ce om bătrân mai estî! —Da, adevărat, am trăit destul. —Nu în acest sens. Nu, estî bătrăn după ideî, după obiceiuri. Cum ai zimbit de urăt. Şi cu toţii tot aşa: îndată ce s’aţ atins de acest punct, adică punctul relaţiunelor intime se- arată imediat zîmbetul urît şi în cap, de sigur presentaţiunî urîte, murdare. Aşa-i la toţi. Cea mai mare parte din conversaţiunile quotigiane, cea mai mare parte de nuvele, naraţiuni, drame, comedii şi toate operetele, tot în jurul acestuia şi relativ la aceasta. Lepădaţi murdăriile din conversaţie, şi veţi vedea cât timp liber va remâ- nea..... Leapădă d-ta acesta, laide să vorbim simplu şi serios, dacă acesta , te interesează. —Foarte mult mă interesează. Insă lasăm şi mie deprinderile cele vechi. Eu convin că ele sunt răle, iar d-ta nu le da atenţiune. Ştiţi că ceia ce spuneţi este foarte curios, foarte extraordinar şi chiar foarte inprobabil a produce copii nu numai sănătoşi, dar şi cu talente şi chiar geniuri ! ? Nu pot eh așa de odată se dah crezare unei asemenea probleme. Ea în multe locuri 'rai pare foarte curioasă. —Dar aceasta este științific? Ereditatea, de exemplu. —In adevăr ereditatea nu se poate nega. Insă trebue să convii că ea se formează dintr’atătea elemente.. D-ta ai avut tată şi mamă, femeia d-tale de asemenea ; tatul d-tale a avut tată şi mamă, mama d-tale asemenea. Fiul d-tale vra să zică socotind numai străbunii şi străbunele are deja 14 dincele aproape rude. Cu cine are să seamăne ? —Eh iatt numai o proporţiune ştiută. Noi întâlnim mulţi copii cari seamănă cu părinţii lor, nu numai prin exterior dar şi prin însuşirile lor. Iar când bunii şi străbunii au fost oameni buni, cu atât mai bine. La noi în Rusia chestiunea eredităţii de loc nu'î resolvită. Oamenii noştri iluştrii reiaăn fără biografii. Despre străbunii lor noi mai nimic nu ştim. Criticii noştri şi biografii, caută numai se afle cine ce felie de carte a cetit în tinereţii şi acestei cărţi bucuros îi atribue binele şi răul. După mine acesta e stupid. Eu am studiat ereditatea, pe cât a fost posibil în neamul nostru, care a început în secolul al XV şi familia împăraţilor noştri de la secolul XIV pănă la XVII. Istoricii întotdeauna ignorează această chestiune. —D-ta voeşti a proba prin fapte, legea eredităţei şi a selecţiunei ca la regnul animal ? Dacă este probabil perfecţionarea găinelor, vacilor, cailor, de ce n'ar fi posibilă şi perfecţionarea rasei umane ? —D-ta nu crezi aceasta? Nu pot, nu cred, dar aceasta mi se pare cam strunih... (Va urma) DE LA JUDEŢ In No. de vineri, 9, a. c. al ziarului * Evenimentul» cetind o notiţă referitoare la nişte abuzuri ce s’ar fi severşind de Comitetul Permanent al acestui judeţ, cu clădirile de şcoli prin comunele rurale, am căutat a ne informa de aproape pentru a Intera la rîndul nostru asemenea abuzuri. In acest scop, nu ne am sfiit de a cere să ni se puie la dispoziţie dosarele din care am aflat că, şcolile construite în regie de cătra Cogaui. Permanent sunt în No. 3 și anume: 1) în comuna Crucea din comuna Sirca, care costă 17,539 lei 86 bani; 2) în Rădiul Iul Tatar, comuna Teuteşti care costă 17,294 lei şi 02 bani ; 3) In Cogasca, comuna Cucuteni care costă 18,335 lei şi 37 bani. Devizile pentru fiecare din acestea erau de 15.386 lei şi 93 bani. Dar, după cum ne-am încredinţat din actele ce s-au produs, că neprevăzându-se la început dependinţele nacesare, a trebuit să se formeze devize su-plimentare, care au făcut să spo- rească până la sumele sus aratate, pentru fiecare şcoală în parte, după ce s’a scăzut mai întâi l°/0 sub devize, conform învoielei cu constructorii. Preţurile de asemenea am văzut că variază ceva pentru fie-care din ele, însă aceasta se datoreşte în pri-ma linie deosebirea distanţelor , de locurile de unde au avut a se transporta materialurile trebuitoare construcţiunelor. In ce priveşte şcoala de la Ciurea, ea se clădeşte de comu ‘nă pe cheltuiala sa proprie, având ca arhitect angajat pe dl. Iulius Reinike. Această şcoală este mai mare ca cele trei zidite de Comit. Permanent în regie şi cheltuiala ei, în tot cazul nu va trece peste suma de 28.000 lei. Peatra întrebuințată la această clădire a costat efren pe comună fiindcă a ridicat chiar de acolo neavând nevoe de plată mare nici chiar pentru transport de la curieri până pe locul ce se clădește. Desigur că confratele de la «Evenimentul» este victima unui informator de rea credinţă, când i se afirmă că s’a cheltuit 46.000 lei de fiecare şcoală, când în realitate tustrele şcolele costă 53,169 lei şi 21 bani asupra cărei sumi s’a eliberat până acum constructorilor în total 49,395 lei şi 81 bani, cifre pe care le am cules tot din actele privitoare la aceste construcţiuni. Şia, Alba L., Bădărău T., Gelerter L., Popa Burcă I., Botez Viorica, Teleman P., Costachi Elena, Solomon Th., Ionescu Nathalia, Carp Mihai, Andriescu V., Dimitrescu Vasile, Petrovici Gh., Anastasescu Maria, Rusu L. L., Botez I., Coroi Maria Botezatu Maria, Rapaport O., Anastasiu Constanţa, Botez Maria, Nadler M., Maxim Maria, Uscatu I., Antonescu Gh., Casian Matilda, Levadidi Gh., Lovinescu O., Pavelescu M., Carp Elena, Romano Sc., Cancicov V., Racoviţă Ed., Botez Leon, Bobulescu C., Zapan Nathalia, Mogoş D., Feştilă Maria, Rosetti N. C., Popa Vasile, Moţoc Lucreţia, Zorbel I., Paladi I. I., Karner I., Apostoliu Lucreţia, Armaşu Efrosina, Belici Maria, Grinfeld Fr., şi Todiraşcu AL 3 Lista Bacalaureaţilor Următorii candidaţi şi candidate au reuşit în sesiunea examenului de bacalaureat, ce s’a ţinut în primele zile ale lunei curente : Prasin N. Spiru, Borş Lascar, Stratilescu Eleonora, Trancu Marta, Stihi Gh. M., Lepadatu Elena, Erbiceanu Lucia, Caramfil Gh. Eraclidi Leon, Densusianu Elena, Stefanovici N., Banulescu Titu, Corodeanu Elena, Mârzescu Cecilia, Juster., M., Savin Al, Conta Magdalena, Ulea I. D., Stancianu Lucie Din locurilale Cu numerar de azi intrând în al 3-lea an al existenţei ziarului nostru, rugăm pe toţi abonaţii anitrimite costul pentru abonamentul expirat.★ * * De mai multe ori am observat că se introduce în oraş, de cătră pascalii evrei, peşte deja stricat, pe care îl disface prin mahalale cu preţul de 20 până la 40 bani. Prin Tătaraşî, Păcurari, mahalaua Crucei etc., adică pe unde se găseşte populaţiunea românească mai deasă, abundă căruţele jidoveşti cu această marfă periculoasă pentru sănătatea publică, şi pe care o desface lesne neomenoşii negustori, din cauza marei eftinătăţi, fără de a vinde însă şi corigionarilor lor, spunând curat că e marfă numai pentru gol. Cerem celor în drept, să fie măsuri serioase pentru oprirea acestui comerţ mişelesc şi să dea în judecată pe autorii lui. * * * Biserica Sf. Neculai, deja este ridicată din zidărie, căci au ajuns lucrările pănă la încheerea boltei; mai române însă de a se înălţa turnul care va ocupa partea din faţa altarului. Zidirea s’a făcut în bune condiţiuni, şi s’a observat exacta aplicare a stilului foastei biserici a lui Ştefan cel Mare, afară de cât numai că corpul se află înălţat cu cel puţin de un metru, ceia ce , după noi credem că e o abatere , foarte mare, din partea d-lui Leconte. * * * Artiştii dramatici din localitate înfiinţând societatea «Talia» a propus preşidenţia de onoare, princepelui Gr. M. Sturza, pe care d-sa aflăm că a primit-o cu o deosebită plăcere şi prin o scrisoare adresată biuroului societăţei, arată dorinţa ce are de a vedea instituţia tea- trală înălţată şi prosperă. Ne pare bine că principele Gr. M. Sturza, a primit preşedinţia a- 1 :ceste Societăţi şi sperăm că sub patronajul seu, ex se va afirma şi va produce o mişcare de prefacere în întreaga organizare a teatrelor, prefacere atât de simţită după o experienţă de 16 ani. * ★ ♦ Deja suntem la mijlocul lunei lui Iulie şi pănă acuma primăria nu a luat nici o măsură, pentru reparaţiunele ce trebuesc făcută la localurile de şcoli ce cad în sarcina sa. Nu mai vorbim de cele ale statului care cu siguranţă se vor pune în reparaţie, după obiceiul apucat, odată cu deschiderea cursurilor. * b * Observăm că cei în drept nu au nici o măsură în contra vânzătorilor de tot feliul de fructe crude vătămătoare. Credem că ar fi foarte nimerit că pe timpul acesta, şi ameninţaţi cum suntem de holeră, să se oprească cu desăvîrşire vinderea unor aseminea fructe. ★ * * Panea se cumpără actualminte la pităriile d-lor C. Papana şi Aledrescu din piaţa Sf. Spiridon cu preţul de 20 Kilgr. Ne mirăm însă cum primăria vezând această reducere, se intervie cu autoritatea de care dispune şi pe lăngă că ceilalţi pitari ca se facă aceiaşi reducere. ★ ★ * La băile de la Repedea s’a aşazat multă lume şi antreprenorul şi dă toată silinţa ca s’o mulţumească. Omnibusul, pus la disposiţia publicului, duce şi întoarce în oraş pe fiecare zi numeroşi vizitatori care rămân încântaţi de poziţia admirabilă şi aerul curat. * * * Berăria Elizeu a început a fi frecventată de lume pentru berea excelentă cu care e servită și orchestrul bun ce căută în fiecare seară, din bucăţile alese ale bogatului repertor de care dispune. ★ ★ Consiliul comunal necomplectându-se nici sesiunea aceasta nu s’a hotărît prin urmare nimic asupra chestiunei cumpărărei otelului Traian. Se crede că pe ziua de 16 se va face o nouă convocare. ★ ★ -¥■ Singura distracţie ce mai găsim în oraş este primblarea la grădina de la Copou. Unde cântă musica militară Duminică numai pănă la 7 jum. pare seara iar Joia pănă la g jum. Credem că nu e un lucru mare dacă s’ar dispune să se cînte în fiecare seară de la 7 —10 oare. ★ b + Prima încercare, este titlul unuî nou și prea frumos vals, compus de d-ra Maria Caudella și se află de vânzare la magazinile Maugsch, Grimberg și magazinul conservatorului. D-ra Caudella dovedește mult talent cu acesta a sa prima încercare şi sperăm că va da la lumină multe opere de această valoare. Cu această ocaziune anunţăm publicului că d-ra Maria Caudella rămânând vacanţa în oraş, este dispusă a da lecţiuni de piano. Doritorii se pot adresa la părintele său, dl. Eduard Caudella ce locuește în str. Butu.