Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)

1893-07-15 / nr. 1

ECOUL MOLDOVEI —In regularen vieţeî, luetica eî. Noî lucrăm intr’un cerc mic, care nu e interzis nimăruî. Nicî o poliţie, nicî o censurft nu’ruî poate interzice ace­as-­­ ta nicî pe atâta. Şi densul arată vlrful unghiei şi su­rise cu largul seh surâs. —Eî bine dar, nevasta d-tale, nu te opreşte. —Ea e de perfect acord cu mine. , —Aveţî deja un baiat de 3 ani? —Da, avem. Şi nevasta e iar în­sărcinată. Si d-ta estî liber de la îndatoririle­­ conjugale î... —A, ce om bătrân mai estî! —Da, adevărat, am trăit destul. —Nu în acest sens. Nu, estî bătrăn după ideî, după obiceiuri. Cum ai zim­­bit de urăt. Şi cu toţii tot aşa: în­dată ce s’aţ­ atins de acest punct, a­­dică punctul relaţiunelor intime se-­­ arată imediat zîmbetul urît şi în cap, de sigur presentaţiunî urîte, murdare. Aşa-i la toţi. Cea mai mare parte din conversaţiunile quo­tigiane, cea mai­ mare parte de nuvele, naraţiuni, dra­me, comedii şi toate operetele, tot în­­ jurul acestuia şi relativ la aceasta. Lepădaţi murdăriile din conversaţie,­­ şi veţi vedea cât timp liber va remâ-­­ nea..... Leapădă d-ta acesta, l­aide să­­ vorbim simplu şi serios, dacă acesta , te interesează. —Foarte mult mă interesează. Insă lasăm şi mie deprinderile cele vechi. Eu­ convin că ele sunt răle, iar d-ta nu le da atenţiune. Ştiţi că ceia ce spuneţi este foarte curios, foarte ex­­tra­ordinar şi chiar foarte inprobabil a produce copii nu numai sănătoşi, dar şi cu talente şi chiar geniuri ! ? Nu pot eh așa de odată se dah cre­zare unei asemenea probleme. Ea în multe locuri 'rai pare foarte curioasă. —Dar aceasta este științific? Ere­ditatea, de exemplu. —In adevăr ereditatea nu se poate nega. Insă trebue să convii că ea se formează dintr’atătea elemente.. D-ta ai avut tată şi mamă, femeia d-tale de asemenea ; tatul d-tale a avut tată şi mamă, mama d-tale asemenea. Fi­ul d-tale vra să zică socotind numai străbunii şi străbunele are deja 14 din­­cele aproape rude. Cu cine are să seamăne ? —Eh iatt numai o proporţiune şti­ută. Noi întâlnim mulţi copii cari sea­mănă cu părinţii lor, nu numai prin exterior dar şi prin însuşirile lor. Iar când bunii şi străbunii au fost oameni buni, cu atât mai bine. La noi în Rusia chestiunea eredităţii de loc nu'î resolvită. Oamenii noştri ilu­ştrii reiaăn fără biografii. Despre stră­bunii lor noi mai nimic nu ştim. Cri­ticii noştri şi biografii, caută numai se afle cine ce felie de carte a cetit în tinereţii şi acestei cărţi bucuros îi atribue binele şi răul. După mine a­­cesta e stupid. Eu am studiat eredi­tatea, pe cât a fost posibil în neamul nostru, care a început în secolul al XV şi familia împăraţilor noştri de la secolul XIV pănă la XVII. Istori­cii în­tot­deauna ignorează această chestiune. —D-ta voeşti a proba prin fapte, legea eredităţei şi a selecţiunei ca la regnul animal ? Dacă este probabil perfecţionarea găinelor, vacilor, cailor, de ce n'ar fi posibilă şi perfecţiona­rea rasei umane ? —D-ta nu crezi aceasta? Nu pot, nu cred, dar aceasta mi se pare cam strunih... (Va urma) DE LA JUDEŢ In No. de vineri, 9, a. c. al ziarului * Evenimentul» cetind o notiţă referitoare la nişte abuzuri ce s’ar fi severşind de Comitetul Permanent al acestui judeţ, cu clădirile de şcoli prin comunele rurale, am căutat a ne informa de aproape pentru a Intera la rîndul nostru asemenea abuzuri. In acest scop, nu ne am sfiit de a cere să ni se puie la dispozi­ţie dosarele din care am aflat că, şcolile construite în regie de că­­tra Cogaui. Permanent sunt în No. 3 și anume: 1) în comuna Crucea din comuna Sirca, care costă 17,539 lei 86 bani; 2) în Rădiul Iul Tatar, comuna Teu­­teşti care costă 17,294 lei şi 02 bani ; 3) In Cogasca, comuna Cu­­cuteni care costă 18,335 lei şi 37 bani. Devizile pentru fie­care din a­­cestea erau de 15.386 lei şi 93 bani. Dar, după cum ne-am în­credinţat din actele ce s-au pro­dus, că neprevăzându-se la înce­put dependinţele nacesare, a tre­buit să se formeze devize su-­­plimentare, care au făcut să spo-­ rească până la sumele sus ara­­tate, pentru fie­care şcoală în parte, după ce s’a scăzut mai întâi l°/0 sub devize, conform în­­voielei cu constructorii. Preţurile­­ de asemenea am văzut că vari­ază ceva pentru fie-care din ele,­­ însă aceasta se datoreşte în pri-­­­ma linie deosebirea distanţelor , de locurile de unde au avut a se transporta material­urile tre­buitoare construcţiunelor. In ce priveşte şcoala de la Ciurea, ea se clădeşte de comu­ ‘­nă pe cheltuiala sa proprie, a­­vând ca arhitect angajat pe dl. Iulius Reinike. Această şcoală este mai mare ca cele trei zidite de Comit. Permanent în regie şi cheltuiala ei, în tot cazul nu va trece peste suma de 28.000 lei. Peatra întrebuințată la această clădire a costat efren pe comună fiind­că a ridicat chiar de acolo neavând nevoe de plată mare nici chiar pentru transport de la curieri până pe locul ce se clădește. De­sigur că confratele de la «Evenimentul» este victima unui informator de rea credinţă, când i se afirmă că s’a cheltuit 46.000 lei de fie­care şcoală, când în realitate tustrele şcolele costă 53,169 lei şi 21 bani asupra că­rei sum­i s’a eliberat până acum constructorilor în total 49,395 lei şi 81 bani, cifre pe care le am cules tot din actele privitoa­re la aceste construcţiuni. Şia, Alba L., Bădărău T., Gelerter L., Popa Burcă I., Botez Viorica, Teleman P., Costachi Elena, Solo­mon Th., Ionescu Nathalia, Carp Mihai, Andriescu V., Dimitrescu Vasile, Petrovici Gh., Anastasescu Maria, Rusu L. L., Botez I., Coroi Maria Botezatu Maria, Rapaport O., Anastasiu Constanţa, Botez Maria, Nadler M., Maxim Maria, Uscatu I., Antonescu Gh., Casian Matilda, Levadidi Gh., Lovinescu O., Pa­­velescu M., Carp Elena, Romano­­ Sc., Cancicov V., Racoviţă Ed., Botez Leon, Bobulescu C., Zapan Nathalia, Mogoş D., Feştilă Ma­ria, Rosetti N. C., Popa Vasile, Moţoc Lucreţia, Zorbel I., Paladi I. I., Karner I., Apostoliu Lucre­ţia, Armaşu Efrosina, Belici Ma­­­­ria, Grinfeld Fr., şi Todiraşcu AL 3 Lista Bacalaureaţilor Următorii candidaţi şi candidate au reuşit în sesiunea examenului de bacalaureat, ce s’a ţinut în pri­mele zile ale lunei curente : Prasin N. Spiru, Borş Lascar, Stratilescu Eleonora, Trancu Marta, Stihi Gh. M., Lepadatu Elena, Er­­biceanu Lucia, Caramfil Gh. Era­­clidi Leon, Densusianu Elena, Ste­­fanovici N., Banulescu Titu, Coro­­deanu Elena, Mârzescu Cecilia, Jus­ter., M., Savin Al, Conta Magda­lena, Ulea I. D., Stancianu Lucie­ Din locurilale Cu numerar de azi intrând în al 3-lea an al existenţei ziarului nostru, rugăm pe toţi abonaţii ani­­trimite costul pentru abonamen­tul expirat.★ * * De mai multe ori am observat că se introduce în oraş, de cătră pascalii evrei, peşte deja stricat, pe care îl disface prin mahalale cu preţul de 20 până la 40 bani­­. Prin Tătaraşî, Păcurari, mahalaua Crucei etc., adică pe unde se gă­seşte populaţiunea românească mai deasă, abundă căruţele jidoveşti cu această marfă periculoasă pentru sănătatea publică, şi pe care o des­face lesne neomenoşii negustori, din cauza marei eftinătăţi, fără de a vinde însă şi corigionarilor lor, spunând curat că e marfă numai pentru gol. Cerem celor în drept, să fie mă­­suri serioase pentru oprirea aces­tui comerţ mişelesc şi să dea în judecată pe autorii lui. * * * Biserica Sf. Neculai, deja este ridicată din zidărie, căci au ajuns lucrările pănă la încheerea boltei; mai române însă de a se înălţa turnul care va ocupa partea din faţa altarului. Zidirea s’a făcut în bune condi­­ţiuni, şi s’a observat exacta apli­care a stilului foastei biserici a lui Ştefan cel Mare, afară de cât nu­mai că corpul se află înălţat cu­­ cel puţin de un metru, ceia ce , după noi credem că e o abatere , foarte mare, din partea d-lui Leconte. * * * Artiştii dramatici din localitate înfiinţând societatea «Talia» a pro­pus preşidenţia de onoare, prince­­pelui Gr. M. Sturza, pe care d-sa aflăm că a primit-o cu o deosebită plăcere şi prin o scrisoare adresată­­ biuroului societăţei, arată dorinţa­­ ce are de a vedea instituţia tea-­­ trală înălţată şi prosperă. Ne pare bine că principele Gr.­­ M. Sturza, a primit preşedinţia a- 1 :­ceste­ Societăţi şi sperăm că sub patronajul seu, ex se va afirma şi­­ va produce o mişcare de prefacere în întreaga organizare a teatrelor, prefacere atât de simţită după o experienţă de 16 ani. * ★ ♦ Deja suntem la mijlocul lunei lui Iulie şi pănă acuma primăria nu a luat nici o măsură, pentru reparaţiunele ce trebuesc făcută la localurile de şcoli ce cad în sar­cina sa. Nu mai vorbim de cele ale statului care cu siguranţă se vor pune în reparaţie, după obi­ceiul apucat, odată cu deschiderea cursurilor. * b­ * Observăm că cei în drept nu au nici o măsură în contra vânză­torilor de tot feliul de fructe cru­de vătămătoare. Credem că ar fi foarte nimerit că pe timpul aces­ta, şi ameninţaţi cum suntem de holeră, să se oprească cu desă­­vîrşire vinderea unor aseminea fructe. ★ * * Panea se cumpără actualminte la pităriile d-lor C. Papana şi Ale­­drescu din piaţa Sf. Spiridon cu preţul de 20 Kilgr. Ne mirăm însă cum primăria vezând această reducere, se intervie cu autorita­tea de care dispune şi pe lăngă că cei­lalţi pitari ca se facă aceiaşi reducere. ★ ★ * La băile de la Repedea s’a a­­şazat multă lume şi antreprenorul şi dă toată silinţa ca s’o mulţu­mească. Omnibusul, pus la disposiţia pu­blicului, duce şi întoarce în oraş pe fie­care zi numeroşi vizitatori care rămân încântaţi de poziţia ad­mirabilă şi aerul curat. * * * Berăria Elizeu a început a fi frecventată de lume pentru berea excelentă cu care e servită și or­­chestrul bun ce căută în fie­care seară, din bucăţile alese a­le bo­gatului repertor de care dispune. ★ ★ Consiliul comunal necomplec­­tându-se nici sesiunea aceasta nu s’a hotărît prin urmare nimic a­­supra chestiunei cumpărărei ote­lului Traian. Se crede că pe ziua de 16 se va face o nouă convo­­­­care. ★ ★ -¥■ Singura distracţie ce mai găsim în oraş este primblarea la grădi­na de la Copou. Unde cântă mu­­sica militară Duminică numai pănă la 7 jum. pare seara iar Joia pă­nă la g jum. Credem că nu e un lucru mare dacă s’ar dispune să se cînte în fie­care seară de la 7 —10 oare. ★ b­ + Prima încercare, este titlul u­­nuî nou și prea frumos vals, com­pus de d-ra Maria Caudella și se află de vânzare la magazinile Mau­­gsch, Grimberg și magazinul con­servatorului. D-ra Caudella dove­dește mult talent cu acesta a sa prima încercare şi sperăm că va da la lumină multe opere de a­­ceastă valoare. Cu această ocaziune anunţăm publicului că d-ra Maria Caudella rămânând vacanţa în oraş, este dispusă a da lecţiuni de piano. Doritorii se pot adresa la părin­tele său, dl. Eduard Caudella ce locuește în str. Butu.

Next