Ecoul Moldovei, 1900-1901 (Anul 10, nr. 1-44)
1900-07-13 / nr. 1
ECOL MOLDOVEI Jidanii in România Publicăm azi scrisoarea d-lui T. G. Djuvara, fost ministru plenipotenţiar la Constantinopol, şi pe care d-sa a adresat-o minenentului ziar parizian «La Libre Parole“ din 11 Iulie an. c. Trecând prin Paris, cetiti cu mare uimire ceea ce a scris un cetitor foarte in curent cu lucrurile „ se petrec în România, in re Temps“ cu data de 0 Iulie st. n, cu privire la simptomele de embgrare ale evreilor din România. Nu e greu de a dovedi cetitorului aceluia că nu se găsește nici cum in curentul lucrurilor din Ronănia, ori că le întoarce in un mod defavorabil ărei mele, in interesul unei cauze perdute de cele mult timp, întreaga argumentare porneşte de la o premisă alsă : Jidanii nu sunt stabiliţi de secole in Moldova şi Valachia, ci de vre-o 60 de ani şi mai cu samă de pe timpul domniei lui Mihail Sturza, aurăvălit in Moldova venind din Polonia şi Galiţia ; înainte de epoca aceasta, numărul lor era cu totul neînsemnat.—Fără de invazia recentă, nimeni nu sar fi preocupat de pericolul jidovesc, căci chestia tisă jidovească în România, este o chestie socială şi economică ; însuşi broşurile publicate sub îngrijirea şi patronajul Alianţei israelite universale au recunoscut că poporul român este din cele maiolerante in materie religioasă. Mulţumită, din nefericire, nepăsărea sale în privinţa asta, populaţia jidovască, străină de rasă, i de limbă şi de religie, a izbutit să se planteze în România să crească şi să se înmulţască pănă în aşa, punct încât să întreacă de 300,000 pentru 6 milioane locuitori, căci, după cum a spus, vechiul, meu şef, răposatul Callimaki-Catargi, fost ministru al României la Paris, respundînd d-lui Crémieux „nu i-a atras pe evrei în ţara noastră pasiunea de martiri.“ In 1880, ara ţinut la societatea etnografiei din Paris, sub preşedinţia d-lui Carnot, tatul fostului preşedinte al Republicei, o conferinţă asupra evreilor din România, unde se poate afla toate amănuntele acestei nenorocite chestii. Voiu invoca aici numai câteva autorităţi străine. Marchizul Pepoli ,a strigat in Senatul italian : „Jidavii din Romania sunt năvălitori. “ Românii nu voesc să fie apasaţi de el ; jidanii sărăcesc ţara prin uzură , nu vorbesc chiar nici limba ţarei şi imensa majoritate a lor deabea o inţăleg. Voiu adăuga că In Moldova nu poartă costumul populaţiei române ci pe acel al jidovilor polonejî. Fi formează, spune dl. Ernest Desjardins, un popor, în contact zilnic cu alt popor, fără să se confunde cu el nici chiar să se apropie .... acaparând tot comerţul mic prin şiretlicul seu, toţi "bani! prin îndemânarea sa. In sfârşit principile Gortschacof spune: „Nu treime să se confunde israelitul din Berlin, Paris, Londra şi Viena cu jidanii din Serbia, din România, şi din câteva provincii ruseşti, cari sunt un adevarat flagel pentru populaţia indigenă.“ Şi cetitorul ziarului „Le Temps“ vrea ca această populaţie străină şi neasimilabilă să fie considerată de noi ca românească ? Dar existenţa statului român însuşi ar fi în joc ! Deoarece jidanii cari nu sunt naturalizaţi în regulă, de cătră corpurile legislative româneşti, conform cu constituţia noastră, nu se bucură de drepturile politice şi e natural dar ca să li se aplice legile aplicabile tuturor străinilor fără deosebire ; astfel ca , sunt legile pentru admiterea străinilor în şcoli (şi în privinţa aceasta cetitorul lui „Le Temps“ nu trebue să uite că şi in Franţa să plătesc taxe şcolare), asupra admiterei străinilor în uzine şi legea asupra comerţului ambulant. Contradictoriu meu merge mai departe şi face un proces de intenţie guvernului român, sub cuvint că ar pregăti legi speciale pentru organizarea corporaţiilor şi pentru exerciţiul profesiunilor liberale, după cum asemenea legi nu există nici în stare de proecte, e de prisos să te mai precupăm-In sfirşit jidanii nenaturalizaţi, nefiind în mod abuziv ci legalminte şi cu drept cuvînt consideraţi ca străini, este evident că se poate, în cazuri speciale, prevăzute de regulamentele poliţieneşti, să li să aplice măsurile de expulzare pe cale administrativă . Ce este dlar arbitrar in ceste disposiţiunî, adoptate in toate ţările pentru apararea statului? Ori ce ar spune cetitorul lui „Le Temps“ şi pentru că sunt prigoniţi şi pentru că guvernul nostru „li ridică orice drept “ jidanii emigrează din România,—în foarte mic număr, poate vreo două mii pănă acum—dar pentru că trăind ca nişte parazite pe organismul naţiune! române nu mai pot trage foloase, în criza economică prin care trece acuma ţara mea.— De altmintrelea, după cum legislaţia noastră în ce-i priveşte pe dînşii nu s’a schimbat nici cum în cursul acestor ani din urmă, cum să se explice aşa dar acest exod, care coincide cu jena netolerabilă în care se află ţara? Iată adevărul, şi dacă naţiuni mari şi libere ca Statele-Unite ale Americei, au putut, prin măsuri de siguranţă, să pue stavilă năvâlirei lucrătorilor chineji, pentru ce s’ar blama un popor mic ce ’şi apără existenţa contra unui polip distructor ? De altmintrelea e curios că se caută de a se redeştepta această tristă chestie jidovască tocmai in momentul cind în cele mai mari ţări din Europa, o reacţiune formidabilă tună în contra alementului jidovesc. In orice caz, din punctul acesta de vedere Alianţa israelită universală poate fi sigură că va găsi pe toţi rominii uniţi , oricare ar fi guvernul este speranţă că el îşi va face datoria. In momentul acesta, ceia ce este mai bine de făcut, nu e numai de a uşura emigrările dar încă de a provoca subscrieri publice de ajutoare ca insfax*şit cel mai mare număr de israeliţi să ■ywală^itră mânia în pace. \JjuL Proiecte de legi în perspenă legislatura ac-Dl, Maiorescu a venit la justiţie cu hotarirea de a aduce şi d-sa modificări însemnate în toală. D-sa să zice ca s’ar fi propus : A reforma în mod larg codul de comerţ, fâcînd să se garanteze prin lege inviolabilitatea actelor comerciale, ceia ce va aduce—după credinţa sa—capitalurile străine pentru diferite întreprinderi industriale în ţară.Reforma proiectata de dl Maiorescu e şi acea cu privire la expulzarea străinilor, pe care d-sa ar vroi sa se execute însă în urma a unei hotărîri judecătoreşti. Reforma legei falimentelor, după vederile d-lui Marghiloman, ca falitul sâ fie pedepsit cu închisoarea. In fine, oprirea prin lege ca foştii miniştri de justiţie să nu aibă dreptul de a pleda înaintea instanţelor judecătoreşti decât cinci ani după eşirea din minister. DIN LOCALITATE Trib. secţia II-a a declarat în stare de faliment pe jidanul comerciant I. Moscovici din str. Golia , acesta fugind, Trib, a dat un mandat de arestare. „ Distinsa noastră artistă, d-na Aglae Pruteanu pleacă în astă seară la Paris. „ Tâlhari patronaţi O măsură ad-tivă, cel puţin în cuprinsul judeţului Iaşi, ar fi să se cerceteze cauzele pentru cari făina de popuşoiu e aşa de scumpă, iar vînzătorii au în tendinţa de a o mai scumpi încă. Adiţia ar trebui să-şi dea bine samă că din cauza scumpetei făinei, populaţia saracă e ameninţată să fie lipsită şi de mămăligă şi aceasta datorită unor traficanţi cari ’şi joacă calul cum vor, ştiindu-se la adăpostul oricărei respunderi, îndosiţî find după vorbele, comerţul este liber, înscrise în Consituţie. Dar libertatea mare, în dauna unei populaţii întregi fără nici o cauză binecuvîntată de a urca preţurile asupra articolelor de prima necesitate ca: făina, carnea etc. este nu numai un abus, ci şi o tălhărie şi cînd aceasta se operează cu ştirea şi nepăsarea autorităţilor, să poate spune fără de nici un încunjur că tâlharii sunt patronaţi de adiţie. Cu ce să se mai hrănească poporul, dacă pănă şi făina de popuşoi să vinde 2 kilo 2 de bani şi tinde să se urce încă la 11 bani kilo ?—Nu e caz de intervenţia ad-ţei în daraverile speculatorilor cu alimentaţia publică ? — Feredeul Sarata este ţinut în exploatare de doi jidani cari nu se conformă nici cum dispoziţiilor serviciului sanitar; apa din basen stă cate o săptămînă fără să fie reinoită ; nu bae o murdărie rară și pe lingă acestea să imai spune că publicul e scandalizat de modul cum să percepe taxa băilor, cu alte cuvinte că ar fi o pungășeală. K Jidanul Solomon sin Lupu, stoler din șoseaua Arcu No. 9 fiind surprins că lucra Duminica trecută după oarele 12, i s’a făcut in fine proces de contravenţie. Dar jidanul presupunind că a fost denunţat de nişte tineri de la o bărbierie de alăturea, a sărit cu un scaun asupra lor. Tinerii au parat lovitura cu bastoanele şi in urmă apucim unul din ei scaunul îl aruncă în capul agresorului jidan, făcindu-i o leziune ce-l va sili ca pe viitor să fie mai cuminte. Sărbătorile şi zilele în care Direcţia C. F. R. a acordat reduceri de preţuri, staţiunea balneară Ungheni este singurul loc de«refugiu al ieşenilor, pe care interesele, oîţi lipsa de mijloace ii ţin în oraş. De astă dată publicul găseşte un resta- EMÎNESCjirăjit mai bun şi cabinele pentru băi mai tigbile. mg? La 27 a. c. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei va serbători al 80 an de la naşterea sa. „ Căldurile caniculare ce domnesc, au cam stricat puţin popuşoaelor şi au îngâlbinit şi sucit pe cele rămasă încă neprăşite ; se crede insă că ploile ce cad acuma le vor aduce îndreptare. E Jidanul Pincu Colomon, omul de încredere al d-lui dr. Puşcariu şi totodată Directorul Institutului de Vaccină, tot prin protecţia d-lui Puşcariu, şi despre care lucru ,,Apararea Naţională“ să miră cu o candoare ne maipomenită, a comis zilele trecute încă un soiu de pungăşie. El a sechestrat la dînsul autorizaţia dată altui jidan, Beer Benovicî, de cătră ministrul instrucţiei pentru a deschide un azil confesional. Cauza sechestrului e că doar ar scoate mai răpede jo de lei ce-i cerusă pentru a-i face trebuşoara pe lângă dl. Puşcariu ! Ardem de nerăbdare să vedem ce are să zică ,,Apararea Naţională“ despre jidan şi dl. Puşcariu ! „ Sergentul de noapte din strada Spinţi ducindu-se erl seara să facă obicinuita inspecţie prin ogrăzile caselor din punctul său, a intrat şi la cunoscutul evreu Eichencatz, secretarul intim al d-lui Bădărău, primarul Iaşului. Atîta i-a trebuit sergentului, pentru că numitul evreu să se năpustească asupra lui cu diferite insulte, cercînd chiar să-l lovească şi ameniţîndu-l cu darea afară. Se ştie că Eichencatz are în ograda locuinţii sale şi o bae, care e un cuib de infecţie. Iată de ce l-a supărat atît de mult inspecţia sergentului. Un grup de tineri, compus din elementele cele mai de samă ale corului Mitropolitan din Iaşi, s’a constituit într’o asociaţiune sub denumirea de Asociaţiunea musicală Aurora. Ei vor pleca zilele acestea, sub conducerea eminentului profesor de musică din Galaţi dr. T. Teodorescu pentru a da o serie de concerte în pitoreştele lunci ale mănăstirilor Agapia, Neamţ şi Varatic, precum şi la Băile Bălţeteşti. Vizitatorii monastirilor aşteaptă cu nerăbdare sosirea acestei asociaţiunî. Direcţiunea Şcoalei de încălţăminte, instalată în strada Albă No. 23 din Iaşi, aduce la cunoştinţa publică că examenele acestei şcoli se vor ţinea în zilele de la 14—19 a. c. de la oarele 2—6 sara, înaintea unei comisiunî speciale, iar distribuirea premiilor se va face în ziua de 20 iulie. Şcoala are 36 elevi, împărţiţi în cinci clase. Douăzeci din elevii şcoalei sunt bursieri ai comunei Iaşi. Cu ocaziunea solemnităţei premiilor, d. director G. Caracaş va face o dare de samă de mersul şcoalei, iar publicul va avea ocaziune să viziteze expoziţiunea obiectelor lucrate de elevi. Obiectele cari nu sunt comandate, se vor vinde cu preţul de cost. „ Noul guvern, după cât să transpiră, are absolută nevoe să facă o schimbare în localitate. Această nevoe s’ar întinde asupra comunei şi aşa se e^jdi^ S* svoul răspîndit deja că în curînd cons.’.hhl comunal să fie disolvat. Jidanii din Podul Iloael au cerut prefect tulul judeţuluî nici mai mult nici mai puţin de cât disolvarea consiliului comunal din acel tîrguşor şi numirea unui alt primar, căci la caz contrar sunt hotârîţi sâ emigreze în masă. Pe ce se o fi răzâmînd jidanii din Podul Iloaei, căutînd prin asemenea ameninţare sâ intimideze pe prefectul de judeţ, nu ştim, dar să cuvine ca rezoluţia ce o va pune să se rezume în drum bun ! Au sosit medaliile comemorative ce s-au bătut cu ocazia jubileului I. P. S. Mitropolitului. Ele vor fi distribuite tuturor invitaţilor şi clericilor din eparhia sf. Mitropolit. Ancheta provocată de evadarea lui La-Cearache, din penetenciarul central, urmează fără să fi stabilit pănă acum în mod serios cum a putut evada. * O încercare de sinucidere Martin Cazarovici, din mahalaua Ţicău, întorcindu-se asară acasă, turmentat de băutură, s’a pregătit într’o stracină cu mîncare, o soluţiune de chibrituri cu gînd de aşi pune capăt zilelor. Surprins de cei din casă a fost înpedecat de a’șî pune planul in practică. O copilă a d-lui M. Zocop, în etate de 3 ani, s’a otrăvit erl mîneînd din greșala soricioasă. Transportată imediat la spitalul sf. Spiridon a fost pusă in afară de ori ce primejdie. Au sosit aici 108 jidani din Botoşani, constituiţi într’un grup pentru a emigra la Canada. Ei au intrat în oraş şi s’au aşezat in grădina Arăşteanu de pe şoseaua Socola. Ei vor pleca spre Galaţi de unde se vor imbarca pentru a merge la Rotterdam. Pe teritoriul comunei Bivolari lingă malul Prutului, s’a găsit in stare de putreziciune cadavrul unui om de 50 ani, a cărei identitate nu s’a putut stabili. Se credea a fi unul din plutaşii a căror plute s’a sfatmat cu ocazia venirei apelor mari. In camera prefecturei jud. Iaşi se va ţine licitaţie la 28 August, conform art. 6—24 şi următorii din legea înstrăinării bunurilor statului, pentru vînzarea a 80 de proprietăţi rurale din jud. Iaşi, aparţinînd statului. lila Săprceanu de la băile leacul Sarat Cea mai bine situată, cea mai frumoasă, lângă băi şi cu un număr de camere pe cât de vaste pe atât şi de confortabile pentru familii , preţurile modeste. Să recomandă cu insistenţă tuturor cari au nevoe de băile acestea a prepara camere la Vila Sagarceanu. Restaurantul Tanghele de la băile Slănic, —Moldova. Să recomandă vizitatorilor acestei staţiuni balneare că a deschis un restaurant, în care vor găsi mâncările pregătite în condiţiunile cele mai bune şi cu preţurile foarte eftine. Fabrica de bere „Zimbru “ Recomandăm berea din fabricaţiunea noastră ca cea mai excelenta puţind revaliza nu numai cu produsele fabricelor ţării, ba chiar şi cu cele din străinătate. Administraţia ANUNCIU IPrimul atelier român de croitorie pentru barbaţi Şi fiind specializat în confecţionarea de haine preoţeşti, caţaveici, veşminte, camelance, mantie arhiereşti, am onoarea a mă recomanda Onor. P. S. arhierei şi preoţilor care ar avea nevoe de asemenea lucru, cum şi civililor. Ionica Ştefania Str. Tufescu No. 8, Iaşi