Ecoul Moldovei, 1900-1901 (Anul 10, nr. 1-44)

1900-10-26 / nr. 16

ROMÎNIA A ROMÎNILOE ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONALIST JIEJLFIE UV FIE­ CJLRE A­BONA M ESTUL un an..........................................Lei noi 10 6 luni.................................................. 1 5 Pentru străinătate se adaugă portul Director-proprietar : EM. AL. MANOLIU SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA La Tipografia „A“ strada Sofia Ro. 42 Cine a Îndrăgit străinii, / Minca-i-ar inima cinil. /'„/* Minca-i-ar casa pustia/. Si neamul nemernicia, '.v JI. KMijfisn’ ANUNCURI Rindul în pagina III..................... « « IV.......................... Inserţiunî şi reclame 1 leu linia Un număr vechili.....................Bani 50 Bah­t-50-25 Rugăm pe­­l­nii abonaţi sil bine­­iască a ne achita abonamentele tocite din urmă şi cele pe curent, ci mijloacele noastre slabe nu îmrădue a face faţă cheltuele- I* tiparului, fără de plata abona* Sutelor In timp. Un mic respunS Organul cel mal acreditat al E­­eilor de la noi «Egalitatea» în re­sta de la 18 Octombre sub titlul tricotul situaţiilor excepţionale, să amponează de ordonanţa definitivă a decătorului de instrucţie, de pe lingă Tibunalul de Ilfov dată în chestia rapiotuluî bulgăresc. Să ştie că prin acea ordonanţă să b­mnă, după depoziţiile unor bulgari,­­ mişcarea antisemită din ţară cpu­­ne revoluţionarilor de peste Dunărea ,­ar o încurajază pe cit pot, aşa că­­ un moment dat să profite de iur­­­rarea pe care patima oarbă ar pro­­u­ce-o în contra bieţilor evrei, ceia i le-ar permite să’şi facă apoi jocul al liber în Macedonia şi să înţălege­­ şi’n Dobrogia. Ziarul citat de sub recţiunea d-luî Schwarzfeld aruncă­­ alte cuvinte învinuire asupra noas­­ă a naţionaliştilor că am fi servind o coadă la topor complotiştilor hul­iri, că după paravanul antisemitis­­tului, pregătim dezastrul propriei castre ţări şi, ca să fie şi mai an­­alizat în susţinerea celor înaintate, ia dacă acuzările ce ni le aduce şi instituţionalul a cărui prim redactor ste Lupu Dieter, un alter ego al d-luî chwarzfeld, sau mai bine zis un alt iteresat de a pune în relief aseme­­ea enormitate pe sama naţionalişti­­lor cînd spune că antisemiţii ar fra­­lmiza cu bulgarii. Ori­cît de meşteşugite sunt frazele omenitului articol al Egalităţei şi el cît a căutat autorul lui să'şi spri­­ine argumentările la care a alergat t­otuşî să poate încredinţa ori-cine, ci­­indu’l, că din cuprinsul lui nu reiesă decît neadevărul cel mal patent, sus­­inut cu cinismul caracteristic evreu­­uî în ori­ ce împrejurări s’ar găsi. Bulgarii complotişti au putut să reclare ori­ ce le a venit în minte, sind au fost strînşi cu uşa de auto-A & •ităţile judiciare, în chestia crimelor săvîrşite pe teritorul ţărei noaste, sau a acelora dovedite că au avut scop *a le săvîrşească, dar întru cît s’ar p­iitea deduce macar o umbră de bă­­n­ială că naţionaliştii, ori după cum zic evreii antisemiţii, ar fi de coni­venţă cu bulgarii ca să producă tul­burări pe chestia antisemită, aşa ca să înlesnească acestora îndeplinirea pla­nurilor ce le au în peninsula balca­nică . — Cine nu ştie astăzi că toată lupta naţionaliştilor noştri să rezumă în emanciparea economică a elemen­tului romînesc de sub jugul străini­lor ce deja, chiar îl înăduşă, fie aceştia bulgari, nemţi, chineji, turci, ori ji­dani şi că pentru reuşita acestei lupte să silesc a deştepta opinia publică românească ca, pe deoparte să for­meze societăţi cooperative pentru în­grădirea connaţionalilor noştri, iar pe de de alta să impuie guvernului ţă­­rei, ori de ce culoare ar fi ele, să ie măsuri pentru prosperarea lor, iar oamenilor să fib­ă legi pentru înlătu­rarea pe cît se va putea mai mult a străinilor, cari ţin calea desvoltării po­porului român în toate ramurile acti­vităţii economice. Numai cine e orb si surd nu vede şi nu aude că noi, naţionaliştii susţinem, pe cît putem, prin graiu şi faptă resistenţa fraţilor noştri de peste munţi şi din Mace­donia în contra tiranizărilor ce le su­făr de la conlocuitorii lor de alte neemuri, cari s’au pus în minte să-i desnaţionalizeze şi putem fi învinovă­ţiţi aşa dar cu atîta uşurătate că am da mină de ajutor tocmai bulgarilor, cari ucid ziua în ameaza mare pe Ma­cedoneni şi ne ameninţă cu laudele de a ne lua Dobrogia ! — Iniţiativa în­­fiinţărei societăţii « Brazda » nu e oare opera naţionaliştilor revoltaţi de pur­tarea nedemnă şi nerecunoştinţa bul­garilor, dintre cari un însemnat nu­măr îşi duc traiul în ţară la noi şi strîng averi numai din cultura legu­melor ? Statul bulgar liber e să se scuze cătra puterile Europei cum va crede de m­işeliile supuşilor lui, săvîrşite pe teritorul nostru, dar evreilor nu le este scuzată poziţia agresivă ce au luat-o faţă cu poporul român şi cu a­­şa mai puţin încă calomniile şi insul­tele cele mai josnice ce i le arunc zil­nic şi de ani întregi prin presa lor din ţară şi străinătate şi aceasta toc­mai pentru starea excepţională ce o au­ să nu se plîngă necontenit contra na­ţionaliştilor, fiind­că măsurile ce şi le iau el sunt îndreptate în contra tu­turor străinilor, iar nu numai contra neamului lui Israel, cel mai esclusi­­vist, cel mai hrăpaciu, cel mai dis­­tructor, din cite să găsesc pe glob şi în acelaşi timp cel mai de temut din cauza organizaţiilor in societăţilor lui să poată rezista piedicilor ce le întimpină în cale-i, cel mai pervers dar şi mai mişel în alegerea armelor cu care caută să-şî deschidă drum larg la pre­dominarea popoarelor lumei, după cum îi prescrie talmudul. Noi naţionaliştii nu urmărim a ne realiza idealul, ce-l avem pentru reînfi­­riparea poporului român prin tulburări ci prin ridicarea stărei lui economice în mod normal, dar şi legal, şi deci să nu să invoace necontenit excesele de la 23 Noembre 1897 şi 16 Mai 1899, căci acestea sunt deja ştiute că nu se datoresc de­cît tot provo­cărilor evreilor, cărora le-a trebuit o armă mai mult şi o ocazie mai nouă, de a reînoi plîngerile lor în străină­tate, a determina curente in­potriva noastră in fine de a pregăti terenul unui nou asalt la cetăţenia romînească. Din rele e firesc lucru că nu poate isvori de­cît reu şi dacă numai rele născocesc evreii pentru ţara romî­nească, numai ponegriri şi calomnii, fără indoială că măsura să umple şi tr’adevèr e de datoria oamenilor noş­tri de stat să le pue capăt ca să nu întreacă răbdarea poporului. Buletinul Politic Cine samănă vânt culege furtună şi de această zicătoare a trebuit dl. P. P. Carp sa şi amintească înainte de aşi pune in minte să stoarcă venituri prin supra­taxe exagerate asupra pro­­ducţiunei prunelor. Iată acum că a dat ocazii la n­oi nemulţumiri, la nnoi revolte ţărăneşti in mai multe judeţe din Muntenia şi a căror sfirşit desi­gur că va fi dezastruos din punctul de vedere moral pentru guvernul său. Încăpăţînat cum e, dl. Carp na consimţit să renunţe la proectul seu de lege asupra ţuriei, iar in discuţiu­­nea din secţiile camerei de abia a cedat ceva stăruinţilor ca proectul să nu iasă atît de vexator pentru producă­tori şi a cedat nu pentru menajarea lor, dar de teamă că in discuţia ge­nerală şi pe articole să nu să găsa­­scă intr'un moment dat in primejdie ele a cădea cu proectul seu cu tot, ma­car că era intru cît­va asigurat de intenţia bine voitoare a majorităţilor. A stăruit, a ameninţat, a rugat de ajuns până ce a isbutit sa şi vadă opera terminată gata şi apoi promulgată, dar cînd la aplicare să isbeşte de opune­rea celora pe pielea cărora a­ fost fa­bricată am putea zice cu viţala va­porului, după­ cum a şi fost votată. In afară de dispoziţia uite vexatorii ale legei, a mai trebuit d-lui Carp ca şi controlorii săi să se poarte ca nişte başi-buzuci faţă cu locuitorii, pe ca­pul cărora a căzut ca o năpaste cu estimaţia exagerată a producţiunei şi a valoarei ei. Acestora încă să dator eşte intă­r­tar­ea spiritelor de a nu le mai învoi să le calce proprietăţile pentru constatări, pe care le socotesc acuma ca un început al jăfuirei ultimilor lor mijloace de train, cu toate că nu timp de doi ani, producţia prunelor fiind minimă, ci totuşi au plătit regulat ta­xele pe hectar. Răscoala ţăranilor contra aplicărei legei asupra ţuicei pornind din jud. R.-Sarat s'a întins cu iuţală mare in jud. Buzeu, Prahova, Argeş, Gorj la Slatina iar in R.- Vîlcea ţaranii deja s'au tăiat prunii din livezi ca să nu mai muncească de pomană cu cultura lor. Lucrurile nu s'au mărginit numai la simple protestări şi la alungarea a­­genţilor fiscali căci, aceştia prin pur­tarea lor provocătoare şi cererea de a­­jutoare cu mina armată, au îndîrjit pe sutele de săteni la resistenţă şi prin urmare după cele trei somaţii vestite a­le d-lui Carp, a curs din nou sînge nevinovat, sîngele ţăranului român cari caută să'şi apere dreptul său şi strigă din adîncul inimei că e supus la prea multe hangar ale din pricina păcatelor boereşti. » E ceva fatal să vede ele un timp pentru partidul conservator, fie el a­­similat ori asimilat-fuzionat, ca ele cite ori trece pe la guvern să se înti­neze in sîngele ţăranilor din cauza bi­rurilor şi a măsurilor draconice ce le ia faţă de ei. E un ce fatal ce pune în evidenţă incapacitatea unită cu pripa în materie ele legi financiare pentru conservatori şi care lasă urme adine întipărite în amintirea poporului des­pre felini cum ştiu boerii noştri sa guverneze ţara. Şi vestea despre aceste răscoale e­ sigur că au trecut graniţile, respiri­­dindu-se în străinătate ele unde atârna tot creditul statului şi de unde fără îndoială­­ se va pricinui o nouă sgu­­duitură. Iată unde ne duc legile ne­săbuite şi puţina pricepere despre a­­eleveratele nevoi ale ţăranului, pe car în alte împrejurări le place guvernan­ţilor de eil numi talpa casei. Ca­­ predecesorul seu, macar că la criticat aspru, dl. P. P. Carp, a tîrît steagul partidului conservator și mai mult în sîngele țărănim­ei române, iar aceasta iși va aminti cu groază despre guver­nul său sîngeros.

Next