Ecoul Moldovei, 1914-1915 (Anul 19, nr. 8-57)

1914-12-25 / nr. 13

Dl. G. Lorand în Iaşi După aiu se anunţase dl. Georges Lo­rand, eminentul parlamentar belgian, a sosit în Iaşi, cu trenul de 2,15 m. Luni 22 a. c., primit fiind la gară de un foarte numeros public care a ţinut să-şi mani­festeze toată dragostea şi admiraţiunea pentru Belgia. Din gară d-sa a fost invitat de dl. profesor dr. G. Bogdan ca să-i primească găzduirea, a vizitat oraşul şi seara la orele 9 şi 20 m, a ţinut conferinţa anun­ţată în sala Teatrului Naţional în mijlo­cul unei asistenţe foarte numeroase. Tineretul universitar la apariţia d-lui Lorand, a cîntat marselieza, ascultată fi­ind de tot publicul în picioare. După aceasta dl. dr. Bogdan, prezintă pe dl. Lorand publicului şi prin o caldă cuvîntare expune Iscopul conferinţei ,şi­­deo­sebita însămnătate ce o are. Adresîndu -se apoi în limba franceză cătră conferenţiar, îi ură bună venire din partea Universi­­tăţei şi a publicului ieşan. Dl. Lorand îşi începu cuvîntarea sa admirabilă ţinută tot în cadrul celorlalte conferinţe din ţară, arătînd cum Belgia a fost nevoită să intre în războiu, ororile sevîrşite de Germani, pe care le descrie în culorile cele mai vii, punînd în evidenţă suferinţele poporului belgian, ale acestui popor paşnic, muncitor şi demn. Conferinţiarul a fost întrerupt adesea de aplaudele îndelungate ale publicului adînc impresionat de cuvântarea caldă şi expunerea faptelor barbare ale năvălito­rilor asupra patriei sale. Dl. Lorand a rămas foarte mulţumit de sinceritatea cu care a fost primit de ieşeni, de asemenea a admirat mult tea­trul nostru spunînd d-lui Manoliu că pu­ţine teatre sunt ca acesta în Occident. Lume am spus că a fost foarte multă, totuşi am observat că mulţi oameni poli­tici au lipsit, să fi fost aceasta numai o în­­tîmplare ori au ţinut să manifesteze con­tra d-lui Lorand, care anul trecut lău­­dînd pe Bulgari ni-a vorbit pe noi de rău ? Se poate să fie şi aceasta dar dl. Lo­rand, după cit ştim la Cercul Analilor din Bucureşti a făcut un feliu de rectrac­­tare, declarînd că nu m­-a cunoscut. V. --------exo--------­ Iarăşi peştele şi Camera de Comerţ In No. 6 al ziarului „Munca Romî­­nească al Sindicatului Naţional general din Romînia, cetim intervievul ce’l avu redactorul acelui ziar cu preşedintele Ca­merei noastre de Comerţ, cu privire la chestia peştelui. Am rămas surprins cînd am citit, du­pă campania deschisă pe această chestie că preşedintele acestei Camere de Co­merţ cu toată desavuarea ce o întimpină din toate părţile, tot susţine înlăturarea amestecului Statului în desfacerea peşte­lui pentru a lasa mână libera trafican­ţilor cari speculă şi pe consumatori şi pe prînzători. Reproducem textual cuvintele d-lui Th. Jellea din acel interview . Dar ce adică d-ta crezi că este numai decit nevoe de pescării ale Statu­lui?“ Hotărît lucru că dl. preşedinte al Ca­merei de Comerţ din Iaşi are, cum spu­ne francezul, des partis pris ce’l face intransigent, cu riscul chiar de aşi atrage aprobarea numai acelor interesaţi. ------------OXO-----------­ Tot ce priveşte, redacţia şi adminis-­ traţia ziarului nostru, a se adresa Insti­tutului de Arte Grafice N. V. Ştefăniu Comp. str. Ştefan cel Mare 38, laş». ECOUL MOLDOVEI Vederea Curţei Domneşti din Iaşi, în veacul al 17-lea. (Din Monografia D lui N. A. Bogdan) »»■-—»-■ V ht -trtraairrr* • ' ~f ' Ti ■ T~ ~•" de la consiliul comunal Marţi în orele 4 p. m. Consiliul Co­munal a ţinut şedinţă, prezidată fiind de dl. Primar Gh. Gh. Mîrzescu, asistat de d-nii M. Tomida, prim ajutor de primar, C. Toma şi Osvald Racovitză, ajutori de primar. Dl. Mîrzescu, luînd cel dintâi cuvîntul anunţă Actul de donaţie făcut de deceda­tul Loc.­Colonel Langa, în sumă de 200 mii lei, din care 100 mii lei în efecte şi acţiuni iar 100 mii lei în moşia Poiana de Sus. Banii sunt lasaţi în scop cultural şi a­­jutoare. Astfel, 2.400 pentru îmbrăcarea şi cumpărarea de cărţi la copiii săraci; 1000 lei Şcoalei Reuniunei Femeilor Ro­mâne, etc. etc. DL Mîrzescu arată că Comuna nu poate intra imediat în posesiunea donaţiei din diferite împrejurări, ci abia la 1 Aprilie 1915. Actul acesta de donaţie e din 1907 şi s’a depus astăzi de cătră Comună la Tri­bunal. A doua chestiune principală pusă la ordinea zilei este Procesul Comunei cu societatea Union pentru lucrările de adu­cerea apei. Societatea Union Baugesselschaft pro­pune Comunei tranşarea, sau mai bine zis lichidarea pe cale de arbitraj a proce­sului. Dl. Primar Mîrzescu dă cetire propu­­nerei Societăţei, şi după mai multe expli­­caţiuni, D-sa spune că cererea de arbi­traj este admisibilă în principiu, de­oare­ce intră în prevederile caietului de sar­cini. In urma mai multor lămuriri date, dl. Mîrzescu spune că a propus Societăţii­ ca arbitri să fie indicaţi de Comună din persoane cu totul competinte şi de­ o im­parţialitate în afară de ori­ce bănuială. Astfel, dl. Mîrzescu propune pe d-nii: Toma Stelian, avocat, fost ministru, de­putat; M. Antonescu, decanul baroului din Bucureşti; Anghel Saligni, inspector ge­neral al Serviciului Tehnic; Al. Cottescu, inginer, Director general al C. F. R. şi Ilie Radu, inginer, inspector şef al Ser­viciului de Poduri şi Şosele din Ministe­rul Lucrărilor Publice. Aceste persoane spune primarul au fost admise de S° e, aşa că nu rămine de­cît să fie­ aprobate de Consiliul Co­munal, ceea ce Consiliul votează în una­nimitate. Dl. Mîrzescu dă apoi mai multe lămu­riri cu privire la chestiile de detalii. Consiliul admite apoi tot în unanimi­tate, ca să se declare nulă hotărîrea Con­siliului Comunal din 1900 cu privire la exproprierile propuse și votate atunci. Asupra acestei importante chest­uni vom reveni în numărul viitor. - —oxo-------­Rep. INFORMAŢII Dl. Tomida prim ajutor de primar a inspectat pieţele luînd dispoziţii ca preţul alimentelor să nu sporească cu ocaua sărbătorilor. Prin oraş circula ieri vestea că un re­giment austriac a trecut prin punctul Ma­­morniţa şi că s’ar fi predat autorităţilor noastre. Pina acuma această veste n’a fost confirmată. Societatea de Gimnastică Sport şi Mu­­­­zică a organizat o prea frumoasă serba­re pentru copii înspre ajunul Anului Nou, iar seara va avea loc revelionul. Serbarea pentru sfinţirea plăcilor co­memorative, ce au avut loc la Spitalul militar, Duminică dimineaţă, a fost din cele mai frumoase, datorit întreitului scop ce au avut : 1 ). Sfinţirea plăcilor comemorative pen­tru sanitarii căzuţi făcîndu-şi datoria în campania din Bulgaria; 2). Parastasul pentru ofiţerii şi sanitarii morţi pe cîm­­pul de războiu; 3). Depunerea jurămân­tului medicilor înaintaţi ofiţeri.­Au vor­bit : Arhiereul Antim Petrescu, care a o­­ficiat serviciul religios, dl. Colonel N. Vicol iniţiatorul aşezării plăcilor şi dl. general Pressan. A apărut de sub presă „Trei cuvîntări“, ţinute de dl. Ioan Peretz distinsul profe­sor universitar şi literat, ţinute în zilele de 3, 8 şi 17 Septembrie, la întrunirea studenţilor şi profesorilor universitari, la întrunirea Ligei Culturale secţia Iaşi şi la întrunirea Colegiului Universităţii din Iaşi. E de prisos să mai recomandăm aceas­tă broşură, dl. Peretz fiind consacrat ca unul din fruntaşii intelectuali ai Iaşului,­şului. La Institutul de Arte Grafice N. V. Ştefăniu & Co. str. Ştefan cel Mare No. 38 se execută Bilete de vizite pe carton extra-fin cu preţurile cele mai moderate. Zilele acestea a apărut ,,Calenda­rul Catolic“ pe anul 1915. Calendarul Catolic anul acesta pre­zintă o deosebită importanţă prin bogăţia clişeelor şi interesantei ma­terii. P. S. S. Părintele D. A. Gabor au­torul acestei frumoase şi instructive lucrări a pus o deosebită grijă în a­­pariţia sa că publicul cititor va avea de sfintele serbători in schimbul mi­nimei sumei de 50 bani, un Calen­dar excelent. ---------exo--------­ Războiul Săptămîna aceasta pe teat resboiului nu s’a semnalat nin important. Totuşi armatele Triplei In­legeri fac progrese zilnic pe toc fronturile. Franceji, Engleji şi Belgii cîştigă din ce în ce teren n mult împing pe Germani sp frontierele. Pe frontul Ruso-Germano-Ai­­riac, Ruşii înaintează vestigim Bucovina e complect înpinsă stăpînită azi de Ruşi. Galifia asemenea. Armatele ruseşti urmează înainte unsul spre viii Germaniei şi a Austriei. In ce caz Turcii sînt mereu respin Sîrbii sînt acum stăpînii pe tuaţie „Austriacă fiind cu des­vîrşire sdrobiţi“. --------exo-------­ SPECTACOLELE SEPTAMANF Teatrul Naţiona Iată ordinea spectacolelor organ­iz pentru serbători: Joi 25 Decembrie va juca după amează Faust, feerie, tablouri, seara Toto. Vineri 26 la 2 lu p. m. Cafineaua mică comod. 3 acte seara O aventura frumoasă comedie 3 acte; 27 Decembrie, Sîmbătă, ziua­­ din America comedie în 3 acte, sea­raţii dramă în 5 acte de Schiller; Din­nică 28 Decembrie, ziua Zile vesel ’ du răsboiu comedie în 3 acte, de un cai găr, localizare după Labiche, iar­­ma comedia Gustul viciului. Alegerea spectacolelor e din cele n nimerite și nu rămine îndoială ca to, vor fi frecventate de un public numen * Cinematografe Sala Sidoli. — Ordinea filmelor cm -li­tografice este: Joi 25 matineu şi mu Invenţia Distrugătoare dramă în 3 par Vineri 26, In cursa periculoasă drama 3 acte; Sîmbătă 27, Prea bogat­­a­­ 4 draci.—Călătorii, interesante ; Dumici 28 Iubire eternă, 3 mari acte, Ben J'­­him. Gradinele Parisului; Luni 20 A creţul vieţii sale în 3 părţi, Jean şiMary comedie daneză, călătorii etc. VICTOR IANCULESU AVOCAT Consult: 7—9 dim. şi 5—7 seara ________________Iaşi , Str. Sf. Sava Is. M. END­e fantist, medalie de argir S’a mutat în str. Cuza-voda 9 (vis-a-vis de Prefectura Poliţiei) Efectuează toate lucrările dantistice în ai şi cauciuc cu preţuri modeste­. Consult, de la 9—12 a. m. şi de la 2—0 p. 1 De arendat sau Vînzare 0 vie în regiunea Socola, (Chin la şosea, a d-lui Căpitan Dim.­len­­chescu. Doritorii se pot adresa d-li avocat Grig. Teodor în ograda bis­­ricei sf. Dimitrie-Balaş, Iaşi, sau 1 proprietar Piatra N. V. CERNĂTESCU -------------- AVOCAT ------------­Str. sf. Teodor 40 EM. MARCI AVOC­AIT Tau, Str. C Vargi 48.

Next