Epoca, februarie 1926 (Anul 43, nr. 1-24)

1926-02-24 / nr. 20

2 Exproprierea fostului local al clubului socialist Imobilul din str. Câmpineanu ocol, cu Sf. Ionică care fusese mult ani sediul clubului partidului socialist, — a fost expropriat de către Primăria Capitalei Proprietarul actual, d. Aici Oranstein făcuse apel împotriva hotărârii comisiunii de expropriere care îl acordase drept preț al întregului imobil (ce se întinde pe un teren de 592 m. p.), suma de 3.556.800 lei. Curtea de Apel a admis apelul proprietarului și i-a acordat suma de 7.375.840 lei care reprezintă: 9000 lei pe metru pătrat de teren, 4000 lei pe metru pătrat de clădire și 500.000 lei drept daune cauzate prin lipsa de folosință a imobilului în care proprietarul își exercită comerțul său personal și are încă doi comercianți chiriași. Primăria a atacat cu recurs decizia Curții de Apel, plângându-se că evaluările au fost prea mari și ori în tot cazul Curtea era datoare să deducă din suprafața terenului, 63 de metri pătrați cari erau supuși retragerii legitime, ceia ce Curtea n’a făcut, acordând proprietarului câte 9000 lei de fiecare metru și pentru această întindere. Recursul era sorocit pentru el în înalta Curte de Casație a. III n’a mai purces la judecarea lui, întrucât Primăria depusese la dosar o petiție semnată de d. M. Ber oeami, prim ajutor de primar, prin care își retrage recursul. Ceasornicar Brevetat B-dul Elisabeta Sosut Hotel Astoria Magazin bine asortat cu Ceasornice și Bijouterii în vi Ani cu Pietre Prețioase Peste 50 modele de Pendule de Perete Singurui Specialist pentru aranjarea — Ceasornicelor — Ceasornicar al Bancei Naționale Posed numeroase scrisori de mulțumire in BUCUREȘTI - Strada Smirdan No. 30 Mare depozit permanent de Site Incandescente de prima calitate pentru lămpi PETROMAX“, „POLAR“ „DEGEA“ „WASHINGTON“ „LYRE“, etc. și pentru gaz aerian Se vinde en gros cu preturile fabricei și ars detail cu preturi reduse. — Expediție provinciei -MAGAZINUL „BWW1“ Strada Lipscani No. 21 Ștofe englezești de la firma Burberrys Lted LONDRA L Spectacola gratuita Cuiul Am căzut noi la alegerile cernii,’ nare spunea aseară, la o țuică, un veteran agent brătienist, dar tot ne-am pus și noi acolo, un cui, —I Ce cui? Despre ce vorbești, ti întrerupse un cetățean care votase ete lista opoziției unite, crezându-l că face vreo aluzie la fabrica de cuie a i-lui dr. Costinescu. — Ești slab in politică. Uite, bunioară, cazul de la prefectura polițiii. D. Cezărica Pascu, pentru că n’a putut să-l sufle pe d. general Nicoleanu, ca să-i ia el locul, și-a pus acolo un cui, pe etemnatu-său Bhzescu. Va făcut director al poliției. —?!! — Așa, noi, la, primărie, o vom avea pe Litz, care e șmecher cum nu-ți dai schima. O să facă el acolo, un consiliu, pe mielu blând, ca să ne aranjeze treburile partizanil or. Bine, dar ce se ea alege de el între astă fia lupi? — 70 In felul acesta se clădesc ultimele iluzii ale agenților liberali cui la primărie, cui la camerile agricole, cui colo, cui colo,.. Var astea sunt adevărate cui»! Cine și-a trăit traiul și-a gátat și mălaiul, PLOP, T. 1. in M li An i după amiază se va întruni la ministerul de finanțe comisiunea din care fac parte d-nn D. Marinescu, directorul general al P. T. T. și I. Grecescu, premeditate Curței de conturi, pentru a continua verificarea materialelor de poștă, telegraf și telefon, recepționate în Elveția și rțcomandate încă de pe timpul când d. Titulescu deținea portofoliul finanțelor. Fabrica de Cămăși Aero Club Șelari Str. Șelari 4 (în fața str. Gabroveni Cu toate diferențele valutare mai bian ținem următoarele prețuri pereni engl. Cămăși Cămăși Cămăși Cămăși 195 225 250 395 245 275 275 250 360 135 175 215 Cămăși Lei zefir II « zefiri zefir engle 78SC 1 piept poprin culori piepți poplin culori 1 ți piepți poplin albi noapte toatte formele ți noapte și* fon extra ți Cămăși Cămăși Pantaloni tela 1 Pantaloni ,„<.1 „ Pantaloni II Croire extra ți Execută lingerie după măsură mare stock de zefire și popline desenele cele mai noui și calități cât de superioare. i | Prețuri cu 30 % mai esita ca oriunde. w:k ii EPOCA „EPOCA“ artistică și culturală Stând, auzind și văzând Premierele Turneului Georges și Ludmilla Pitoeff r __ - - „Puterea întunericului“, dramă de Leon Tolstoi - Combinațiile de comunist romantic ale Principelui Neckludziw din „învierea” sunt exacte preocupările sociale ale lui Tolstoi reîntors înainte de 186 ° la Vasnaia-Poliati«". Tolstoi a căutat să cunoască viața rob»,or legați de pământ, a ținut cursuri pedagogice tiranilor, i a privit până în cutele sufletului, găsit frumos acest suflet, bun, cauzat, dar profund neștiutor. A conchis ca existența țăranului e mizerabila si si-a hotărât, ca ideal personal si national, să înalte salten1 tioporifiiti. Cum? Prin religie. Prin biniutria^ coștiinței individuale car* — odată luminată — putea să lupte cu^ nomiscuitatea massei. "" Sa ne amintim că „Puterea î»*r«nericului a fost scrisă prin 1887, adică atunci când preocupă râ ® sociile ale lui Tolstoi (începute prin 1860 cu tendințe ușoare de educare a poporului) luaseră un avânt preponderent în viața lui, animate și mai mult de cercetării lui evanghelice (începute prin traducerea și comentarea Evangheliilor) și încoronate prin stabilirea în mintea lui Tolstoi a câtorva principii morale intransigente. mandaoe. * In acest conflict dintre întuneric și filmuk, dintre ignoranță și conștiință, stă nodul dramei lui Tolstoi. Preocupările lur sociale în a servit pornirea dramei, justa ei încadrare în atmosfera realistă și mai eu seamă, explicarea despodământului, care e cea mai divna iertare pentru cei ce greșesc din neștîtefă, pe o pantă tragică, dar firească și cari— pocăindu-se — nu trebuesc hnîiti, ci binecuvântați, pentru că — în sfârșit.— conștiința lor s-a trezit !* *devăr, destul bătrânului Akim, cane își apleacă mâna iertător pe capul fiului său criminal, simbolizează atitudinea lui Tolstoi în fata poporala", care năcalueste din ignoranta.* Odată drama pornită, Tolstoi pune două probleme, cari ambele privesc fericirea. Printr’una, Tolstoi constată, prin cealaltă proclamă. Eroul dramei lui Tolstoi e argatul. Nikita, sluga bătrânului Piotr, țăran chiabur. Nikita e un rătăcit. Viața îi pare fericită, căci existența Me superbă și liniștită, el își face datoria la coada cailor lui Piotr și-și satisface trupul în brațele Anissiei, tânăra nevastă a cabbrului. Eto'eb e Nikita fericit, când ia.este în adulter, când necinâtîse și părăsise pe MarMor o orfană ,fegatul lui? Iată prima întrebare i pe care si-o pune Tolstoi. Răspunsul stă scris în chiar fi €!«2 dramei. Nikita e fericit, pentru să mana grea, puternică, a felmericului, a ignorantei în care trăește, îi acoperă ochii conștiinței, 'Fericirea'lui Nikita e așadar fățișă. Pornit pe pantă, slabul Nikit aluneca. Ignoranta nu î opens rezistentă. Îi contribue indirect la otrăvirea lui Piotr, fură banii acestuia. face casă cu Anissia, îmbrățișează din nou adulterul, necinstind de Akulina (fata lui Piotr), și lăsând-o grea: risipește averea furata, se târâe beat prin cârciumi, își omoară In cele din urma copilul făcut cu Akulina, peraferu a o mărita și a scăpa de ea. Iată o serie de interiniri, dealungul cărora fruntea lui Nikita se încretește, ochii i se întunecă, o superbă mustrare de conștiință îi înlăcrimează ciiar ochii șî-i strânge respirația (scena adânc mișcătoare a lui Piotr, muribund, care — nevinovat — cere binecuvântarea și iertarea vinovatului), dar cari nelegiuiri nu reușesc să dorească pe Nikita de pe panta De care alunecă, alunecă mereu, încurajat de ignoranță, teas de mânecă de cel mai perfect simbol al *4. de mamă-sf. bătrâna. Matrioșa, în care nu o arodă decât interesul bârfii.« Constatâmi aparenta fericiri lui Nicita, Tolstoi își propune să proclime adevărata fericire.Iîî pune a doua întrebare: cum ar fi trimit să fie Nikita, ca să fie în adevăr fericit? Ar fi trebuit să ai conștiința curata. Dar Nikita e un rătăcit. Aei interpune partea mistică, pocainta si fata lui Dumnezeu si a oamenilor, care rezolvă problema fericirei, proclamând birminta coosöintei asupra patimilor și SiSbîcianlor omenești. — Tolstoi a considerat că poporul nu poate fi ridicat prin intelect eî iaminata mai întâia prin religie, din respectul celor sfinte, cum spune « fiecare pas bătrân»! Akim, figura mistică, a dramei, ecoul ideilor lui Tolstoi. Această pregătire a stinletelor din religie, pentru luptă socială acest triumf al conștiinței individuale, care descoperă mintei limita din dualismul reciziei creștine, s’a mai născut și dintr’o nevoe intimă a lui Tolstoi, acea de a fi clar un stat înisuși. Tolstoi era mare adept al ideilor ÍuI Rousseau. Ei vok întoarcerea omolin k natură. In lumea visuriror lui 005- tice, dar seinmnale, își făcuse un ideal exagerat din desființarea Drasator. Ii părea că civilizația rătăcește sufletele, dar lupta contra întunericului de la sete. Mergea cu acela… nas spre două de dealuri cari — cel puțin practic — își dădea singur seama că se resping Attmob în sufletul toi s’a născut din scepticism un conflict demn de pana loi Ibsen si marele romancier — întărâtat să privească că massa — s’a hotărât să privească omul, și a proclamat triumful conștiinței în diaviduate, triumf pe care vaH vedea asigurat decât prin credință și prin magia iubirii. în linii generale, „Puterea IntimericuM’ reprezintă perioada de preocupări sociale și religioase a ei Tolstoi. Deasupra e î planează acel chin de a găsi cheii fericirii, care a redus pe Tolstoi, la sfârșitul Vieții, la avertirea unui bizanterop, gata să râsul unora, morarea altora, lacrămile câtorva. SANDOMIRII. — In iînttarul de mâine ne vom ocupa de montarea făcuta de d. Pitoeif, de direcția pe care a imprimat-o ansamblului, de jocul d-nei și d-lui Pitoeif. Important pentru Onorat Public Consumator „Restaurantului MURA“ Aducem la cunoștinta că s’a deschis din Str. Paris 19 unde zilnic se servește un Menu și bufet bogat Bucătărie Română-Franceză de primul rang și prețuri ce desfid ori ce concurenți Rugăm onorata și cunoscuta noastră clientelă a ne vizita spre convingere Salonașe separate și orchestră clasică. — Primim comenzi speciale nunți, banchete etc. la domiciliu Cu distinsă stimă, MIȚA T. POPESCU A V. VLÎDESCU 1 Sărbătorirea d-rei Marioara Ventura 15 ANI DS TEATRU Din miativa d-tar Emil D. Pasare, Președintele Asociației Criticilor: Barbu Voinescu, Prezidentul Sindicatului Ziariștilor, Caton Theodorian, Prezidentul Societătei Autorilor Români, Livia Rebreanu, Prezidentul S. S. R., C. Mißt Prezidintul Asociației Presei si Cornelia Moldovann. Directorii Teatrului National, si a hotărât sărbătorirea ilustrei societare a Comediei Franceze și bunei românce d-ra Marioerra Ventura, pr intr’un spotier va avea loc in seara de Luni cere Martie orele si N, după represi- f tagic, fin seda Rat datai Bufevard. Ținuta de rigoare, in treacăt anunțăm că acont 25 de ani. Pe 27 Februarie 1901, d-ra Marioara Ventura, copilăre-al and a debutat pe scena Teatrului National, jucând rolul Mlanetto din „Trecătorul“ de Fr. Caprée. înscrierile Se vor face cel mai târziu in seara de 27 Februarie la d. M. Gregorian, șeful de cabinet a A Directorului Teatrului NotlondL Cronica Muzicala OPERA ROMANA: CARMEN Os tenorul GruUyucki Sfimbată 20 Februarie a apărut fa lapreccitație extraordinară tenorul Gracelvicki de la opera din Varșovia, in rolul lui Don Joee din Cartani. Este prima achizitie vocală reușită ce o face Opera Română. Tenorul polonez poseda, voce bogat timbrată, de un volum o mare și mlădioasă. Registrele destul de unite. Cântărețui actor stilizat a citedtat la primul și ultimul aer. Pușicul satisfăcut i-a fsteții o primire frumoasă ettii ansamblului, condus cu multă vervă de ő-I G. Gengescu, ANTAR Audim Muzicale Mâine va avea loc la conservator a den/ andina muzicală a elevilor, la orele id,*. 1 Premierele la Montecarlo InditH Operă in trei acte si patru tablouri de Arthur Honegger (). Arthur Honegger, unul din cei mai solia mtmicieni ți tm pion hotărât al tinerei școli franceze a reprezentat la Opera din Montecarlo, prima sa lucrare dramatică, Indith. Libretul a fost scris de d. René Morax, în, cel mai strict respect față de admirabila epopee biblică, fermecătoarea poveste a eroinei israelite care, pentru a salva fietralia asediată de Holofern, s’a decis sub inspirația divină, să părăsească cetatea, însoțită de o singură servitoare, pentru a se dune în tabăra Asirienilor ți după «e îl captivă pe Holofern prin minunata ei frumusețe, îl taie capul. Dar după victorie și printre cântece de triumf, ea nu putu să privească fără oroare e»pul groaznicului inamic, ți simțîndu-ți încă mâinile însângerate, pentru a afta, ți-a închinat viața lui Dumnezeu. Pe accet subiect simplu dar grindioe tratat d. Arthur Honegger a brodat o muzică ce se apropie mai mult de opera-seria decât de drama lirică, ți se impune prin amploarea structurei care amintește tragedia antică. Cele patru personagii: eroina ladita, servitoarea ei, țelul de arme Ozias șî voluptosul ți besolvămii Holofern sunt perfect reliefate. Deși ți-a ales formula de opera-seria, totul compozitorul nu s’a despărțit de personalitatea tangajului său muzical, deja cunoscut din magnificul psalm simf fonic Regele David. Fără umbră de italienism sau wagnerism, dar apropiat de Ravel de A. H. așterne melodii clare, noui ți cari traduc totdeauna cu cea mai severă exactitate sentimentele personagiilor și mulțimei, care ici-poli are rolul unui cor antic. Corul inițial al femeilor din Bethulia este un puternic strigăt de dezolare, urmată de impresionanta rugăciune a Iudithei. Frazele largi, de îmbărbătare ale lui Ozias sunt de o superbă maiestate. Apoi, sacrificiul Iudithei de a pleca spre necunoscut spre a-și salva țara dă prilejul unei plângeri pe cât de melodioasă, pe atât de emoționantă. Și pline de colorit dramatic, sunt scenele în care apare Holofern pasional și topit de băutură. In scena finală, de o simplicitate clasică, luditha vede la picioarele sale capul lui Holofern și buimăcită de triumf, intră în noaptea eternei văduvii. D-ca Bonaira a fost o splendidă Iuditha. d-na Dubois-Langer, excelentă cântăreață a Interpretat rolul servitoarei. Basul M. Larent a fost un excelent Ozias iar d. Tilkin-Servois, bariton de un organ generez a fost un superb Holofern. Cronicarul H. Sellier, după care culegem aceste note, încredințează că premiera aceasta a obținut unul din cele mai serioase succese de teatru muzical. Ancheta noastră muzicala In muminul nostru de mâine vom publica părerile maestrului E. Masoni, de la Opera Română cu privire la critica muzicală. Sahsay Zwi Astabsara are loc, la Teatrul Geaba!, premiera piesei ,Jabay Zwi”, mister dramatic in trei acte, de Asc ți Julavsky. Pisa* e pasă în scenă de d. î. sînîor, Cu ciomacu! Poetul misticelor roze din Erzerum, excelentei reprezentant al renumitei firme orientale de rabat Lohma, și-a repetit coarnele de „Epoca“ ți maestrul Alfred Aleasandiescu. Ca și când ni-ar fi print te ilapiant delict eu ceva, d. Ciomac, a abandonat ca un păgân curter d-lui Artibur apte a ne improba cu ceea ce deamestecău dinți din obișnuință. Respingându-i «devastele atacuri cu tot comicul pe sc craotorixeaxă, li putem spune numai atât: că noi nu-1 luăm te eenos. Confratele nostru Fanțu Șaicaru a mai făcut cândva o glumă riteșită la furata „Ora“ cu Radu Cosmic; acum innia o repetă pe „Cuvântul“ prin d. M. Bl. Em. Ciomac. XAT J fntîclepte pe W'UXW" Ateneul popular „Cuibu cu barză*" La Ateneul popular „Cuibu cu barză" s’a ținut Duminică, ora 4 jum. p. m„ o înălțătoare și mult aplaudată șezătoare artistică-cuituildă. I) Cupădiănii) Declamații „Frmjmentelin Trandafirii roșii- Poecaru. „ba icoană? ft ,d>aîadat «tirului* (O*# Camelia Mihail), „Și când inorații..." ("facil( „Cetatea Neamfului de Coibue ÍCoust, Roman) III) Coruri. „Veniți să ne bucurăm”. ;;Pe ihte le lăudăm", „Răsunet din Crițăm". ;.LogemaanP (Corol bis. Cuibu cu barză). M( Muzică instrumentală), „Menüst de Bizet’’ (Colonel Paneu, flaut și D-na Pessione, harpă). „Visul păstorului’’ (Colonel Fanar, flaut). „Disventa"; Mândră Mândralița mea )D-na Constanța Dobrescu, voce și D-na Pessione, harpă, „Soitul ti anii ,£ tocm mii Beeu). Atenaelora Xsec € rilI (Sti. Jir ți arătata" (Colonel fi. At* Cuplări In „Domnul da la ora 5" In matineul de Sâmbătă, rolul Angel«, din ctrmedia „Domnul dela ora 5“, a fost jucat, pentru, prima oară, cu un deosebit succes de d-na Liana Constantinescu. Pentru ce oare, in această stagiune, d-na Liana Constantinesai artistă cu mari resurse, după frumoasa creație din ,.Discipolul Diavolului*1 a fost distribuită numai in roluri de monosilabe, ectri nu intrau in temperamentul d-saltT M’t Muzica ultragiată Prinstm din partea maestrului Alfred Alessandres cu următoarea scrisoare pe e«ns o publicăm la intregtee. Domnule Ebrector, Mite atrage atenția că un cionicar imaAeal al unui ziar de dimineață, supărat foc pe compozitorii, cari au curetat să nsti ia in serios așa zisele cronici muzicale ale 4taie, caută să denatureze spuselor noastre cu privire la sensul critica muzicală de la noi, născocind contraziceri și dileme, împănate cu spirite de clasa seasm liceală și cu care tți distrează viara siestei, admiratorii tăi de la o cunoscută cafenea-cofetărie din centrul Capitalei, îmi făceam iluzia că, dacă n'au competența necesară, unii cronicari muzicali de-ai noștri au măcar bună-credință, puțin bun simț și un dram de pudoare. Constat însă eu regret că te lipsesc până la aceste elementare calități ale unui cronicar, fapt, care mă obligă să restabilesc sensul adevărat al afirmațiilor noastre, reproduse numai parțial de cofratele amărât. Reproduc clar cele transcrise de către interlocutorul nostru: „Adevărata critică muzicală la noi este inexistentă. Totuși, uu se snflitte spune că noi mai avem JPrie some care să ridice critica muzicală la înălțimea celei dramatice, o antică serioasă și bine documentată. Decât, cei câțiva cari are indu «ațieă o facă, nu dispun de o tribună, de la care să răsune glasul lor autorizat"*. Cred, că pentru orice minte limpede, sensul e clar: cronicarii actuali nu sunt adevărați critici; am avea persoane capabile să facă o critică bună, dar aceștia nu dispun de zicere. Unde e clar așa zisa ,,dilemă“? Domnul, care vorbește de concepția haotică, de gramatica fantezistă și de ortografia șugubeață** a compozitorilor români, n'ar face rău să mai răsfoiască Logica de Maiorescu, spre a nu mai confunda formele de raționament. Cu acel prilej am mai adăugat interlocutorului meu, că fac o singură excepție, în persoana eminentului Președinte al A. C. D. M., care, deși nu e muzician de profesie, posedă tn schimb o foarte vastă experiență, foarte mult bun simț și bună credință, și un plus enorm de mult tactic de urbanitate în chipul cum se exprimă. Datoram această punere la punct necăjiților da rea credință,PJUTIRED ALESSA JSORESCU.