Era Nouă, 1889-1890 (Anul 1, nr. 1-52)
1890-03-25 / nr. 25
voesc să obţie includerea tuturor fabricelor şi caut a impiedeca pe toţi camarazii lor de la lucru. Autorităţile parlamentează cu greviştii, dar, pe cătă vreme fabricanţii din Manressa nu vor ceda pretenţiunilor lucrătorilor lor, liniştea nu se va putea restabili. Pănă iu present manifestările in stradele Barcelonei sunt pacinice şi n’au nici un caracter politic. ERA NOUA 3 CRONICA. Budgetul Comunei noastre pe anul financiar 1890—91 a fost aprobat de Minister şi trimes deja Primăriei , văzinduse insă că ministerul a găsit de cuviinţă a suprima mai multe cifre prevăzute in acest budget,—cifre ce dealtmintrelea erau puse din necesităţi absolute,—Consiliul Comunal a fost sesizat de această afacere pentru a se pronunţa de nu ar fi bine a se interveni la minister pentru aprobarea budgetului intocmai după cum a fost dresat de consiliu. Concertele D-lui Teodor T. Burada. Luni, 19 curent, a avut loc in sala Teatrului Pastia, al IX-lea Concert Popular, organizat de dl. Burada, profesor al Conservatorului local,cu o reuşită din cele mai satisfăcătoare, atăt programul ales, căt şi execuţia artistică a tuturor profesorilor şi elevilor ce au participat la acest concert n’au lasat nimic de dorit. E de prisos să mai insistăm asupra meritului artistic al d-lui Burada, deoarece d-sa este îndestul de cunoscut atăt publicului romăn din ţară căt şi chiar de peste hotare. Ne credem insă datori a aminti, că sforţările artistice ale d-lui Burada merită simpatia şi stima noastră, căci după căt ştim, d-sa pănă acum a dat aproape la patruzeci de concerte publice, atăt in Iaşi şi in ţară, căt şi prin streinătate, din cari „cea mai mare parte“ au fost in scopuri de bine-faceri. După căt vedem, dl. Burada in gustul şi interesul ce poartă pentru propăşirea musicei, are un intreit scop: de a popularisa musica aleasă in popor, de a face cunoscută musica naţională românească şi in străinătate, şi de a ajuta la operile de binefaceri prin produsul material al acestor concerte Ce poate fi mai lăudabil decăt o asemenea năzuinţă? Ştim că incă de pe la 1860, cu acelaş sentiment de care e stăpănit şi astăzi, dl. Burada a dat cu totul gratis lecţiuni de violină la Conservatorul de aici, timp de un an vitreg; apoi, din seria concertelor sale de binefaceri ne reamintim pe cele date in folosul Cabinetului de fisică al Colegiului Naţional, in folosul săracilor din localitate cum şi din oraşele Roman, Focşani, Folticeni, Suceava, Kişineu, Varna, Belgrad, Monastic (capitala Macedoniei), etc., altele pen ■ tru spitalele din Huşi, Vaslui, etc., pentru cumpărări de arme, soldaţi răniţi, incendiaţi, pentru Biblioteca Conservatorului de musică, ridicarea statuei lui Ştefan cel Mare, şi altele. Nu mai puţin, d-sa e unicul artist romăn ce a dat un şir de concerte gratuite, in 1885, in sala Conservatorului nostru,—şi numai in scopul de a propaga gustul musicei in popor. Un alt merit, nu mai puţin însemnat al d-lui Burada este, că, atăt in concertele sale gratuite căt şi in cele nouă concerte populare ce le a dat pănă acum, d-sa a căutat intotdeauna să producă in public pe toţi elevii Conservatorului de Musică şi Declamaţiune din localitate, şi să facă astfel pe deoparte ca publicul să cunoască roadele frumoase ce dă această şcoală, iar pe de alta să deprindă pe elevi, dăndule inpulsiunea de a studia serios arta pentru care se dedică. Nu găsim destule cuvinte de a aplauda sforţările artistice ale d-lui Burada, şi dorim că şi de-acum inainte să-şi urmeze ţinta cu aceiaşi stăruinţă şi să găsască căt mai mulţi imitatori printre artiştii noştri. Primăria locală anunţă pe comercianţi şi producătorii de vite, că guvernul Bulgariei, a deschis graniţele acestei ţeri, pentru importul de tot felul de vite, provenite din orice judeţ al României. Duminica trecută a avut loc in Circul Sidoli Concertul coral ce l-am anunţat, dat de Corul Mitropolitan local. Reuşita atăt morală căt şi materială au fost satisfăcetoare. Ca totdeauna dealtmintrelea, mai ales căntecele naţionale româneşti au produs efectul cel mai bun. Căt pentru inovaţiunea d-lui Musicescu de a introduce pe versuri populare de ale noastre o musică străină, nu credem că e o inovaţie tocmai fericită. Căutăm să ne cultivăm, căt se poate o musică caracteristică a poporului nostru,—dar ca să introducem arii de Lecocq ori de Slavianski, pe cuvinte ca : Frunză verde lemn de anin Amar-ît giugul strein.... asta n’o înţelegem de loc. O foae artistică, după cum suntem informaţi, va apărea in viitoarea lună April. Ea se va intitula Alăuta Românească,titlu ce-i imprumutat de la cea dintâi foae artistică-literară ce a apărut in Moldova, sub redacţiunea lui Gheorghe Asachi. Un afiş ne spune, că azi in Duminica Floriilor, se va juca la teatrul-circ Sidoli, o operetă in mai multe acte, intitulată Iosif in Eghipet;—libretul nu s'a putut descoperi de cine-i—deoarece piesa pare a fi făcută de pe vremea lui Mehul, care i-a compus muzica. Nu ştim dacă pe timpul lui Mehul erau inventate operetele, dar cei ce vor să se convingă de aşa ceva pot desară să asculte cu multă sfinţenie o aşa curiositate. BIBLIOGRAFIE * Proză şi versuri de M. Eminescu, editate de V. G. Mortzun, Am anunţat intr’un nor trecut al Erei Noue, apariţia volumului cortinend Proza şi unele versuri ce nu erau publicate in colecţiunea editată la Bucureşti, a poeziilor lui Eminescu. Astăzi voim să facem o mică dare-de-samă de chipul in care dl. Mortzun s’a indeplint sarcina ce s’a luat-o. Fapta d-sale e destul de meritorie ; nimic din ceia ce a scris poetul Eminescu nu trebuia dat uitărei, și chiar lucrări mai mediocre, începuturi, cari pot incă sluji drept studii de fazele prin cari au trecut geniul poetului. Insă, de indată ce dl. Mortzun s'a luat o sarcină aşa de nobilă, trebuia să-şi deie deplină samă şi de greutăţile ce ar putea intimpina. Aici, mi se pare, că d-sa a neglijat mult, fie din neştiinţă, fie—ceia ce nu mi-ar plăcea se bănuesc —cu intenţiune. Eminescu a scris presă ; toată lumea o ştie ; dl. Mortzun a găsit insă proza lui Eminescu numai şi numai in revista Convorbiri literare, — acolea este, paremise, partea cea mai mică. Trei bucăţi : Făt Frumos, Sermanul Dionis şi Influenţa Austriacă, nu formează tot bagajul de proză al amintitului poet ; el are mai multe scrieri de aseminea natură— ceea ce dl. Mortzun pare a ignora cu totul. Mai toţi, ce s’au ocupat cât de puţin cu literatura sau publicistica la noi, ştiu că Eminescu intre altele, a fost mult timp redactor al mai multor foi politice, —un cari, vrănd-nevrănd, era ţinut să scrie pe lăngă polemică, şi bucăţi cari trăesc şi a treia zi după data jurnalului, —şi asemenea bucăţi, nu sunt de dat uitărei, când ele sunt eşite din pana unui om de geniu. Coloanele timpului, vechiul jurnal conservator din Bucureşti, a fost adesea ori pline de articole in cari cel mai putin obicinuit cu stilul lui Emi-