Era Nouă, 1897-1898 (Anul 8, nr. 359-421)
1897-01-05 / nr. 359
2 KRANCUA sunt in cel mai mare desacord. I-nii L. Catargiu şi P. P. Carp sunt in complectă neînţelegere. Alarma dată de dl G. Em. Lahovary esprimă adevarata situaţie a partidului conservator. Acest domn, care a inceput campania fără nici un alt interes decât acel al adevărului, a fost viu felicitat un partid pentru sinceritatea şi francheţa sa. De aceia a fost silit Timpul şi Constituţionalul să tacă. „Echivocul junimist“ al Independenţei urmat de tăcerea Timpului şi a Constituţionalului este tot atât de mult expresiunea fidelă a adevăratei situaţii a partidului conservator, după cum laudele, ce-şi fac ziarele liberale pentru puterea şi trăinicia partidului, exprimă adevarata stare prosperă şi fericită, in cre se găseşte astăzi acest partid şi guvernul seu. Regretăm că simpaticul Sirius de odinioară a suferit o eclipsă la Bacău. Dl Gh. Mortzun părăseşte un innalt post de incredere, pentru a candida la Bacău. Omul de incredere a guvernului, deşi băcăuan de origină, displace insă comitetului local, care preferă pe dl Chirii, profesor la Gimnaziu. Intre candidatul de la centru şi cel din localitate, iesă cu mai multe voturi candidatul din familia prefectului Leca. Astfel, cad trustrei in balotaj. Ca tocmai dl Gh. Mortzun să şi găsasca Bacăul, in propriul său Bacău, este un paradox ne mai auzit. „Codrul Herţei“ este desigur mai cunoscut in ţară, decât orăşelul din judeţul Dorohoi, ce poartă acelaş nume. Cei ce ‘l cunosc, ştiu că are puţini locuitori, mulţi evrei, o uliţă lungă şi un primar — de obicei dl V. Ernov. Ei bine, nu s’ar crede ce mare tulburări* a făcut oposiţia in această mică şi pacinică localitate. Mai ales când s’a auzit, că a căzut guvernul d-lui Sturdza, nici nu mai era de trăit in Herţa. Cit pe ce era să izbucnească o revoluţie. Noroc de ovaţiele făcute sultanului in Senat. Guvernul, simţind in adevăr nevoia să comunice ţârei, cum a devenit chestia cu dl Aurelian in cameră şi cu dl I. Sturdza in Senat, a lansat o circulară prefecţilor, pe care prefectul respectiv a comunicat-o in copie d-lui Primar, şi acesta — la rândul seu — s-a grăbit să o copieze in scris pe o lungă placardă concetăţenilor sei. Un amic din partea locului ne trimete in original rândurile cu care a reuşit dl. Primar să calmeze spiritele agitate din Herţa. le comunicăm cetitorilor, fără a schimba ortografia, România Primăria Comunei Urbei Herţa din judeţul Dorohoi. „Pentru a disminţi svonurile răspândiţi de către nişti indivizi de profesiune intriganţi şi calomniatori, dînd informaţiuni cu totul nefondate şi chiar false, prin care se incearcă a tulbura liniştea cetăţenilor pacinici care nu sunt la curent cu noutăţile zilei ; subsemnatul aduci la cunoştinţa cetăţenilor comunicând mai la vale in copie circulara primită de la dl Prefect respectiv, prin care ne asigură că schimbarea guvernului, nu numai că nu sa slăbit partidul liberal ci din contra s’a intărit intr-un mod formidabil şi marii barbaţi de Stat ai partidului liberal retras di la guvern sunt in cia mai bună armonie cu guvernul actual compus din marii liberali cu care lucrează cu multă energie numai şi numai pentru hindi şi prosperam Regatului României. Iată copia fidelă a mencionaţii circulari...“ Urmează apoi circulara cu trăiască Sultanul. Astfel figurează Erinov în carnetul Erei none. CRONICA. Naturalistul Emil Racoviţă, care va participa la expediţia ştiinţifică belgiană la polul sudic s’a reîntors la Iaşi spre a’şi vedea familia. Distinsul nostru compatriot, după ce, s-a făcut serviciul militar in Iaşi, a stat mai mult timp in străinătate spre a se pune in contact cu colegii sei din expediţiune şi a complecta preparativele călătoriei, care va avea o durată de 2 ani de zile. Expediţiunea va pleca din Anvers in luna mai. De şi d-na Gh. Racoviţă, părinţii tânărului naturalist au intenţia de a’l conduce pană la Anvers. Un alt naturalist mai puţin pretenţios, ni se spune, că se va mulţămi să plece in inspecţie pe le scoalele primare. Se pare că dl Dr. Leon Cosmovici, profesor la Universitatea din laşi, va fi numit inspector al învăţământului primar in locul d-lui Meisner. — Mm-----------Educaţiime şi Instrucţiune Discuţiunea provocata acum in urmă de puternicii zilei, relativ la proectul de lege asupra învâţămîntului secundar şi superior, ne-a sugerat idea de a resfoi la rîndul nostru a tot trîmbiţata reformă, pentru a ne da socoteală de inovaţiunile şi schimbările ce trebuia introduse, care dealtmintrelea suscitase acest nou proeet de învăţămînt. L’am citit dar din scoarţă in scoarţă, ba mai mult de cât atît, negăsind ceia ce aşteptam, am avut rebdarea de a citi chiar şi legea învâţămîntului primar. Ei bine, cu regret am constatat că şi in acesta ca şi in celait, se dă şcolarilor, numai o parte a culturei de care simte necesitate orice om care a trecut prin filiera şcoalelor noastre naţionale. Dar un lucru mai straniu şi care ne-a lasat o penibilă impresie, este faptul foarte curios, dar cu toate acestea exact, care dovedeşte cum că atît Omul Scoalei... trecut, cit şi Cel mai vărsat ii ale Cailelor... actual, nu a înţeles de loc cum şi care sunt jaloanele cele mai de căpitenie ce trebuesc înfipte in cariera oricărui elev, făcînd o confusiune neertată intre instrucţiune şi educafiune. Citiţi proectele in chestie şi veţi vedea cum se intrebuinţază in mod indiferent cuvintele instrucţiune şi educaţiune, ca şi cînd plinsele ar fi identice sau ar însemna unul şi acelaşi lucru; cercetaţi insă cu deamănuntul cele ce se predau elevilor, şi vă veţi convinge cu uşurinţă că dacă poate lor li se dă in şcoală o instrucţiune suficientă, de