Lupta de clasă, iulie-decembrie 1959 (Anul 39, nr. 7-12)

1959-08-01 / nr. 8

44­­. I­ON­IŢA Un număr tot mai mare de ţărani întovărăşiţi se conving din expe­rienţa proprie şi din experienţa gospodăriilor colective fruntaşe de avan­tajele trecerii la forma superioară de cooperare în producţia agricolă. Sînt multe exemple care demonstrează acest lucru. Să luăm bunăoară întovără­şirea agricolă din satul Ghilvaci, raionul Cărei, regiunea Baia Mare. în urma muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid, întovărăşirea agricolă şi-a organizat munca pe brigăzi şi echipe; s-a trecut la introdu­cerea sistemului de repartiţie atît după muncă, cit şi după suprafaţa de teren adusă de întovărăşiţi. In 1957, organizaţia de bază a propus şi adu­narea generală a întovărăşirii a aprobat să se însămînţeze o suprafaţă de 5 ha cu plante tehnice, şi din sumele realizate să se construiască saivane, grajduri şi să se cumpere d­­e avere obştească, în 1958 s-au cumpărat peste 100 de oi şi s-a construit un saivan pentru 500 de oi. Ca urmare a muncii politice duse de organizaţia de partid, a activităţii în producţie desfăşurate de ţăranii întovărăşiţi, a dezvoltării fondului obştesc, întovă­răşirea agricolă s-a întărit, s-a dezvoltat , treptat, pe baza rezultatelor concrete obţinute, în întovărăşire s-a creat un puternic curent pentru trans­formarea acesteia în gospodărie colectivă. Nu de mult pe baza cererilor individuale făcute de toţi întovărăşiţii, întovărăşirea agricolă din satul Ghil­vaci s-a transformat în gospodărie colectivă. Şi asemenea exemple sunt numeroase. In ultima vreme, în condiţiile creşterii generale a sectorului socialist­­cooperatist la sate, ritmul de creştere al gospodăriilor agricole colective întrece pe cel al întovărăşirilor agricole. De la sfîrşitul anului 1958 şi pînă în luna iulie a acestui an au intrat în gospodăriile colective peste 280.000 de familii, care au pus laolaltă aproape 900.000 ha, faţă de 86.000 de familii în întreg anul 1958. Ritmul dezvoltării întovărăşirilor agri­cole a crescut şi el faţă de anul trecut , pînă în luna iulie numărul fami­liilor cuprinse în întovărăşirile agricole a crescut cu peste 300.000, iar suprafaţa — cu circa 670.000 ha. Interesul crescînd manifestat de ţăranii muncitori şi în primul rînd de membrii întovărăşirilor agricole faţă de gospodăriile colective pun o dată mai mult în evidenţă justeţea căii indicate de partid, că pe măsura întăririi economice şi organizatorice a întovărăşirilor agricole ţăranii se conving de a merge mai departe spre forma superioară de cooperare în producţie — gospodăria colectivă. Partidul a atras şi atrage mereu atenţia că „trecerea întovărăşirii la gospodăria colectivă — aşa cum a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii de la Constanţa — nu trebuie însă forţată, ci ea să fie rodul liberului consimţămînt al întovărăşiţilor, izvorîtă din conştiinţa că este in interesul lor material să treacă la gospodăria agri­colă colectivă" 3. Consolidarea întovărăşirilor agricole pe baza muncii depuse în comun, a creşterii averii obşteşti, a organizării unor ramuri anexe rentabile, cum sunt fermele pentru vaci cu lapte, pentru porci, a îmbunătăţirii formelor de organizare şi de retribuire a muncii reprezintă condiţia convingerii a tot mai mulţi ţărani întovărăşiţi de a păşi mai departe spre gospodăria agricolă colectivă. Viaţa a verificat întru totul justeţea politicii ferme marxist-leniniste promovate de Partidul Muncitoresc Romîn. 3 Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agri­culturii, Editura politică, 1958, pag. 54

Next