Evenimentul Sibian, ianuarie-martie 1993 (Anul 3, nr. 71-83)

1993-01-05 / nr. 71

O CRIMA ÎN MIEZ DE NOAPTE­ ­ZICEA CĂ NE OMOARĂ PE TOŢI ŞI NE DĂ LA PEŞTI!" Povesteşte Stanciu Dumitru. "Ginerele meu venise în noap­tea aceea la un bar din sat, a venit la poartă, maşina era lo­vită. Făcea scandal, striga că va intra în curte şi ne va omorî pe toţi. Spunea ca şi-ar fi cum­părat un miel pe care l-ar fi fript, lîngă noi, după ce ne-ar fi omorît şi ar fi făcut din tru­purile noastre o grămadă de carne... Nevastă-mea a sunat imediat la şeful postului de Poliţie din Gura Rîului. L-am chemat, explicîndu-i de scan­dalul de la poartă, de amenin­ţări. Intre timp a reuşit, cu se­curea, să spargă poarta. A in­trat în curte şi a spart gea­murile casei. Norocul nostru a fost că a scăpat între timp se­curea în casa, că altfel ne-ar fi omorît pe toţi... Am ieşit în prag să-l liniştesc dar a luat o rangă de fier din curte şi m-a lovit. O dată peste spate, apoi lingă tîmplă... Am reuşit să-i dezarmez şi ne-am luat la bă­taie. N-a durat prea mult A încercat să mă omoare. Atun­ci copilul a luat o bucată de fier şi l-a lovit. Cît de rău nu ne-am dat seama la început A căzut pe jos. A mai trecut pu­ţin timp şi a murit Chiar înain­te de a veni Salvarea... Or ve­nit mai pe urmă şi vecinii şi şeful de post dar degeaba. Necazul s-a produs... ” Domnul Stanciu pare un om liniştit cu frica lui Dumnezeu, şi ultimul lucru pe care şi l-ar fi dorit ar fi fost conflictul cu legea. “Le­­am spus eu: n-am avut în viaţa mea nici măcar o amendă de plătit Mi-a plăcut să fiu corect şi aşa mi-am învăţat şi copiii. Dar uite că a căzut nenoro­cirea peste noi... Asta a fost tot. "SĂ FI STAT ACASĂ, CĂ NU L-AM CHEMAT EU..." Ne spune Stanciu Gheorghe, copilul de 15 ani, cel care l-a lovit mortal pe fostul său cum­nat. Ne-a povestit şi el cum a intrat în curtea părinţilor săi, cum va ameninţi pe toţi, cum l-a bătut pe tatai sau, cum i-a muş­cat mamei sale mina. "Cînd am văzut că vrea să-l omoare pe tata, am pus mîna pe rangă şi l-am lovit. Unde, nu ştiu. Ştiu că a rămas jos, s-a mai mişcat şi pînă a venit Salvarea a mu­rit Nu puteam să-l las să-l o­­moare pe tata, şi pe mama..." DE MORŢI NUMAI DE BINE Dar e bine să nu se uite că Tom­a Petru, tînărul mort în noaptea de martie, n-a fost chiar uşă de biserică. Era în conflict cu socrii săi încă de multă vre­me. Că-şi cerea dreptul la tre­cerea casei pe nume este mai puţin important decît făptui că-şi bătea soţia, în final aceasta a fost nevoită să-l acţioneze în proces de divorţ. Victima a in­trat în curtea socrilor săi cu intenţia de a omorî. Dar n-a fost sa fie. Şi-a găsit chiar moar­tea din lovitura imprudentă a u­­nui copil ce încerca să-şi sal­veze tată. Din spusele celor doi membri ai familiei Stanciu se pare că acest caz are iţele destul de în­curcate. Iar oamenii legii vor tre­bui să le descurce. Iar zeiţa le­gată în ochi să fie dreaptă. Casandra FLORESCU PRIMII SPORTIVI SIRIENI AI ANULUI1992 1. ISAILA CLAUDIA (CSM - CSS Șoimii Sibiu) Atletism • aruncarea suliței - locul I - Cam­pionatul Mondial - juniori - Seul 1992 - 63,04 m - record mondial 2. DORCA ILEANA (CSS Șoimii Sibiu) - Atletism - cros - locul II cu echipa României la Campionatul Mondial de cros • juniori - Boston 1992 3. GUȚĂ GHEORGHE (GAZ METAN MEDIAȘ) - aeromode­­lism - locui­t cu echipa României la Campionatul European de Aeromodelism (clasa S 1/A) 4. UDRESCU RADU (CSM Sibiu) • sărituri în apă • locul V la Campionatul European de ju­­niori - Leeds (M. Britanie); locul I • Campionatul Naţional de ju­niori - trambulină 3 m. 5. LARION ALIN (CSM-CSS Şoimii Sibiu) - atletism - HAR­­DLER - locul I Campionatul Bal­canic de juniori - Istambul (pro­ba 4x100 m) şi locul V la 200 m; locul I - Campionatul Naţional de juniori (sală), 600 m garduri • record naţional. 6. POPA ADRIAN - SIMTE­­ROM CSS Şoimii Sibiu - hal­tere - locul II Campionatul Bal­canic juniori • total 285 kg (smuls 120 kg, aruncat 1­65 kg). 7. HILA ELENA - CSM-CSS Şoimii Sibiu • atletism • arun­carea greutăţii, locul III Clipa Europei cu echipa României la New Castle (M. Britanie), locul I la Campionatul Naţional de tine­ret, juniori (sală).­­ GUŢĂ EMILIAN • Gaz Me­tan Mediaş • aeromodelism SIA - locul III Cupa Mondială. 8. SAVU ALIN - CSM Sibiu - călărie - locul II Campionatul Balcanic - probă completă juni­ori, locul I la Campionatul Na­ţional de juniori. 9. HANEA ADRIAN - CSS Şoimii Sibiu - atletism - locul H Campionatul Balcanic de cros cu echipa­­ Salonic.­­ MONICA GHEORGHE • Avicola Sibiu - culturism - locul I Campionatul Naţional de se­niori, locul I Campionatul Na­ţional de tineret, locul XIV la Campionatul Mondial de seni­­or. 10. MUNTEANU CLAUDIU - CSU Balanţa Sibiu - Baschet - cosmeterul Campionatului Naţional '91-’92 - declarat cel mai complet jucător al anului 1992 PE JOS SPRE " TIMPURI NOI"!? Scumpirea carburanţilor a adus o mare majoritate a po­pulaţiei la varianta adoptării mersului pe jos. Toate bune şi la locul lor, mai ales că economia de piaţă ne răsfaţă cu modele de încălţăminte ameţitoare şi cu preţuri pe măsură Chiar mai mult, greva de la TURSIB le-a mărit şi procentajul vînzărilor. Pentru a nu intra totuşi în "conflict" cu producătorii acestor "unelte de mers" le putem reproşa totuşi că nu indică în reclame la cîţi kilometri de mers cedeaza inofen­siva încălţăminte. Dacă e greu de spus acest lucru, e uşor de rezvolat mai ales dacă cereţi serviciile Cooperativei “Timpuri Noi" - secţia reparaţii încălţăminte, unde totul se rezolvă prompt şi la preţuri, să zicem, "rezonabile". Con­cretizăm: pingele DUROFLEX plus tocuri, pantofi bărbaţi - 865 lei; acelaşi lucru pentru pantofi dame - 660 lei, cusut fermoare, cizme bărbaţi - 262 lei, pentru cizme dame - 344 lei cu menţiunea că preţul este pentru o pereche de "mer­gători". Dacă vă grăbiţi, totul se rezolvă şi fără bon de manoperă. Deci, aviz amatorilor. Totuşi noi vă sfătuim să călcaţi cu S­er­ia- file CONERIU 3 »t^6c­ z*c Anul­ul« nr. 71 CINE MAI ÎNCALCĂ LEGEA 12? "Ştiam ei nu e voie dar dacă am văzut că altora le-a mers am încercat şi eu­. Ne povesteşte cu seninătate Cîr­­neala Ioan, în vîrstă de 20 de ani. A fost prins de organele de poliţie vînzînd ţigări "Car­­paţi". Bineînţeles fără docu­mente de provenienţă sau au­torizaţie şi ce mai trebuia ca să fie în litera legii. "Am apucat ai vînd doar două pachete. M-au prins şi am fost amendat cu 30.000 de lei. Amenda n-am plătit-o. N-am avut nici bani, nici timp. Am fost la lucru prin Ungaria. între timp am fost citat acasă, dar mama nu m-a anunţat. Eram certaţi." Amenda a fost transformată de organele de justiţie în închi­soare contravenţională. Cor­­neală Ioan a înţeles mult prea tîrziu că legile trebuie respec­tate. (D.M.F.) ALA-BALA PORTOCALA... Uneori acest joc are loc între agenţii economici şi Garda Fi­nanciară. în data de 14 de­cembrie, pe str. Turnului nr. 14-16, un echipaj al Gărzii Fi­nanciare a surprins-o pe doamna Vasiu Rafila, vînzînd ambulant, în loc neautorizat, banane, portocale şi lămîi Marfa aparținea unitații nr. 1 din subordinea AGROCOM Sibiu aflată în str Faurului nr. 7 Amenda de 30.000 de lei a fost aplicată în baza articolului 26 din Ordonanța Guverna­mentală 21/1992 și a preve­derilor Dispoziției 100/1992 a Primăriei municipiului Sibiu și a art 1 lit. "b" din Legea 12/ 1890 Au fost confisca 212 kilograme de banane, 151 kg portocale precum și numera­rul de 55.360 lei constatat la control și provenind din vîn­­zarea produselor în locuri ne­­autorizate. Daniela Maria FLUCSA *M-AM G­INDIT A SA MĂ POCĂIESC CIND VOI IEŞI D-AICI” Somina a ajuns în arestul Poliţiei încercînd să pună în aplicare o veche meserie: furtul din buzunare. De fapt n-a apucat decft să deschidă fermoarul unei poşete că... a prins-o "un nene miliţian". Şi povestirea continuă... "Era în civil tanti, că altfel nu mă prindea el pe mine şi nici n-aş fi îndrăznit eu să încerc să fur din poşete. Stăt­eam eu aşa, la o coadă şi mă gîndeam cum să fac sa scot Vreun portofel dintr- o poşetă. Erau numai doamne tinere care mă prindeau uşor dacă încercam. Dar am văzut-o pe doamna mai în vîrstă şi m-am gîndit să încerc. M-am aplecat, că era jos tare fer­moarul. După ce l-am deschis, m-a prins cineva de mînă... Era miliţianul." J" Fata are 17 ani şi acasă o situaţie deosebit de grea. Tata, pe moarte, suferind într-un spital. "Nici nu ştiu dacă mai trăieşte. L-am­ lăsat foarte rău (bcînav - n.r.)." Mama, "e închisă pentru patru ani şi jumătate." Tot pentru furt. Tot din buzunare. "Am vrut să fur ca sa iau ceva de mîncare. Pentru mine şi sora mea. Săraca a rămas acum acasă şi n-are cine-i avea de grijă." Familia Somohei poate fi găsită prin multele dosare ale Poliţiei. Aproape, toţi şi-au "cîştigat" existenţa din furtul din buzunare. Niciodată spargeri, “lovituri puternice“. Simplu, doar subtilizarea portofelelor prin desfacerea poşetelor şi păgubirea purtătoarelor de vreun lucru de valoare. “După ce voi ieşi de-aici mă gîndesc să mă pocăiesc. Am învăţat multe de la pocăiţii ce vin aici, joia, la Poliţie şi ne învaţă tot felul de lucruri bune. Dorm cu Biblia sub perna şi parcă sînt luat uşurată de gînduri rele. Vreau să-mi văd de treabă cînd voi pleca acasă, să am grijă de sora mea şi să fac lucruri cinstite. Aş mătura scări de blocuri, aş munci orice numai să nu mai am treabă cu Poliţia. Am văzut cît îi de rău. Cred că pot să o fac. Ştiu că oamenii ăştia (“pocăiţii? - cum spune Sorina - n.r.) mă vor ajuta. Chiar şi să-mi caut de lucru... * S-ar părea că această fată este una dintre puţinele persoane pe care predicatorii au reușit să le aducă pe drumul cel bun. Casandra FLORESCU NU VOM MAI FI PĂCĂLIŢI! Cam de acest lucru ne asi­gură Guvernul p prin Hotărîrea Guvernamentala nr. 319/1992. Prin aceasta se prevede obli­gativitatea utilizării de către agenţii economici a balanţelor cu afişaj electronic şi a apa­ratelor de marcat electronice. Această nouă dispoziţie intră în vigoare de la data de 1 ianu­arie 1993. Potrivit articolului 5 “toţi agenţii economici de pe teritoriul României sunt obli­gaţi să utilizeze aparate de marcat electronice cu ajuto­rul cărora se emite bon pen­tru client pentru vînzările­ de bunuri şi prestaţiile de ser­viciu, inclusiv schimburile valutare*. Sunt exceptaţi de la preve­derile acestui articol agenţii economici care prin specifi­cul activităţii lor utilizează documente cu regim special (bilete, tichete, abonamente, facturi, avize, etc.) precum şi cei care desfac produse în pieţe şi tîrguri. Aceste măsuri au fost luate în vederea protecţiei consumato­rilor şi pentru combaterea eva­ziunii fiscale. Putem atenţiona pe cei inte­resaţi să încalce aceste preve­deri că Hotărîrea prevede şi contravenţii pentru neaplicarea măsurilor ei. Să ne gîndim că de-acum în­colo măcar la cîntar nu vom mai fi înşelaţi? Daniela Maria FLUCSA INVATAMINTUL CERŞEŞTE MILA GUVERNULUI Universitatea Sibiană - un copil al nimănui? Joi, 10 decembrie a.c., Senatul Universităţii s-a întîlnit cu re­prezentanţii studenţilor pentru analiza revendicărilor expuse de studenţi în timpul grevei de avertisment din 8 decembrie. Iniţiatorul acestui dialog a fost domnul rector Dumitru Ciocoi- Pop. Problemele ridicate de studenţi s-au referit la neacordarea la timp a burselor şi la problema căminelor şi a cantinei studenţeşti Am desprins speranţa că banii pentru burse vor ajunge în timp util la Sibiu, la fel şi banii pentru cheltuieli curente şi investiţii. Menţionăm că situaţia Universităţii este dramatică, avînd datorii de 61 milioane lei. Este din ce în ce mai îngrijorătoare atitudinea guvernului în domeniul învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii. Aceste instituţii au ajuns să cerşescă mila Guvernului. Am remarcat deschiderea spre dialog a d-lui rector, transparenţa d-lui contabil şef Cărăuş dar şi tonul ironic şi arogant al d-lui prorector Oprean. La întrebarea "Nu credeţi că în actuala conjunctură v-aţi an­gajat într-o luptă fără sorţi de izbîndă?", dl.­rector ne-a declara­­t în exclusivitate ?De cînd am preluat conducerea Universităţii, singura mea preocupare a fost aceea de a ne impune atît pe plan Intern cît şi în străinătate. Am contactat multe Universităţi prestigioase din vestul Europei şi din SUA, care ne-au promis tot sprijinul, primele dovezi urmînd a le primi în primăvară. Aşteptam sprijin şi din partea organelor de resort din ţară, pentru că am spus-o şi o repet: nu avem voie să ieşim din circuitul naţional şi mondial de valori. Sibiul are nevoie de această universitate, deşi unii îi minimalizează acum utilitatea. Sînt sigur câ viitorul îmi va da dreptate”. Viorel LUPU

Next