Evenimentul Sibian, ianuarie-martie 1995 (Anul 5, nr. 430-492)
Pag. s I EVENIMENTUL SI BI AN Un caz disperat Ooamna Malinas vrea să muncească pentru a şi creşte Doamna Malinas Felicia, de pe strada Ţiglari nr. 5, este una dintre multele persoane care se zbat în nevoi de tot felul, fără să întrevadă măcar umbra vreunei speranţe de mai bine. Dânsa este angajată a societăţii Balanţa SA din anul 1980, în meseria de termist-tratamentist. In anul 1993, în ziua de 15 iunie a fost internată la Neurochirurgie, secţia constagioşi, cu diagnosticul „meningo-encefalită TBC“ Din cauza sănătăţii ei şubrede, doamna Malinas a fost în concediu medical, până în data de 31 decembrie anul trecut. „Ca urmare a unei note interne semnate de directorul societăţii Balanţa, domnul Efftimie Costel, toţi salariaţii care au depăşit treizeci de zile de concediu medical sunt obligaţi să solicite reangajarea printr-o cerere scrisă, adresată societăţii“, ne-a spus doamna Malinas. Dânsa a avut teribila surpriză ca, înaintând o asemenea cerere de reprimire, să primească, nu se ştie din ce motiv, un răspuns negativ. Este disperată, deoarece este unic întreţinător de familie (ara un băiat de 16 ani, elev), iar altă sursă de venituri, în afară de salariu nu are, băiatul dânsei nu primeşte nici măcar pensie alimentară. Noi credem că s-ar putea rezolva această dificilă problemă dacă cei din conducerea societăţii Balanţa, ar da dovadă de un minimum de înţelegere faţă de situaţia extraordinar de grea în care se găseşte această femeie bolnavă. Suntem siguri că până la urmă spiritul umanitar al celor în măsură să ia nişte decizii importante, care pot să distrugă sau să salveze o viaţă de om, le va da de înţeles că această biată femeie nu cere pomană nimănui, ci vrea doar să muncească din nou, după puterile ei, acolo unde a muncit şi până acum, pentru a câştiga cinstit pâinea pentru ea şi copilul ei. Marius MITEA Sunteţi de acord cu legalizarea bordeluilor? „Da, dar sa nu fie prea scumpe! Să ne putem permite cu totii!“ Zilele trecute, domnul doctor Iulian Mincu, ministrul sănătăţii, prezent la o conferinţă de presă a PDSR, s-a pronunţat în favoarea legalizării bordelurilor. „Este« o problemă care trebuie tratată cu toată seriozitatea,, pentru că e singurul mijloc prin care putem stăpâni proliferarea bolilor venerice şi a SIDA“, este părerea domnului ministru. Iată şi câteva păreri ale concetăţenilor noştri, vizivi de această problemă Saracuz Ioan,30 ani . „Nu sunt contra, oricum protituţia se practică, pe ascuns“. Odarcea Aleman, 56 ani — „Nu-i bine, noi românii suntem un popor de oameni credincioşi, iar acest lucru contravine moralei creştine. Tinerii să se însoare, dacă le trebuie femei!“ Zlatea Mihai, 21 ani — „Sunt de acord! Nu ar mai fi tot felul de nebunii, violuri“. Rotaru Gelu, 24 ani — „Să se facă bordeluri, nu sunt împotrivă, dar să nu fie prea scumpe. Să ne putem permite cu toţii!“ Ungvari Gheorghe, 21 ani — „Decât să te duci la o casă de toleranţă, mai bine îţi cumperi o revistă din aia cu femei goale şi te duci în baie“. Andreea Cioacă, 25 ani „ Nu, acest lucru înseamnă o reducere a nivelului de cultură şi civilizaţie“. După cum vedeţi, părerile sunt împărţite. In rest, fără comentarii... Până la legalizarea bordelurilor unii se derulează... pe ziduri... Anul V, nr. 175 Devastat, codrul tace şi geme de durere în sezonul de vânătoare, într o singură zi sunt nimicite 55000 de vieţuitoare Oare „hoţia merge înaintea ştiinţei“ spunea odată un bun cunoscător al „branşei“? Oare în ce măsură mai este actuală vechea zicală populară „se fura ca n codru“? Şi înainte se mai fura, dar ca acum, parcă, niciodată. Săracul codru, devastat tace şi geme de durere şi nu poate pricepe ce fel de vandali s-au năpustit peste el. Copaci falnici tăiaţi fără milă, plantaţii, păşunate de ovine, garduri de protecţie furate. Viţei de cerbi, căprioare şi porci mistreţi lăsaţi orfani de mamă şi tată, şi tot aşa, până mai mişcă ceva, jos cu el, până la ultimul exmplar.. . Ajunge, fraţilor! Doar aveţi copii şi nepoţi! Nu vreţi să le lăsaţi şi lor ceva moştenire? Doar arme ruginite, tuburi goale şi tolbe umplute cu poveşti triste? Nu credeţi că, dacă vom continua aşa, până în anul 2000 nu va mai rămâne nici sămânţa din podoaba ţării de renume mondial — vânatul? Ştiţi dumneavoastră că numai într-o singură zi cu un singur vânat în tolba fiecărui vânător activ sunt nimicite, pe ţară, peste 55 000 de vieţuitoarei? înmulţiţi cu o cifră pe care o ştim numai noi vânătorii la care rar ne scapă câte ceva, şi scădeţi pe cei ce fac găuri în cer, sau nu trag de loc, şi încă mai rămâne o cifră ameţitoare. Dacă înmulţim aceasta cu numărul zilelor de vânătoare cu rezultate, orice profan va rămâne îngrozit de acest bilanţ nu prea optimist de sfârşit de an şi de sfârşit de mileniu. Acum, în noul an, înainte de a vă ura vânătorescul „... ceva în puşcă“ şi sănătate multă, aş mai adresa o rugăminte: Măcar acum lăsaţi vă rog puşca în toc, pentru a putea trece pragul fără chinuri şi plumb în coaste şi vânatul nostru drag! Ce a mai rămas?! O analiză mai tranșantă vom face după sărbători... Solymosi Derzsi Iosif CONSULTAŢII LA LIMBA ROMÁIVA începând de astăzi, vom trece la un nou capitol al gramaticii limbii române — SINTAXA (sintaxisţesătură). SINTAXA PROPOZIŢIEI reprezintă partea gramaticii, care studiază regulile îmbinării cuvintelor în propoziţii. Propoziţia este comunicarea făcută cu ajutorul unui singur predicat (Elevii (S) învaţă PV) temeinic (CCM). ŢELUL PROPOZIŢIILOR — acestea se clasifică după: A) scopul comunicării B) după formă şi C) după structură sau alcătuire. A. După scopul comunicării ele pot fi: ENUNŢIATIVE (sau asertive), când enunţă sau comunică ceva şi INTEROGATIVE, când se formulează întrebări. La rândul lor propoziţiile enunţiative pot fi: enunţiative propriuzise, când se formulează o singură comunicare, constatare sau observaţie. Ex: „Patria mea e poporul acesta"; b) enunţiativă optativă, când exprimă o dorinţă, preferinţă şi se construieşte cu modul condiţional optativ. Ex. „Jertui-m-aş codrului. .. „Aş mânca o îngheţată“; c) enunţiativă exclamativă, când exprimă un sentiment, o stare sufletească. Ex. „Şi ce frumoasă s-a făcut! Ai tăi suntem“; d) enunţiativă imperativă. Când exprimă o poruncă, o rugăminte, un îndemn. Ex. „înălţate împărate, / Pune pace (nu te bate)“; „Intră în casă imediat!“; „Prezintă-mi caietul cu tema zilei!“. După propoziţiile enunţiative imperative sau exclamative, se pune semnul exclamării (!) numai atunci când sentimentul, îndemnul sunt puternice, deci vrem să marcăm intonaţia respectivă , exclamativă sau imperativă. Propoziţia enunţiativă dubitativă, când exprimă o nehotărâre, îndoială, nesiguranţă sau bănuială. Ex. „Vor fi fost feriţi în ţara lor“; „Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curată“. B. După formă sau aspect propoziţiile pot fi AFIRMATIVE (pozitive), când aprobă sau confirmă ceva. Ex. „Patria e văzduhul ...“; „Mai am un singur dor ...“ şi NEGATIVE, când neagă sau nu aprobă ceva. în propoziţia negativă trebuie să existe ca marcă (semn) negaţia NU. Ex.: „Nu mă duc, mamă!“. în unele cazuri caracterul negativ al propoziţiei poate fi întărit prin: pronume negative, nimeni, nimic, nici unul; adjective negative: nici un, nici o...; şi adverbe negative: niciodată, nicăieri etc. C. După structură propoziţiile pot fi: SIMPLE — când sunt alcătuite numai din subiect şi predicat (sau numai din predicat). Ex.: Elevii învaţă şi DEZVOLTATE, când, pe lângă părţile principal de propoziţie (subiect, predicat) conţin cel puţin o parte secundară de propoziţie (atribut sau complement). Ex.: „Patria (1 S;e acest (3. A) câmp (2. PN) neted (4. A) ca-n palmă“ (5. CCM). DE REŢINUT! în cadrul clasificării propoziţiilor după structură, propoziţiile mai pot fi: a) analizabile — când sunt alcătuite din părţi de propoziţie distincte, analizabile din punct de vedere sintatic. Ex.: Atunci (3. CCT) mezinul (1. Si e vară (2. PV) iute (4. CCM) în pod (5. CCL), şi neanalizabile — când propoziţiile sunt alcătuite numai din adverbe de afirmaţie, de negaţie sau interjecţie. Ex.: Madam Georgescu mă aşteaptă nerăbdătoare, în numărul viitor vom continua cu PĂRŢILE PRINCIPALE ALE PROPOZIȚIEI.