Evenimentul Zilei, iulie 1995 (Anul 4, nr. 918-943)

1995-07-14 / nr. 929

• dWdCOOffilOT • dWdMOT « Scuipat sistematic de Corneliu Vadim Tudor, bărbatul Ion Iliescu se șterge și zimbește languros în publicațiile președintelui PRM, șeful statului este „Velu Cotrocelu“, „Neii care a găurit drapelul”, „Agent KGB”, „Omul evreilor”, „Trădător” Agenția Mediafax a realizat recent o inspirată trecere-n revistă a tutu­ror atacurilor lansate de Corneliu Vadim Tudor împotriva șefului statu­lui. Le publicăm și noi, cu observația că în nici unul din cazuri - de la ironii gen „Nelu care a găurit drapelul la acuze extrem de grave, ca aceea de trădare de țară - bărba­tul Ion Iliescu nu a găsit de cuviință să răspundă, transmițînd cel mult, prin intermediul lui Traian Chebeleu, că „este sub demnitatea lui să reacțio­neze la niște calomnii de atît de joasă speță". Cînd a fost însă vorba despre cazuri concrete publicate de „Evenimentul zilei" sau „Ziua", Președintele n-a mai considerat ripos­ta ca fiind sub demnita­tea sa. 23 martie 1993 - Primit la Palatul Co­­troceni, liderul PRM Corneliu Vadim Tu­dor intra în conflict cu președintele Ion Iliescu pe motiv că acesta din urmă nu a considerat oportună ridicarea unei statui a mareșalului Antonescu. Vadim îl ia pe Ion Iliescu peste picior cerîndu-i să-i ridi­ce mareșalului măcar jumătate din sta­tuie, dacă tot afirmă că mareșalul a avut defecte și calități, în egală măsură. 23 aprilie 1993 - într-o scrisoare adre­sată în numele PRM, președintelui Ion I­­liescu, C.V. Tudor îl acuză pe acesta că a participat la inaugurarea Muzeului Ho­locaustului din Washington, pentru că „e­­vreii v-au adus la putere, evreii vă chea­mă la ordine, evreii vă mențin în scaun" și că participă, totodată, direct la „pla­nurile sioniste de culpabilizare și domi­nație a popoarelor. 21 ianuarie 1994 - Atitudinea relevată de recente afirmații ale senatorului PRM Corneliu Vadim Tudor, făcute la adresa unor înalți demnitari, printre care se nu­mără și președintele Ion Iliescu (numit „Nelu Cotrocelu, agent KGB") a fost co­mentată de purtătorul de cuvînt al preșe­dinției : „Dl. Președinte nu va intenta o acțiune în justiție, considerînd că este sub demnitatea sa să intenteze un proces pentru aceste calomnii de atît de joasa speță ianuarie 1994 - în revista „România Mare", apar acuzații la adresa purtătoru­lui de cuvînt al președinției, ambasadorul Traian Chebeleu, despre care se afirmă că în cursul unui turneu diplomatic ar fi întreținut relații sexuale cu o ziaristă. După mai bine de o lună, Chebeleu răs­punde public acestor calomnii: „Prin a­­tacurile sale iresponsabile la adresa pre­ședintelui României și a consilierilor săi, a uneia din instituțiile de bază ale sta­tului - Armata - și a conducătorilor ei, a altor oficialități din stat, precum și prin atitudinile politice de intoleranță, antise­mitism și xenofobie, străine spiritului po­porului român, Corneliu Vadim Tudor nu numai că pîngărește titulatura pe care o poartă partidul său și una din gazetele sale, ci aduce mari deservicii intereselor țării și capacității instituțiilor statului - Președinție, Guvern, Parlament — de a se apăra și promova" 18 februarie 1994 - „De data asta, a ajuns cuțitul la os !" afirmă liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, într-o scrisare deschisă adresată președintelui Iliescu. Scrisoarea se constituie într-un rechizito­riu la adresa președintelui, în termeni duri și ultimativi. Redăm cîteva pasaje din scrisoare : „Pesemne că dumneavoastră (n.r. - președintele Iliescu) nu mai um­blați de mult pe jos, printre oameni, decît în cadrul unor vizite de lucru anacronice și inutile care îi fac pe oameni să vă compare cu precedentul președinte, com­parație din care vă asigurăm, ieșiți în pierdere. (...) Nu vi se pare că, în vreme ce dumneavoastră cădeți în extazuri mu­zicale, printre toaletele unor doamne strălucitoare, retrăim cu toții ultimele cli­pe ale „Titanicului", care se scufundă în timp ce orchestra cîntă ? (■...) în felul în care țara a fost condusă pînă acum, pu­tea să o conducă oricine. (...) Domnule președinte, deși sînteți de profesie hidro­­tehnician, nu ne­ îndoim că ați auzit de marele creator roman Cato Cel Bătrîn care spunea : „Hoții care fură de la particu­lari își duc viața în lanțuri, pe cînd tîl­­harii poporului trăiesc în aur și-n purpu­ră". (...) Dv. nu numai că nu ați făcut ni­mic, de 4 ani, pentru stîrpirea corupției și a hoției, dar vedem că ați început să luați partea, pe față, unor infractori do­vediți. Ce să înțeleagă lumea de aici ? Că vă au la mînă cu ceva Petre Roman, Ni­­colae Spiroiu și alții de teapa lor ? (...) Pînă acum, în viziunea dvs. și a unor pro­fitori care vă înconjoară, toată lumea este vinovată de dezastrul țării, cu excep­ția dvs., care sînteți curat ca lacrima. E posibilă oare atîta lipsă de responsabi­litate? Atunci cînd vă visați, din umbră, succesor al lui Ceaușescu, ce credeți dvs. că trebuie să facă șeful­­ unui stat în Ro­mânie p" 17 martie 1995 - C.V Tudor l-a acuzat pe președintele Ion Iliescu că a făcut o „mare greșeală" prin trimiterea de trupe românești de menținere a păcii în Angola. „Nu este vina Ministerului Apărării Na­ționale și a Ministerului de Externe, cît a președintelui Iliescu", a afirmat Tudor. El este de părere că hotărîrea contrazice flagrant doctrina militară a poporului ro­mân, care „nu și-a trimis benevol feciorii niciodată să lupte departe de Patrie". 20 iunie 1995 — în revista „România Mare" este publicat un memoriu prin care trei sute de generali și ofițeri activi și în rezervă îl acuză pe președintele Ion I­­liescu că a distrus armata, că a vîndut-o „trădătorilor, spionilor și afaceriștilor". „Pentru asemenea crime de înaltă trăda­re, pedeapsa nu poate fi decît ‘al0t­a sin­gură", se mai arată în comunicat. într-o notă a redacției se apreciază că Ion I­­liescu este „influențabil și naiv" și că po­litica lui de cadre „este catastrofală" VICTOR BRATU .Batjocorirea sistematică a lu Ion Iliescu în revistele președintelui PRM are o explicație: C.V. Tudor și-a început cam­paia electorală pentru Președinția României . Un articol semnat col. (r) dr. Gh. Romanescu și publicat în „Politica" risipește semnele de întrebare ridicate de cam­pania dusă în ultima perioadă de Corneliu. Vadim Tudor îm­potriva președintelui Ion Iliescu, liderul PRM își­ pregătește candidatura la Președinția României­­ în afară de osanalele­­ care l-ar face și pe Ceaușescu să pălească de invidie­­ aduse lui C.V. Tudor pe mai mult de o pagină de ziar, ideea este sugerată și de fotografia care însoțește textul, și care îi înfățișează, față în față, pe președintele PRM Și pe președin­tele României, ca pe doi cocoși gata de luptă, în textul „Candidații la Președinția României și­ șansele lor reale", care pare o combinație între amenințările la adre­sa ciocoilor, preluate din literatura proletcultistă, și odele închinate lui Ceaușescu de poeți de teapa lui C.V. Tudor, pre­ședintele PRM este „cel care își iubește cu adevărat neamul", „ferm și neclintit în hotărîrea de a-și închina viața scoaterii României din starea în care se află", este cel chemat în frun­tea statului de „tot mai mulți români — țărani, muncitori, inte­lectuali, pensionari, militari", este un „bărbat avîntat, ener­gic și însuflețit de mari elanuri, animat de cele mai curate sentimente românești“, este omul care „muncește zi și noapte ca să dea milioanelor de români hrana sufletească prin cele două reviste pe care le conduce", este, în sfîrșit, „cel spre care își îndreaptă speranțele cei ce-și folosesc brațele și min­tea pentru că produce ceva", singurul „atent la plînsul națiunii dezamăgite și aproape de durerile copiilor, bătrînilor, mun­citorilor și țăranilor". în delirul său, semnatarul articolului îl compară pe C.V. Tudor cu Vaclav Havel sau cu Avram Iancu, ba chiar anunțe că el va fi un adevărat „Mareșal Antonescu, capabil să face ordine în țară !" De altfel, vocația lui C.V. Tudor de a face ordine în țară este­ una din constantele articolului^ liderul PRM este consi­derat un fel de Vlad Țepeș, iar liderii Opoziției sînt avertizați : „Sabia dreptății se află deasupra capetelor voastre". Vadim este lăudat pentru „neînfricata lui împotrivire față de norul de pleavă stîrnit de opoziție și de susținătorii ei", Vadim este „tot mai maturizat în bătălia pe care o duce în plan politic cu toți dușmanii și trădătorii de fără". Iar cititorii ziarului sîrb­ chemați să-i ureze sănătate și să fie alături de el „sub faldu­rile Tricolorului național și ale Steagului alb cu emblema Vul­turului Brîncovenesc". La imaginea de apărător al Armatei sau cea de prieten al defavorizaților sorți­i, pe care președintele PRM, prin pu­blicațiile proprii sau cu ajutorul TVR, și le-a construit cu mi­gală, se adaugă prin articolul prezentat mai sus și aceea de justițiar, toate fiind aspecte ale unei campanii electorale din care fac parte și atacurile la adresa președintelui, pe care vi le-am prezentat mai sus. CIPRIAN RADAVOI în noaptea de miercuri spre joi Cel mai important canal de televiziune din Franța, TF 1, a difuzat o anchetă de o oră despre evenimentele din decembrie ’89 din România Redacția „Decizii secrete" a principa­lului canal de televiziune francez, TF 1, a difuzat miercuri.la ora 1:00 noaptea, deși în program figura la ora 0:00, un film documentar de o oră despre evenimente­le din decembrie '89 din România. Pen­tru prima dată, telespectatorul francez a aflat din gura lui Silviu Brucan că fostul șef al Kremlinului, Mihail Gorbaciov, își dăduse consimțămîntul pentru debarcarea lui Ceaușescu, cu condiția ca PCR-ul să rămînă la putere, „ceea ce s-a și în­­tîmplat", remarca ironic ziaristul francez Dominique Bromberger. Brucan a adău­gat, la un moment dat că, începînd cu 17 decembrie, un corespondent al ziarului rusesc „Izvestia" venea zilnic la el să-i asigure de puternica susținere morală a lui Gorbaciov față de evenimentele din România. Tot pentru prima dată a aflat as­cultătorul francez că generalii­ Stăn­­culescu și Neagoe i-au sugerat lui Ceaușescu­ să fugă din sediul CC. Ceaușescu ar fi încercat pînă­ în ultima clipă să mai apară la balcon pentru a do­mina harababura, din piață. S-a urcat în elicopter doar fiindcă l-a cuprins pa­nica­Despre procesul de la Tîrgoviște Gelu Vălcan a recunoscut că sentința capitală fusese luată înaintea simulacrului cu com­pletul de judecată. Ceaușeștii au fost ți­nuți în tanchetă. „Cred că i-a scos de aco­lo căpitanul D. (singurul care nu a fost autorizat să apară cu fața descoperită în interviul pentru TF­T), și se pare că Elena era cea mai deprimată". „Mirosea ca o bătrină care nu-și mai controlează nevoi­le", a declarat același căpitan D., care i-a dus pe amîndoi pînă la zid și a des­cărcat el întîi un întreg încărcător de car­tușe în cei doi condamnați. Restul pluto­nului de execuție a tras în cadavre. Căpi­tanul D.­nu prea avea încredere în mora­lul soldaților săi. Tot el a afirmat că Ceaușescu a mers la zid cîntînd Interna­ționala, înainte să moară a strigat „Tră­iască România Socialistă, liberă și inde­pendentă". Prezentatorul Dominique Bromberger, de la televiziunea franceză, a reușit să obți­nă de la mai mulți factori de răspundere - generalul Stănculescu, președintele Iliescu, directorul SRI, Virgil Măgurea­­nu, mărturisirea că teroriștii nu au existat. E teribil să auzi din gura lui Virgil Mă­­gureanu că doar 7 sau 8 români au avut efectiv comportament de teroriști. Ba, mai mult, președintele Iliescu a susținut că militarii s-au împușcat între ei. Printre protagoniștii reportajului s-au mai aflat fostul premier Petre Roman și președintele Comisiei decembrie '89, Va­lentin Gabrielescu. DANIEL ROUX DAN BURLACU COLOANA SONORĂ A REPORTAJU­­LUI A FOLOSIT CÎNTECE PATRIOTICE ȘI REVOLUȚIONARE în cele 60 de minute ale reportajului, realizatorul Jean Pierre Garnier a înfă­țișat gradat aspecte din viața „cuplului", începînd cu alegerea „tovarășului" la cîrma țării și a partidului comunist. Treptat, treptat, imaginile de arhivă au derulat „vizitele" efectuate de fostul șef de stat în diverse state ale lumii, insis­­tîndu-se în special pe cele din China și Coreea de Nord; în coloana sonoră au fost inserate „cîntece revoluționare și patriotice", a­­cestea alternînd cu imagini ale mulțimii ce aplauda și oferea flori celor doi. Pentru a sublinia dorința românilor de a fi „liberi", TF­1 a înfățișat în compara­ție cu Revoluția română cîteva imagini ale mișcărilor similare din Ungaria, Polo­nia, Germania Democrată și Cehoslovacia - ultima fiind considerată drept cea mai pașnică. De remarcat că realizatorul a încercat să reconstituie pas cu pas evenimentele și chiar toate mișcările executate de Ceaușescu din momentul declanșării re­voltei de la Timișoara, pînă în momentul execuției. Menționăm că pentru aceasta, operato­rul francez a avut acces în clădirea CC-u­­lui și chiar în unitatea militară unde cei doi au fost executați. CRISTIAN MUCICHESCU REPORTAJUL MERITA PROGRAMAT LA O ORA MULT MAI DECENTA, SCRIE „LE FIGARO" Presa franceză de miercuri s-a referit pe larg la reportajul pregătit de redacția „Decizii secrete" a postului de televiziune TFT „A fost o «revoluție», o depoziție, un abandon (din partea «fratelui mai mare» sovietic) și un montaj exemplar, demn de John Le Carré (romancier de LP politic - n.n.). La 25 decembrie 1989, Nicolae Ceau­șescu și soția sa, Elena, au fost executați după un simulacru de proces difuzat în direct pentru canalele de televiziune­ oc­cidentale, ca și evenimentele care l-au precedat. Vorbim chiar de „istorie în direct". Formulă facilă,­­ care masca si­mulările, jumătățile de adevăr și sferturi­le de minciuni, de la falsul carnagiu de la Timișoara, oraș ungar anexat de Româ­nia, pînă la luptele îndoielnice de pe stră­zile Bucureștiului", scrie „Le Figaro". „Le Figaro" scria, de asemenea, că re­portajul „merita o programare la­ o oră mai decentă, lucru subliniat și de Brom­­berger .­ „E o incoerență să programezi această emisiune după „Super sexy". Ziarul „Libération" a scris pe aceeași temă un amplu articol intitulat „Am iubit așa de mult revoluția română" Ca și „Le Figaro", „Libération" pune sub un semn mare de întrebare evenimen­tele din decembrie '89. „Așadar, Roma­nia ? Revoluția spontană a unui popor ti­morat de jugul lui Ceaușescu ? Sau ma­nipulare­a comuniștilor prosovietici cul­­minînd cu simulacrul procesului cuplului Ceaușescu și încheindu-se cu două ca­davre împușcate în pripă în fața unui zid ?" IOANA ȘTEFAN Doi redactori ai „Evenimentului zilei“ relatează, pas cu pas, cum au ajuns să stea de vorbă cu românii încarcerați în celebra închisoare Abu Ghraib din Irak­ ­. Bâtrînul Constantinopole a fost invadat de fetele din România începînd din 1995 pre­sa din România a încer­cat să relateze situația a trei români deținuți în pe­nitenciarul Abu Ghraib de lângă Bagdad, capitala Republicii Irak. La șapte ani de la arestarea celor trei, în urma unei scrisori a acestora trimisă redac­ției noastre, „Evenimen­tul zilei" a pornit o an­chetă pe cont propriu pentru elucidarea ade­vărului chiar la fața locu­lui. Traseul acestei inedi­te expediții cuprinde Bul­garia, Turcia, Irak, Iorda­nia, Siria și din nou Tur­cia și Bulgaria, fiind tra­versată astfel o mare parte a Orientului Mijlo­ciu. El va avea o lungime de aproximativ 6 500 km și va fi străbătut numai cu autobuzul, cu mașina de ocazie și pe jos. • FETELE, CEA MAI REPREZENTATIVĂ CATEGORIE DE ROMANI Du­pă circa 14 ore de călătorie, prin bună­voința firmei Vangolu, ajungem in plină noapte la Istanbul. Pentru efectuarea unor formalități absolut necesare, sîntem nevoiți să rămînem in orașul ce leagă Europa de Asia, trei zile. Avem astfel prilejul să cunoaștem nu numai cîteva din punctele de atracție ale vechiului Constan­tinopole, ci și aspecte ale „comunității­ roma­nești de aici, reprezentate de turiști, comer­cianți, angajați și, in mod special, fetele, cea mai numeroasă categorie. • O ORA DE SEX, INTRE 20 ȘI 50 DE DO­LARI O dată cu lăsarea serii, pe străzile cartierului Aksaray, odinioară locul pe care­­ se ridica Bi­zanțul, în peisajul firmelor luminoase, își fac apariția prostituatele. Ele sunt în marea majo­ritate românce, cu vîrste cuprinse între 15 și 40 de ani. Practic, singura lor concurență o re­prezintă rusoaicele. Conform unui sondaj ne­oficial, la 200 de românce se pot intilni maximum 10 „rezidente" din fostul bloc sovietic. Activi­tatea fetelor se desfășoară de cele mai multe ori sub coordonarea unui „pește“ care poate fi cetățean român, cunoscător al limbii turce. Ele își exercită „profesia“ după un plan bine sta­bilit. Posibilii clienți, care pe înserat încep să „mustească" în fața localurilor, mai mici sau mai mari, sunt îndemnați de persoane special angajate să se așeze la o masă in respectivele cîrciumi. In secundele imediat următoare, la aceeași masă se așază profesioniste. După o mică consumație (obligatorie, de altfel), se în­cheie tirgul in prezența eventualului pește. Pre­țul variază între 20 și 50 de dolari pentru o oră de delicii sexuale. Clientul primește adresa hotelului, cei doi intilnindu-se abia în holul stabilimentului. • DAMELE DE CONSUMAȚIE — O NOUĂ MESERIE A ROMÂNCELOR Cele mai rafinate dintre fete s-au reprofilat în timp, devenind dame de consumație în disco­teci și baruri de noapte. Interesant, la Istanbul este modul in care cei mai mulți dintre clienții acestor localuri sunt racolați de pe stradă. Ast­fel, ei sunt momiți sub pretextul contactării unor prostituate ieftine, fiind obligați in­ final să achite note de plată fabuloase, alegindu-se numai cu cîteva numere de dans. Celebru pen­tru aceste „țepe­ este barul de noapte „Tîldiie” din cartierul GAlatasaray, unde o sticlă de șam­panie costă 100 de dolari. In general, o astfel de aventură se încheie cu un mic scandal la care poliția refuză să intervină. • NICOLAE CEAUȘESCU — ULTIMUL DEM­NITAR CARE A DORMIT IN PALATUL ATATTURK In contradicție cu harababura vieții­­e noap­te, Instanbulul răm­âne in continuare o mărturii a Civilizațiilor perindate prin aceste locuri. In­­cepind de la moscheile cu vechimi de sute de ani, continuind cu rămășițele vechii cetăți oto­mane și ajungind pină la palatele sultanilor, totul miroase aici a istorie. Ultimul oaspete al celebrului palat al lui Ko­mal Atatturk, în care au poposit numeroase personalități ale lumii, a fost Nicolae Ceaușescu. El a dormit in același pat în care, cu ani buni în urmă, fusese primit Charles de Gaulle. Ca atunci, palatul a fost transformat în muzeu. Călătoria noastră continuă intrând în conti­nentul asiatic peste apele Bosforului și avind de străbătut până la granița turco-irakiană circa 1 500 de kilometri FLORIN GONGU GABRIEL DOGARU (Va urma) • NR. 929 O 14 IULIE 1995 ■HOiiHaHaHHHHaaHHHHHqBaHHMaMaavnaBaHMpaMHBBHpHMaBHaaHaHHaHaHHapaaaa —: . --------­--------------— —_ Pagina 3

Next