Evenimentul Zilei, aprilie 1999 (Anul 8, nr. 2056-2079)

1999-04-23 / nr. 2073

Pagina 3 • Nr. 2073 • vineri, 23 aprilie 1999 EVENIMENT MB Polițiștii au depistat 21 de funcționari­­ publici care au comis acte de corupție Printre aceștia se numără directorul general al ICECOOP București, primarul comunei Voluntari și un consilier din Ministerul Industriei și Comerțului Potrivit datelor furnizate de Direcția de Combatere a Criminalității Economico- Financiare din IGP, în luna martie au fost implicate în acte de corupție 442 de persoane, în cazul acestora polițiștii au întocmit 420 de dosare penale. Dintre acestea, 273 au fost declinate în favoarea Parchetelor în vederea continuării și definitivării cercetărilor pentru 146 infracțiuni de luare de mită, 40 dare de mită și 104 pentru trafic de influență. Pentru alte 73 persoane, organele de poliție au făcut propuneri de trimitere în judecată pentru săvîrșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite. Din totalul persoanelor cercetate, 35 au fost prinse în flagrant după ce au comis acte de corupție, iar pe baza probatoriului administrat, pentru 28 dintre învinuiți Parchetele au dispus măsura cercetării în stare de arest preventiv. 133 dintre persoanele implicate în infracțiunile de corupție îndeplineau funcții de conducere. Dintre acestea, 28 au fost funcționari publici (9 directori și directori generali și 3 din sistemul financiar-bancar), 21 se aflau la conducerea societăților comerciale, iar 83 îndeplineau funcții de conducere în diferite structuri 500 de dolari pentru spațiu, dar și pentru "mobilă și tapițerie" Actele de corupție, îndeosebi darea și luarea de mită, se regăsesc în aproape toate cazurile complexe cu pagube mari, fiind comise de cele mai multe ori de persoane care prin natura atribuțiunilor de serviciu sînt obligate să asigure respectarea legalității. Relevant din acest punct de vedere este cazul lui Vasile Steroiu, 61 de ani, din București, cercetat pentru luare de mită, în calitate de director general al ICECOOP București, în anul 1998 Steroiu a pretins și a primit lunar cîte 500 de dolari și 5 milioane de lei de la Roxana Alexandrescu, director general la “Ala Exim ”’D’ București. Directorul ICECOOP îi pretindea femeii această sumă pentru a nu-i rezilia contractul de închiriere a spațiului situat în strada Cîmpineanu 3-5. Un caz asemănător este cel al Luminiței Grigoriu, de 35 de ani, președinta Cooperativei Mobilă și Tapițerie Iași. Ea este cercetată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de luare de mită după ce a pretins și a primit de la șeful unei secții din subordine suma de 500 de dolari și 500 de mărci în vederea acceptării plății în produse a datoriilor secției către cooperativă 3.500 de dolari mită la primar Ponderea faptelor de corupție constatate o dețin infracțiunile de luare de mită în care sînt implicați funcționari publici cu atribuții de conducere din societățile comerciale cu capital de stat ori instituții din administrația publică. Relevant din acest punct de vedere este cazul lui Mircea Ionescu, 35 de ani, primarul comunei Voluntari, județul Ilfov. El a fost prins în flagrant după ce a primit de la o persoană suma de 3.500 de dolari pentru a-i elibera titlul de punere în posesie pentru un teren de 2,6 hectare situat pe raza comunei. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Municipiului București a emis pe numele lui Ionescu un mandat de arestare preventivă pentru luare de mită Trei comisari corupți Polițiștii spun că din ce în ce mai mulț funcționari publici care își desfășoară activitatea în domeniul instituțiilor bugetare sau cele de control ale statului s-au lăsat corupți de diverse persoane interesate în rezolvarea unor probleme personale, primind în schimb sume de bani sau alte foloase materiale. Astfel, Lavinia Rusu, 30 de ani, salariată a Direcției de Administrație din cadrul Primăriei Municipiului București este cercetată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență. Ea a pretins și a primit de la Maria Badiu suma de 2.500 de dolari, promițîndu-i că va interveni pe lîngă un funcționar de la Primăria Sectorului 2 pentru a-i obține o locuință. Un alt caz este cel al lui Constantin Dragomir, 43 de ani, din Bacău, inspector financiar în cadrul Primăriei Bacău, cercetat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Avînd atribuțiuni de control asupra activității economico-financiare a asociațiilor de locatari, Dragomir a luat de la trei administratori șpagă sub formă de bani și bunuri, în valoare totală de 2.600.000 lei, pentru a nu lua măsuri de sancționare a ilegalităților­ constatate cu prilejul controalelor efectuate în același context se înscrie și cazul lui Corneliu Neamu, consilier la Direcția de Licențe din Ministerul Industriei și Comerțului, prins în flagrant după ce a pretins și a primit suma de un milion de lei de la un patron căruia i-a eliberat o licență pentru exportul a 150 metri cubi de cherestea de fag. Cu ocazia percheziției efectuate în biroul consilierului s-au găsit și alte bunuri în valoare de peste 5 milioane lei pe care respectivul le primise de la diferite persoane pentru eliberarea unor licențe de export. Parchetul General a emis mandat de arestare preventivă pe numele lui Neamu pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite. Un caz foarte grav este cel al lui Ion Stanghir, 35 de ani, din comuna Chirnogi, Florea Anghel, 39 de ani, și Marian Stoica, 35 de ani, ambii din Oltenița, comisari ai Gărzii Financiare Călărași. Cei trei sînt cercetați pentru luare de mită deoarece au pretins și au primit de la Vasile Ispas, administrator la firma “Lia Company” București, suma de 30 milioane lei, pentru a nu lua măsurile legale privind neregulile constatate cu ocazia verificărilor financiar-contabile, respectiv neplata către bugetul de stat a sumei de 1.128.000.000 lei, reprezentînd accize și TVA în aceeași categorie a actelor de corupție poate fi încadrat și Marian Voiculescu, 43 de ani, medic stomatolog la Policlinica din Turnu Măgurele. El este cercetat pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite deoarece în perioada ianuarie-martie 1999 a efectuat consultații și tratamente stomatologice unui număr de 12 persoane, de la care a primit sume de bani și bunuri în valoare de 1.560.000 lei 300.000 lei mită la vameși în sistemul vamal și al trecerii frontierei s-au înregistrat și în luna martie un mare număr de acte de corupție. Concludent este cazul lui Dănuț Matei, referent la Brigada de Supraveghere și Control Vamal Arad, care a fost arestat preventiv pentru luare de mită. El a primit 1.500 de mărci de la 11 călători, cărora le-a perceput taxe vamale pentru mărfurile introduse în țară peste limita prevăzută de lege. în aceeași categorie se înscrie și cazul vameșilor Iulian Pruteanu și Laurențiu Florea de la Biroul Vamal Buzău. Ei sînt cercetați pentru primirea de foloase necuvenite deoarece, după ce au efectuat controlul fizic al mărfurilor introduse în țară de către reprezentanții firmei “Unka Eurotrans”, au primit de la aceștia bunuri în valoare de 300.000 lei pentru a le facilita sustragerea de la plata taxelor vamale în valoare de 158.464.133 lei Trafic de influență cu vize de Germania In luna martie s-a înregistrat o creștere simțitoare a infracțiunilor de trafic de influență comise de indivizi dornici de a se îmbogăți rapid care, prin metode și mijloace din ce în ce mai abile, racolează persoane interesate de rezolvarea unor probleme personale cărora le iau banii sub pretextul intervenției pe lîngă funcționari publici. Astfel, este cercetată în stare de arest preventiv Ileana Timiș, 49 de ani, din Borșa, județul Maramureș, fără ocupație, cu antecedente penale, care în perioada octombrie 1998-martie 1999 a pretins și a primit de la 11 persoane sume cuprinse între 4.500 și 4.800 de mărci și cîte 1.200.000 lei de la fiecare, promițîndu-le că, prin relațiile pe care le are la Ambasada Germaniei de la București se va obține vize “Schengen” pe o perioadă, de trei ani. Aproape identic este cazul lui Mircea Jorja, 49 de ani, din comuna Ghiorol, județul Arad, fără ocupație, care este cercetat în stare de arest preventiv pentru trafic de influență. El a luat cîte 5.000 de dolari de la două persoane cărora le-a promis că, prin influența pe care o are asupra unor funcționari din cadrul Ambasadei SUA la București, se va obține vize pe o perioadă de 10 ani Un caz surprinzător este cel al unei foste juriste de la “Bankcoop”, Rudi Costea, 37 de ani, din București, cercetată pentru trafic de influență. în cursul anului 1998, ea a pretins de la patronul unei firme suma de 75 milioane lei și circa 40 grame bijuterii de aur pentru a interveni pe lîngă directorul Direcției Juridice din bancă, în vederea micșorării termenului de judecată într-un proces al firmei cu “Bankcoop”. EMIL POF Pentru că au vîndut sîrbilor grîul pe care îl transportau. Un comandant de nava și cîrmaciul au intrat la pușcărie Destinele a doi bărbați au fost schimbate pentru că, dorind să facă un ban în plus, au vîndut din marfa pe care se obligaseră să o transporte. Victor L., cîrmaci și gestionar, și Oliviu B., comandantul împingătorului “Giurgiu 30”, au vîndut cîteva tone de grîu sîrbilor, într-o noapte cînd se aflau în apele Iugoslaviei. Avocata Domnica Toader i-a “scos” doar cu trei ani de închisoare, deși, conform articolului 215 CP, alin. 2, fapta lor ar fi trebuit pedepsită de la 10 la 20 ani de închisoare. Fapta în baza unui contract de transport fluvial încheiat între P+H Logistic Service Deutschland GmbH, în calitate de navlositor, și SC NFR Drobeta SA, în calitate de cărăuș, s-au încărcat în Portul Fadd-Comboki, Ungaria, șlepul 11580 și barja 15184 cu grîu vrac pentru Constanța. Victor S. avea calitatea de cîrmaci și gestionar pentru marfa de la bord, iar Oliviu B. avea calitatea de comandant al împingătorului “Giurgiu 30”. Pe 28 august, în timp ce efectuau activitatea de cărăușie navală cu convoiul “Giurgiu 30”, cei doi, Victor și Oliviu, au fost contactați de mai mulți sîrbi, care le-au propus o “afacere” bănoasă, să se vîndă o cantitate de grîu aflată pe barjă, în schimb cei doi români urmînd să primească o sumă considerabilă. Motivînd că există o defecțiune la unul dintre motoare, comandantul convoiului a staționat în apele teritoriale iugoslave. Noaptea, sîrbii au venit cu opt bărci mari, fiecare barcă avînd cîte zece oameni cu găleți. Au forțat sigiliile și au deschis capacele magaziilor, au încărcat grîul în bărci. Cînd grîul era încărcat în ultima barcă a sosit o echipă a miliției iugoslave din Smeredevo cu o șalupă. Echipa l-a luat pe comandantul Oliviu și l-a cercetat pentru că a permis pătrunderea unor persoane străine pe convoi. El a fost amendat cu 1.000 de dinari, urmînd ca miliția să facă cercetări dimineață. Comandantul și cîrmaciul au așezat la loc capacele magaziilor și au “aranjat” sigiliile ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. A doua zi, după o scurtă verificare, i s-a permis convoiului să plece "Pirații" sîrbi Astfel de “piraterii” au loc frecvent în apele sîrbești. Marinarii de pe convoaiele încărcate cu marfă se înțeleg cu “pirații”, le vînd marfa și, eventual, înscenează un jaf. Sîrbii plăteau, în cazul nostru, 100-150 de mărci pe tona de grîu. Cînd convoiul “Giurgiu 30” a ajuns în România au început verificările și cercetările făcute de organele de control­abilitate. S-a constatat că din cele două unități navale lipseau 123,86 de tone de grîu, în valoare de peste 150 de milioane de lei. în rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Galați se specifică faptul că “inculpații au avut o atitudine nesinceră în timpul cercetărilor”. Ei au dat declarații contradictorii, acuzîndu-se reciproc mai întîi, ca apoi să retracteze totul. Ei au recunoscut că au vîndut sîrbilor grîu, dar nu o cantitate atît de mare. Comandantul și cîrmaciul au fost cercetați în stare de arest. Deși Parchetul a avut în vedere “consecințele deosebit de grave prevăzute prin dispoziția art. 215, alin. 2, Cod penal”, prin care pedeapsa era de la 10 la 20 de ani de închisoare, avocata celor doi, Domnica Toader, a reușit să le schimbe încadrarea și să obțină pentru fiecare doar cîte trei ani de închisoare. Ei se află acum în Penitenciarul Galați, unde își ispășesc pedeapsa ALINA COMȘA-DURBACĂ Unul dintre polițiștii violatori de la Secția 10 are antecedente Plutonierul Pană a mai fost sancționat disciplinar pentru că a reținut abuziv o tînăra în urmă cu cîteva luni Scandalul polițiștilor acuzați de viol, declanșat la începutul săptămînii de către “Evenimentul zilei”, a scos la iveală lucruri de o gravitate deosebită ce arată că în structurile polițienești sînt indivizi care, la adăpostul uniformei militare, comit infracțiuni. Dacă în materialele anterioare relatam pe larg cazul “Apromat 33”, firmă unde o tînără, T.U., susține că a fost violată de către un grup de polițiști, iată că, date de ultimă oră, dovedesc faptu că unul dintre polițiștii acuzați nu este la prima abatere. Mai exact, este vorba de plutonierul Iulian Pană, de la Secția 10, în urmă cu cîteva luni, acesta s-a făcut vinovat de săvîrșirea unei fapte asemănătoare cu cea pentru care este în prezent anchetat de Parchetul Militar. Spunem asemănătoare, deoarece, în luna decembrie a anului trecut, plutonierul Pană a mai acostat o tînără, sub același pretext al legitimării, pe care a condus-o tot la o firmă, unde a început să-i facă avansuri de natură sexuală, în fapt, dacă nu ar fi existat protestele disperate ale tinerei, în vîrstă de 19 ani, care a fost reținută ilegal în interiorul societății “Fiabil”, situată pe strada C.F. Robescu, din sectorul 3, și în luna decembrie 1998 s-ar fi putut înregistra o plîngere de viol îndreptată împotriva subofițerului. In cele ce urmează vom relata întîmplarea, așa cum ne-a fost ea prezentată de către D.I., tatăl fetei 0 potențială victimă acostată pe stradă în decembrie 1993 Pe 1 decembrie 1998, în jurul orei 19.00, tînăra despre care vorbim și a cărei identitate nu o divulgăm deocamdată, se îndrepta spre casă Participase la festivitățile dedicate Zilei Naționale a României. Avea un mers grăbit și era circumspectă. Apariția unui om în uniformă de polițist nu putea, firesc, decît să îi confere sentimentul de siguranță. Ea nu avea de unde să știe că, de fapt, polițistul - nimeni altul decît luliar Pană, plutonier în cadrul Secției 10 - avea cu totu alte gînduri decît acelea legate strict de meseria de polițist. Acesta a oprit-o cu apelativul: “Alo, fatal’ și i-a cerut actele la control. Tînăra i-a spus că nu are buletinul la ea, dar că locuiește la cîteva străzi mai încolo, în primă fază, plutonierul Pană - cel asupra căruia planează în prezent o acuzație de viol - i-a spus tinerei că trebuie să-l urmeze într-un loc de unde va da telefon la secție, pentru verificări. Acel loc era firma “Fiabil”. Aici, în loc să folosească telefonul instituției pentru verificările pretinse (cu toate că în dotare avea stație de emisie-recepție), a început să facă presiuni asupra fetei. Din fericire, amenințările plt.Pană n-au avut succes în interiorul firmei, plutonierul Iulian Pană a intenționat, pentru început, să o intimideze amintindu-i de valoarea mare a amenzii, lucru care a fost specificat de tînără în plîngerea depusă la Secția 10. Apoi, iritat de rezistența psihică a fetei, polițistul a recurs la metode mai radicale. “Eu am făcut box, ce, nu ți-e frică d­e mine?”, a întrebat-o subofițerul, arătîndu-și “mușchii”.Timp de două ore, subofițerul s-a jucat “de-a șoarecele cu pisica” în speranța că fata îi va ceda. Nu a fost așa. Tînăra s-a dovedit a fi mai abilă decît și-a imaginat polițistul. Ea i-a explicat că tatăl ei este îngrijorat și că o va căuta deoarece a întîrziat prea mult. Pînă la urmă, tînăra a reușit să-l covingă pe polițist să o lase să plece. Ajunsă acasă ea le-a povestit totul părinților. A urmat firesc o reclamație la poliție în care tînăra a relatat comportamentul plutonierului. Se pare că Pană și-a recunoscut în totalitate vina, iar conducerea Secției 10, din care face parte, s-a sancționat disciplinar cu zece zile consemnate cu executarea serviciului, cazul fiind prelucrat într-o ședință cu întreg efectivul. Dovadă în acest sens este decizia numărul 1.114.573 din 14.01.1999, decizie care este semnată de comandantul Secției 10, lt. col.Toma Dragomir, și care cuprinde sancțiunile despre care aminteam. La acea dată, toți cei care au aflat despre fapta lui Pană au considerat că a fost vorba despre o rătăcire de moment. Nimănui nu i-a trecut prin gînd faptul că Pană poate recidiva și că acesta, în momentul găsirii unor condiții propice, ar fi capabil să meargă mult mai departe decît în decembrie 1998. Trebuie remarcat faptul că, în ambele cazuri, plutonierul Iulian Pană a abordat fetele în același mod. Acostarea sub motivația verificărilor actelor de identitate, deplasarea către un loc mai retras de regulă firme private păzite doar de un portar și, în final, intimidarea fetelor oprite pe stradă Pit. Pană a recunoscut că a "legitimat-o" pe tînăra T.U. Revenind la reclamația tinerei T.U., trebuie spus că, în acest moment, Procuratura Militară adună probe pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care s-au produs evenimentele din noaptea de 12 spre 13 aprilie, în fața anchetatorilor. Pană n-a negat faptul că le-a oprit pentru legitimare pe T.U. și pe E.D., dar a respins orice fel de acuzație referitoare la viol. Alături de el, și ceilalți subofițeri anchetați neagă acuzațiile ce li se aduc. Rămîne de văzut dacă probele colaterale vor fi decisive în aflarea adevărului în cel mai mare scandal de anul acesta în care sînt implicați polițiști. CRISTIAN BURCIOIU PAUL RADU I? N h1 A AI MINISTERUL T­E DIRECTIA GENERALA MUNICIPIULUI I POLITIA SECTC POLITIA SECI Nr. 1.114.573 din I A INTERNE DE POLITIE BUCUREST­­IRULUI TEI 10 DJ an I 1999 CĂTRE: Dl. ■București str. Romulus. nr.37, sectorul Neseci ex.m u­rmare sesizării dvs. înregistrată cu nr. de­ mai sus prin cari reclamați modul de comportare a pit. PANA IULIAN față de fiica dvs., va comunicam că împotriva subofițerului s-a luat măsura sancționării disciplinare cu 10 zile consemnate cu executarea serviciului iar ca­zul a fost prelucrat cu întreg efectivul. KI/BPDP/CV/2ex. ,Geful Poliției Secției 10 ' Et.col. ­Dragomir' Toa:

Next