Evenimentul Zilei, septembrie 1999 (Anul 8, nr. 2185-2210)

1999-09-01 / nr. 2185

I BOMBĂ Ion Diaconescu, candidat la Primărie Noul Statut al PNȚCD îl împuternicește pe președintele partidului să-și depună candidatura la Primăria Bucureștiului pag. 11 Specialiști în plasamente financiare GELSOR Societate de valori monilara Telefon: (Ol) 330 65 60 www.gelsor.com Fondat 1992 EVENIMENTUL ##J ZILEI Director CORNEL NISTORESCU 'N DE Ediția miercuri, 1 septembrie 1999 Anul VIII • Nr. 2185 16 pag. #2.500 le * Of­ci/n £ /V yAca.cÙa­st om fite.­­hug&r; simuA Jă /i­d&dd­Ji­­hmtMS'S' C«*.­­ejk. trev/S c&Api ; inrstuùi­­ 47 C. f­ ^M^ovjurt d­e teneurs cJkt &fce. foâJe cÂfkoAxi astSA ouaȘlua EPIDEMIE lasiul trăiește » » sub spectrul sifilisului GREVĂ pag pag Sindicaliștii­­ din industria de armament au ieșit In stradă Spectacol exploziv la Antena 1 “Desperado” 1 septembrie ora 20.00 Stai să vezi­ il i i li '?: î­i : Penurie de candidați la învățămîntul superior de stat PE LOC LA­ " MEDICINA' l" Nici la Drept situația nu e roră, în loc de 15 pe loc, ca în anii precedenți, acum s-au înscris șapte pe un loc • România rămîne una dintre țările europene cu cel mai mic număr de studenți • "Să fii un copil în facultate nu e tocmai ieftin, fie și la stat" "Oamenii au înțeles că de la Medicină ies tineri plătiți de la buget cu niște salarii de mizerie" • Universitățile particulare au si foarte multi studenți, si locuri nelimitate i­n i ■ A pag I CONFIDENȚIAL Poliția va avea un nou șef Zvonul numirii generalului Andreescu la cîrma IGP tinde să devină o certitudine După scandalul care l-a scos din cursă pe gen. Constantin Matei, considerat singurul contracandidat puternic la șefia IGP, se părea că gen. N­colae rflWchet va rămîne la timona Poliției­ Române. Apoi s-a zvonit din nou că va fi schimbat, dar numele celui desemnat a fost ținut în mare secret. Surse bine informate ne-au declarat, sub rezerva anonimatului, că zvonul este deja o certitudine. Au fost în cărți gen. Nicolae Neagu, prim adjunct al șefului Poliției Române, deci un polițist de carieră, și gen. Anghel Andreescu, fost șef al SPP și actual comandant al Jandarmeriei Române. A fost preferat ultimul pentru că a demonstrat, atît la SPP, cît și la Jandarmerie, că poate reforma din temelii o instituție. Cu toate acestea, gen. Andreescu pare a se lăsa cu mare greutate convins să se despartă de Jandarmerie. a pag. O I PERICOL­ „Rafinații“ din Pantelimon 20 de spărgători de locuințe dau lovitură după lovitură fără să fie prinși Banda supraveghează din mașini obiectivele și îi filează pe proprietari . Spărgătorii folosesc telefoane celulare cu vibrații și mașini de mare putere și scapă de fiecare dată, surclasînd poliția la capitolul dotări Metoda „suveică“ îi ajută să fie foarte greu de identificat . Puterea financiară a „rafinaților“ crește pe zi ce trece deoarece sparg numai apartamente de lux și numai „la pont“ pag. 5 I RIDICOL Guvernul riscă o amendă de cel puțin două milioane de lei Motivul: lipsa hîrtiei igienice și a săpunului la WC-uri Pentru că reforma de la guvern începe, imediat după intrarea în vigoare a ordonanței pentru modificarea normelor de sănătate publică, executivul riscă o amendă de cel puțin două milioane de lei. Fapta de care se face vinovată respectiva instituție este motivată fie de lipsa banilor, fie de neglijență. în orice caz, la mai multe grupuri sanitare din Palatul Victoria lipsesc sulul de hîrtie igienică și săpunul, iar toaletele se strică pe rînd, în condițiile normelor de sănătate publică de curînd aprobate de executiv, aceste realități constituie contravenții și se sancționează cu amenzi de la două la 40 milioane de lei. OANA VLĂSCEANU COMENTARIUL ZILEI Mircea Dinescu - țărănist Mircea Dinescu rămîne mai imprevizibil ca Vîntul. Poet de noto­rietate, personaj „la revoluire”, ziarist cu limbă spurcată cum n-a mai fost nimeni de la Arghezi și Eugen Barbu, fostul Baudelaire român a fugit în agricultură. Și unde? La Cetate, aproape de Maglavit, unde Dumnezeu „umbla fără viză Schengen prin România”. Puțini își mai amintesc ce a fost Cetate, acum o localitate oarecare de pe malul Dunării, scăpătată ca și Buziașul. Cetate a fost unul din­tre cele mai tari porturi cerealiere la Dunăre. Toate grînele din sud­­vestul României plecau pe vapoare sau pe șlepuri spre mare sau spre inima Europei. Portul a murit o dată cu războiul și cu colectivizarea agriculturii, cedînd poziția de așe­zare celebră Maglavitului lui Petra­­che Lupu (un cioban amărît care vorbea cu Dumnezeu). Mircea Dinescu a ajuns prin acele locuri dintr-o întîmplare, o dată cu lansa­rea cărții unui prieten. Și s-a hotărît peste noapte să devină agricultor. Și-a vîndut acțiunile de la Acade­mia Cațavencu, a cumpărat trac­toare și unelte, a arendat pămînt și s-a apucat de reconstruirea vechii clădiri a portului cerealier de la Cetate. Numai că Mircea Dinescu, dincolo de aventura sa spirituală, a descoperit condiția dramatică de țăran. Geaba a investit bani pe care un țăran român nu izbutește să-i adune în patru vieți. Tot la o mustață de pagubă a ajuns. Mai mult, trăind la țară, nebunaticul de Cornel Nistorescu poet, fascinant în discuțiile sale televizate, a fost pus în fața ace­leiași neputințe ca și bietul țăran. Cumperi sămînță, îngrășăminte, motorină, cheltuiești zile de trudă și, la urmă, cînd e să schimbi ham­barele pe bani, te alegi cu mai puțin decît ai cheltuit. Plus zilele muncite, pe care nu ți le mai întoarce nimeni. Trăind la țară, Mircea Dinescu i-a cunoscut și pe agronomii satelor din­ Cîmpia Dunării, cei care au fost motoarele agriculturii socialiste. Unii erau resemnați, alții, mai ai dracului, și-au pus și ei pielea la saramură, au strîns bani, au luat credite, au girat cu case și mașini, și au încercat o mică afacere cu în­deletnicirea de veacuri a românilor. Și aceștia, cu toată știința lor, au ajuns un fel de frați ai lui Mircea Di­nescu. Adică pe baza falimentului, Mircea Dinescu nu e acade­mician, dar are o minte sclipitoare. Și-a dat seama că de unul singur nu poate face nimic. Și s-a gîndit să-i adune pe țăranii și pe agro­nomii din Dolj. Ne strîngem și facem gălăgie, zice poetul. Și dacă nu se mișcă nimic, îi ajut pe țăranii din România să se adune și să-i preseze pe politicieni. Specialiștii din agricultură dau faliment, în vre­me ce politicienii îl gestionează. Mircea Dinescu n-a apelat nici la ministrul de resort, nici la Triță Făniță. Despre ultimul zice că reprezintă doar „tagma interme­diarilor și profitorilor“, în schimb, vineri, va fi însoțit de Petre Roman. Politician isteț, liderul PD s-a „lipit“ și el de această mișcare pe care o încearcă Dinescu. Cînd am citit comunicatul de ieri, am crezut, în primul moment, că Mircea Dinescu încearcă o apropiere de un partid. Simplă iluzie. Nu cred că poetul revoluționar și pamfletar va merge vreodată pe mîna unui partid dintre cele cunoscute. în schimb, capabil să se aprindă și să contamineze, el poate aduna în jurul său țăranii, poate chiar să pună bazele unui alt partid țărănesc și să ia pîinea de la gura PNȚCD. Niciodată nu știi ce se poate naște din frumoasa ne­bunie a unui artist pursînge. Ar fi chiar amuzant să-l vedem pe Mircea Dinescu trezind sau ridicînd țăranul român și mișcînd valuri amenințătoare spre politicieni. Mai în glumă, mai în serios, energia teribilă risipită în atomi prin satele românești poate intra în starea de fisiune dacă o „capsă“ ca Mircea Dinescu detonează la mo­mentul potrivit. Căci oricîtă politică i-am susura țăranului la ureche, nimeni nu va reuși să-l convingă că e cinstit, logic și economic ca prețul motorinei, îngrășămintelor și unel­telor să crească de cinci ori, iar cel al recoltelor numai de două. Oriunde ar duce năbădăile lui Mircea Dinescu pe care nu-l putem vedea moșier, dar nici țăran sărac, ele nu vor face decît bine țăranului român. Vocea lui, chiar împănată cu metafore, se va auzi pînă în ficatul politicienilor. SCUMPIRE Pașaportul s-a făcut 400.000 lei . Pentru români nu este prevăzută prestarea serviciilor consulare în regim de urgență ♦ Renunțarea la cetățenia română costă 6 milioane lei pag ,6

Next