Evenimentul Zilei, septembrie 2001 (Anul 10, nr. 2800-2824)

2001-09-11 / nr. 2808

EVENIMENTUL m. ZILEI ^ Pagina 4 • Nr. 2808 • marți, 11 septembrie 2001 TRANSILVANIA Conturi poprite la Bistrița-Năsăud­ Potrivit adresei nr 2835 din 1 septembrie 2001, Trezoreria muni­cipiul Bistrița a poprit contul finan­ciar al Prefecturii Bistrița-Năsăud ca urmare a nepunerii în aplicare a sentinței Tribunalului BN, nr. 499/25 iunie 2001, privitoare la repunerea în drepturi a fostului director, Dori Teodorescu. Dat afară în iunie 2001, Dorin Teodorescu și-a căutat dreptatea la Judecătoria Bistrița și, ulterior, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cîștigînd toate procesele. Cu toate acestea, nici pînă astăzi el nu a fost repus în drepturi, deși a făcut demersurile necesare pe lîngă actuala conducere a Prefecturii. Prn urmare, Dorin Teodorescu s-a adresat organelor în drept să aplice legea și să fie reîncadrat în postul de consilier-expert gr. A, la prefectura bistrițeană, instituție care are și obligația să-i plătească salariile aferente pentru perioada dintre concedierea sa și data repunerii în drepturi. Este vorba, în total, despre peste 20 de milioane întrebat de situația popririi contului instituției pe care o con­duce, prefectul de Bistrița-Năsăud, Grigore Rusu, a declarat că a luat la cunoștință situația lui Dorin Teo­dorescu la începutul lunii august, înainte de a pleca în concediu de odihnă și că, încă de atunci, a făcut demersurile necesare pentru a rezolva problema. Mai precis, el i-a cerut ministrului administrației publice, Octav Cozmâncă, supli­mentarea bugetul de cheltuieli cu suma datorată lui Teodorescu. FLORICA DURA ............­ * * «W ’ytrrlott tJrtfon ~ Sef strfidu Verificare cheltuiri­­ tfănasiurson t-*****-' Administrata Fint­ad­era Bistritz Tieureria mm,triplului Bistrița «r.lîlY. / .JtUMtrW.. jt Ti"R­E­r 6ä«U ixfaitJlik 4u MfSAUOMU«.- 4/t dl Trtsoreriu nu iaa it Ornera it to. ■tdammtula crtiUtr..Ji tui Bistritz cu trilul ht Bistrița, ttr. Mihai Eminescu nr. IX, într/ în­O , _ am/h­prin înființarea propu­ră mitora­tiu în ședința cv C *** - tt institutiei publice Prefectura bistrițeană, bună de plată Patru celulare pentru doi demnitari Prefectul de Timiș, Horia Ciocîrlie, a recunoscut public faptul că, deși în instituție există doar doi demnitari - el și subprefectul Dorel Găttan-, dotarea cu telefoane mobile este­ raportat la indicațiile pre­mierului Adrian Năstase, dublă. Adică, sînt patru celulare plătite din banii instituției. La rîndul lui, subprefectul Gătlan a spus că aceste tele­foane sînt luate în condiții avantajoase de tarif, cu minute incluse. „Ce am depășit am plătit din propriul buzunar“, ne-a declarat el. Prefectul Horia Ciocîrlie a mai anunțat că va fi cu ochii pe întreg personalul prefecturii care apelează mult prea des la telefoanele instituției pentru a-și rezolva problemele personale. GEORGETA PETROVICI ISTERITATE Biserica Greco-Catolica vrea casa lui Florin Piersic „Arhepiscopia Ortodoxă a Vadului Feleacului și Clujului solicită mai multe imobile care au ca principală destinație spații de locuit sau diverse terenuri. O altă solicitare a venit din Partea Bisericii Greco-Catolice care revendică imobilul situat pe strada Bolintineanu 10 sau case parohiale“, ne-a declarat directorul Direcției de Administrare a Fondului Imobiliar din Primăria Cluj-Napoca, Gavril Boitos. MIHAI SOICA REVENDICARE Revendicare la Vața Băi Stațiunea turistică a RomTele­­com, Vața Băi, din județul Hunedoara, este revendicată de urmașii foștilor proprietari. Cetățenii israelieni Mordechai Baen Barak, fost Ioan Iuliu Berkovits, și Gheorghe Berko­­vits au înaintat Primăriei co­munei Vața de Jos o notificare în care solicită retrocedarea stațiunii. Avocatul Iuliu Cutaș, reprezentantul israelienilor, afirmă că petenții sînt urmașii foștilor proprietari Berkovits (Aladar, Ștefan și Iuliana), care au deținut stațiunea pînă în anii ’40. Ca să scape de con­fiscările începute în acea vreme, fostul proprietar a vîndut stațiunea Vața Băi unui cetățean român din Arad. După război, prin Decretul 92/1950, a fost naționalizată și a trecut ulterior în patrimoniul fostului OJT Hunedoara, de unde a fost cumpărată, cu 134 de milioane de lei de RomTelecom. (D.B.T.) SALAJ Firimituri la rectificare Rectificarea bugetară din toamnă, în care mulți primari ai comunelor și orașelor sălăjene și-au pus nădejdea, s-a dovedit a fi o mare dezamă­gire. Astfel, primarii au fost informați că suma vizată Consiliului Județean Sălaj este de 610 milioane lei, în vreme ce cele trei orașe și comunele vor trebui să se gospodă­rească cu 1,83 miliarde lei. CAMELIA BUHASCHI Prefectura Cluj, cerută de proprietari Clădirea în care își desfășoară activitatea Prefectura și Consiliul Județean Cluj a fost revendicată de către Camera de Comerț și Industrie (CCI). Potrivit lui Gavril Boitoș, director al Direcției Imobiliare de Stat din cadrul Primăriei Cluj-Napo­ca, CCI a fost proprietara clădirii pî­nă în anul 1958, cînd aceasta a fost naționalizată: „în baza articolului 16 din Legea 10, retrocedarea în na­tură nu este posibilă deoarece se­diile în care își desfășoară acti­vitatea instituțiile de stat nu pot fi re­trocedate. Eventual, dacă comisia de retocedare va stabili, CCI poate beneficia de măsuri reparatorii“, a declarat Bostos. La rîndul său, președintele Camerei de Comerț, Gheorghe Mureșanu, a declarat că actualul sediu al Palatului Administrativ „a fost construit de Camera de Comerț, pentru Camera de Comerț“. „Noi avem datoria să facem acest lucru pentru că este clădirea Camerei. Dacă nu ni se restituie clădirea, vom alege varianta despăgubirilor; dacă ni­­ se restituie, o vom lăsa prefecturii, căreia îi vom cere chirie un leu“, preciza Gheorghe Mureșanu. Clădirea revendicată, planificată a se construi încă din anul 1909, a fost dată în folosință abia în anul 1912, fiind sediul Camerei de Comerț pînă în anul 1949, cînd regimul comunist a desființat sistemul camerelor de comerț. „Acesta a fost sediul nostru pînă în anul 1949, cînd a trecut în patrimoniul Ministerului Comerțului și în folosința Sfatului Popular de pe vremea aceea“, spune Gheorghe Mureșanu. Reînființată în anul 1990, Camera de Comerț Cluj a „trecut“ de atunci prin mai multe locații: sediul Bankcoop de pe str. Matei Corvin, vechea primărie și fostul Hotel Astoria unde funcționează în prezent. EMANUEL CIOCU MIHAI SOICA Un palat pentru care se anunță o bătălie crîncenă Profil de firmă Combinatul de Utilaj Greu S.A. Cluj Ne-am obișnuit să dezbatem mai mult trecutul decît viitorul“ declară domnul Radu Hanga, directorul general al firmei Despre industria românească, în general, și despre Industria grea, în mod special, nu se vorbește frumos. Am ajuns aproape să ne disprețuim propria industrie. Am sărit calul, cum s­­ar zice, trecînd de la glorificarea dusă pînă la ridicol a clasei muncitoare din marea industrie socialistă la punerea la zid a acestui sector al economiei naționale ca aducător numai de pierderi, de „găuri negre“ pe care le subvenționăm cu toții prin impozite și taxe. Cam acesta este peisajul mediatic și mentalitatea opiniei publice pe care un manager dintr-o mare societate comer­cială, cum este CUG Cluj, trebuie să le înfrunte în efortul său de a repune pe picioare fosta mîndrie a industriei clujene. Rep. Domnule director, mai are CUG Cluj vreun viitor, are, mai corect spus, loc pe piața națională și mondială? ’ Radu Hanga: Vreau să vă spun că nu există țară care să trăiască bine în această lume în absența unui sector industrial puternic. Din păcate, noi ne-am obișnuit, în România, să dezbatem mai mult trecutul decît viitorul. Poate veți fi surprins să aflați că un combinat precum CUG aparține unui domeniu industrial foarte actual. Rep:­tiți, vă rog, mai concret! R.H., în primul rînd, noi fabricăm mașini grele cu caracter de unicat. în al doilea rînd, industria occidentală s-a axat pe producția de masă și mare randament, iar producția de unicate în domeniul mașinilor grele nu îi este foarte pe plac. Este o industrie poluantă pe care o transferă spre estul Europei și din cauza costului mai redus al forței de muncă. Aceasta este conjunctura favorabilă în care ne mișcăm, dar asta nu este suficient. Trebuie să știm s-o fructificăm. Săptămînal, ne vizitează delegații de la mari firme străine, dornice să intre în colaborare cu noi, lucru ce îmi reconfirmă faptul că există o piață externă importantă pentru produsele noastre. Rep: Avînd toate acestea la dispoziție, vă întreb care sînt totuși problemele cu care vă confruntați? R.H. Pentru a putea pătrunde pe o piața trebuie îndeplinite condiții foarte stricte, legate de calitate, termen de execuție și preț. Rep. Haideți să le luăm pe rînd și să exemplificăm. R.H. în privința calității sîntem pe un teren bun. Prin mărirea de capital de 4,3 milioane de dolari de care CUG beneficiază din partea statului român, care este acționarul principal al firmei, putem să demarăm un program de retehnologizare a firmei care să ne asigure parametrii calitativi necesari pieței. Trebuie să vă spun că nevoia de investiții a OUG este de 14 milioane dolari, iar cei 4,3 milioane de care dispunem din partea acționariatului nu sînt decît baza unui montaj financiar menit să ne permită accesul la credite bancare. Estimez că în următorii doi ani, punînd acest program în funcțiune, vom reduce costurile anuale cu aproximativ 1,8 milioane dolari, ceea ce ne va permite, alături de costul relativ redus al forței de muncă în comparație cu cel din Occident, să rezolvam și problema prețului produselor noastre, în sensul de a-l face extrem de competitiv. Problema noastră cea mai mare rezidă însă în termenele de execuție și predare ale comenzilor. Aici, ne confruntăm, pe lîngă probleme legate de finanțare, cu mentalitatea propriilor angajați, problemă delicată a mentalității? :azi Rep. Ce aveți de gînd să întreprindeți în această R.H. Vrem să mergem pînă acolo încît să solicităm o expertizare a managementului resurselor umane din partea unei firme specializate în domeniu. Rep. Am înțeles că aveți în intenție și realizarea unei vii. R.H. în vederea reîntregirii fluxului tehnologic, am propus și am convingerea că se va realiza, fuziunea cu firma Fortpres SA, care de altfel, pînă acum cîțiva ani a fost parte integrantă a CUG. Urmărim prin aceasta reincluderea părții de prelucrări mecanice în ciclul tehnologic al CUG scăpînd astfel de o dependență artificială de un anumit partener. Rep: O ultimă întrebare: Ce veți face cu datoriile istorice pe care firma le are și care, lesne de bănuit, sînt o piatră de moară pe care trebuie să o tîrîți după dumneavoastră? R.H. La această oră, CUG Cluj funcționează fără pierderi din activitatea de bază. Datoriile istorice la care va referiți se regăsesc în proporție de 80 la sută către statul român, bugetul statului, regiile și companiile naționale. Restul de 20 la sută sînt datorii comerciale. Sper că o dată cu punerea în aplicare a programului de care vă vorbeam să găsim soluții și în privința eșalonării și plății acestor sume. Mașinile pentru elevi, prea greoaie 34 de autoutilitare destinate transportului copiilor din satele izolate către școlile situate în centrele de comună din șapte județe din Transilvania au fost distribuite ieri, la Cluj-Napoca, în baza programului guvernamental „Reabilitarea învățămîntului rural“. Prețul autoutilitarelor variază între 10.000 și 12.000 de dolari, în funcție de model. Directorul general al ARO, Aurel Dordea, a precizat că unul dintre modelele adoptate, ARO 338, a fost exportat în Venezuela, unde este folosit pe post de maxi­­taxi. Cît despre modelul ARO 429, acesta este cu totul nou pe piața românească, prețul lui fiind de 12.000 de dolari. Cei destinați să le deservească, însă, s-au arătat nemulțumiți de faptul că mașinile sînt foarte voluminoase și foarte grele. „Se vede faptul că acest model a fost construit în grabă. Pe spate, fiind foarte grea, trebuia să aibă o roata dublă. O să le vedem în lucru și o să ne pronunțăm după, dar părerea mea este că, peste un an, toate mașinile vor fi pe butuci“, a declarat Ioan Rusu, unul dintre șoferi. în legătură cu motorizarea, directorul ARO a precizat că aceasta este asigurată de un motor cu turbosuflantă construit în premieră la Cîmpulung. „Vă pot spune că guvernul, prin comanda lansată, a relansat uzina de la Cîmpulung, iar cu cele 75 de miliarde, valoarea totală a mașinilor, am reușit să ajungem la zi cu plata salariilor, rămase restante pe mai multe luni“, a precizat directorul Dordea. MIHAI SOICA Mașinile cumpărate de minister, gata să fie zgîlțîite pe drumurile de țară TIMIȘOARA Prostituată la 14 ani Florentina Aldea, din Remetea Mare - Timiș, a ajuns, la numai 14 ani, una dintre cunoscutele dame de companie de pe Calea Aradului din Timișoara. Ea a fost depistată „în exercițiul funcțiunii“, acostînd bărbați care puteau foarte bine să-i fie părinți, cărora le propunea partide de sex contra unor sume cuprinse între 150.000 și 200.000 de lei. Dată fiind frăgezimea vîrstei prostituatei, cunoscătorii spun că prețurile ei erau dintre cele mai mici, lucru confirmat și de proxenetul Constantin-Ciprian Gruescu (20 de ani), din Anina, care a declarat că este vorba despre „prețuri promoționale“. Celor doi li s-au întocmit dosare penale, fetei pentru prostituție, iar tînărului pentru proxenetism. GEORGETA PETROVICI ALBA Protest la prefectură Circa 40 de lideri ai Sindicatului „Apărarea“ de la Uzina de armament din Cugir au protestat ieri, timp de trei ore, în fața sediului Palatului Administr­ativ din Alba Iulia. Liderul sin­dicatului, Ioan Neagu, a declarat că, în această lună, 500 de salariați au primit preavize pentru intrarea în șomaj, urmînd ca, pînă la sfîrșitul anului, numărul celor disponibilizați să ajungă la 4.700. De aceea, protestatarii au cerut prelungirea șomajului teh­nic cu încă doi ani, timp în care să se desfășoare o restructurare graduală a uzinei. „Dacă aveau niște manageri competenți, la valoarea muncitorilor, noi pu­team trăi foarte bine. Protestăm în principal împotriva guvernului, a primului-ministru, care vrea să ne lase pe drumuri, în condițiile în care întregul oraș Cugir trăiește din uzină și nu avem altă sursă de venit. Noi facem export pe dolari și trăim de pe o zi pe alta“, a subliniat Norica Avram, unul dintre liderii din uzină. LUCIAN DOBRATER Adresa: Cluj-Napoca, str. Gheorghe Bilașcu nr. 109, etaj 4, județul Cluj FLORIN DANCIU coordonator difuzare și publicitate FLAWHI CRETAN coordonator marketing Telefon: 064/193.682 Telefon/fax: 064/193.683 Rechizite - pînă în 17 septembrie Aproape un milion de elevi vor primi, la începutul noului an școlar, cîte un set de rechizite în valoare de 200.000 de lei, pentru clasele I - IV, și 250.000 de lei, pentru clasele V-Vili. Pentru că, pînă în prezent, doar jumătate dintre beneficiari au depus cereri, MEC a decis să pre­lungească, încă o dată, termenul de depunere a acestor documente. Astfel, școlile vor primi cererile pen­tru ajutorul în rechizite pînă în prima zi de școală. „Școlile nu au nevoie neapărat de aceste cereri, ele avînd în evidențe elevii cu probleme financiare. Astfel, seturile de re­chizite vor fi suficiente pentru toți elevii aflați în această situație“, a declarat Vasile Molan, secretar de stat al MEC. Ajutoarele se acordă elevilor care provin din familii al că­ror venit net lunar pe persoană nu depășește 700.000 lei IULIANA ANGHEL

Next