Evenimentul Zilei, ianuarie 2007 (Anul 16, nr. 4679-4707)

2007-01-15 / nr. 4691

EvanientG I ______ ZIUA] ACE­AFARULUI Eminescu necenzurat Publicarea versurilor obscene ale poetului într-un volum separat e „o chestiune de curaj“ Florentina Ciuverca m­ontina riiiworia(3]p­/7 . M­ai ales în preajma ani­versărilor, ca aceea de astăzi, când se îm­plinesc 157 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, opera și viața poetului stârnesc încă polemici înverșunate. Editarea recentă a „Poveștii po­veștilor“ de Ion Creangă, la Huma­­nitas, pune din nou în discuție publicarea poeziilor licențioase ale lui Mihai Eminescu. La un an după ce unele dintre ele au fost citite în Club A, sub titulatura „Eminescu, interzis minorilor“, atribuirea lor „poetului național“ crispează încă intelectualitatea pudibondă și pe românii fideli mitului „omul deplin al culturii românești“. Nicolae Țone, directorul Editurii Vinea, cel care anunțase în 2006 că va reuni poeziile într-un volum, a renunțat la idee: „E o chestiune de curaj să publici aceste texte, pentru că lu­mea nu e obișnuită să-și privească cu detașare personalitățile. De fapt, valoarea lui Eminescu nu scade cu absolut nimic din cauza lor“. Mitul „Luceafărului poeziei românești“ e încă solid, o demon­strează și locul trei pe care l-a ocu­pat la concursul „Mari Români“, în cadrul campaniei inițiate de TVR. „Blasfemie“ la adresa poetului Deși, tot anul trecut, poeziile fuseseră anunțate ca o „revelație“, ele existau deja, publicate în între­gime, în volumul al XV-lea din edi­țiile Academiei Române, coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vata­­maniuc. Cele 50 de pagini conțin aproximativ 60 de texte. „Faptul că mulți se feresc să discute despre textele licențioase ale lui Eminescu și ar dori să le facă uitate nu ține atât de pudibonderie, cât de mitologia creată în jurul poetului“, este de părere scriitorul Cezar-Paul Bădescu, coordonatorul celebrei teme „Eminescu“ din nu­mărul 265/1998 al revistei „Di­lema“. Ce a scandalizat cel mai tare a fost un text al lui Mircea Căr­­tărescu, intitulat „Fapte“, un colaj de citate despre poet, ale oamenilor care l-au cunoscut. Printre altele, se reproducea un fragment din Matei Eminovici în care se spunea că Eminescu a fost un individ păros. Pentru că aduceau în discuție omul Eminescu și mai puțin poetul Eminescu, semnatarii articolelor, printre care T.O. Bobe, Nicolae Manolescu și Răzvan Rădulescu, au fost acuzați de „blasfemie“ la adre­sa „poetului național“ „Nu regret ce-am scris atunci, regret doar că n-am făcut-o mai lată. Pe de altă parte, la cum stăteau lucrurile pe vremea aceea, a fost destul de lată și-așa“, spune Răz­van Rădulescu. „Dacă numărul din «Dilema» ar apărea azi, demersul din spatele lui ar părea bizar și nelalocul lui. Cred că publicul de azi este mult mai puțin provincial de­cât cel de atunci“, adaugă sce­­naristul-romancier. Emil Brumann Doel Problema , a cititorilor români, și nu a lui Eminescu. Au scris obscen și clasicii francezi, și nimeni nu s-a scandalizat atât de tare. Este cineva care să se jeneze de poveștile lui Creangă? Nu. De ce nu? Că era mai gras, mai mic, mai pișicher? Pișicher era și Eminescu, că se înțelegeau de minune. Versuri inspirate din folclor Dacă „Povestea poveștilor" a lui Creangă, editată recent necen­zurat, n-a provocat atâtea „strân­geri de inimă", poeziile licențioase ale lui Eminescu o vor face, crede Cezar-Paul Bădescu. „Creangă e un mare scriitor, dar nu e Zeul, iar o divinitate intangibilă cum este Eminescu «nu e frumos» să se ocupe de lucrurile omenești, prea omenești", spune scriitorul Versurile sunt de factură populară, unele preluate direct din folclor, altele prelucrate de Emi­­nescu. Eminescologul Dimitrie Vatamaniuc crede însă că niciuna dintre poezii nu-i aparține poe­tului: „Sunt simple reproduceri ale unor versuri populare care circulat în mediile de atunci pe care el le-a copiat. Nu au nicio relevanță pentru creația lui", în unele dintre ele însă stilul lui Eminescu se re­cunoaște cu ușurință, crede emi­nescologul Nicolae Georgescu, Eugen Simion, fostul președinte al Academiei Române, recomandă ca poeziile să fie privite în contextul în care au fost create. La întâlnirile junimiștilor, astfel de lecturi erau obișnuite, dovadă și poveștile lui Ion Creangă. „Nu trebuie ex­trapolat un amănunt din opera lui, ci privit Eminescu în întreg, cu tot ce a creat“, explică Simion. „Problema e a cititorului român“ Eminescu nu e singurul scriitor care și-a exersat limbajul obscen. Au făcut-o și Baudelaire, cu „Piese osândite", Alfred de Musset, în „Noaptea plăcerilor“, James Joyce sau Apollinaire, în „Cele unspre­zece mii de vergi". „Problema e a cititorilor, și nu a lui Eminescu. A cititorului român, în primul rând, pentru că au scris obscen și clasicii francezi, și nimeni nu s-a scanda­lizat atât de tare. Este cineva care să se jeneze de poveștile lui Creangă? De ce nu? Că era mai gras, mai mic, mai pișicher? Pișicher era și Emi­nescu, că se înțelegeau de minune", a explicat poetul Emil Brumaru. CARICATURĂ. Desenul aparține francezului Fil Foutisse și face parte din expoziția de pe www.caricatura.ro MOSTRE Poezii licențioase Când tu treci „Când tu treci atuncea mani Fură-n umbra ta conturul, Ah, cum nu sunt eu copilul Tinereții tale, purul, Mai puțin platonic poate, Ți-aș mușca cu dulce aurul Pe genunchi te-aș pune călare Ți-aș sălta în sus cu curul Deschizând din sponc corsetu Eu i-aș suge gurii nuru Buburuzei țâței tale I-aș căta apoi cusurul Să pun sulița-mi aprinsă Unde crapă-n două curul „Tot aș­­..., și-aș f..., și-aș fi Ce n-am parale mărunt« Așteaptă pân ce-o­ schimb; Și te-oi f... pân ce­­crăpa“ Vin la neică „Vin la neică ca să-ț­ prind; Roza ta pe-un fir de ghindă Și să-l gâdile-ncet negu­rând ți l-a băga pe-ntregul‘ la te-ntinde „Sa te-ntinde dragă-n tindă Și izmana ți-o desprindă Mâinile-mpreună în cap De crăcană să încap Dar așa, cu socoteală Să-ți scot p... la iveală­ în batjocura lăutarilor Nunta lui Pepele: „Demnă-i de poetici pene Dezlegarea de izmene Vrei să scrii un bun roman? ...a-ți scoate 1. meidan Are scriere vioaie, Scriitorul are coa..., C-un cuvânt, fără de­ aceste Scriitorul prost îmi este." ANIVERSARE Eminescu aduce în toată țara premii și recitaluri Cătălina George Catalina.eeoree(3)poz.ro seri, la Teatrul Național din Botoșani, în cadrul unui spectacol­­recital la care a participat și actorul Adrian Pintea, s-a decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“. Acesta se acordă în fiecare an pentru Opera Omnia (pentru întreaga operă), și Opera Prima (pentru debut literar). Anul acesta, cel pentru întreaga operă, în valoare de 5.000 de lei, a fost acordat poetului Adrian Popescu, de la Cluj, apreciat de critici drept un poet religios autentic. Câștigă­torul i-a învins pe poetul Mircea Dinescu, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu, Cristian Simionescu. Totodată, juriul, al cărui președinte este criticul Mircea Martin și din care fac parte Nicolae Manolescu, Ion Pop, Al. Călinescu și Comnel Ungureanu, a acordat și două premii pentru debut poetelor Livia Roșca și Rita Chirian. Cele două au publicat anul acesta volumele „Ruj pe icoane“, la Cartea Românească și, respectiv „Sevraj", la Vinea. Premiile Opera Prima au valoare de 2.500 de lei. Premiul „Mihai Eminescu", susținut de Consiliul Local Bo­toșani, a fost inițiat în 1991 de scriitorul Gellu Dorian. Printre câștigătorii de acum se numără unii dintre cei mai apreciați și discutați poeți autohtoni con­temporani, ca Mihai Ursachi (1991), Gellu Naum (1992), Petre Stoica (1994), Ileana Mălăncioiu (199S), Ana Blandiana (1996) Emil Brumaru (2001), Angel­ Marinescu (2003), Gabriela Me­­linescu (2005). Alte manifestări . Astăzi, în Sala „Laurențiu Ulici“ de la Memorialul Ipotești, are loc concursul „Copil fiind...“, pentru elevii școlilor din Ipotești, Cervicești și Stâncești . Tot astăzi, actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu, susține recitalu de poezie „De-ar fi mijloace",­­ Facultatea de Litere, la Primărie , la Biblioteca Astra din oraș.­­ în seara aceasta, la Teatrul din Piatra-Neamț, actorul Ion Ca­­ramitru recită din poeziile poetului acompaniat de pianista Mihhael­ Spiridon, profesor la Academia de Muzică din Cluj . La Palatul Național al Copiilor din București se desfășoară, de astăzi până joi, sub egida Ministerului Culturii, ediția a IV-a a Festivalului Național „Mihai Eminescu", organizat de Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau“; în iunie, va avea loc etapa a doua a festivalului de creație . Ieri, la Penitenciarul din Craiova, deținuții au pregătit un recital cu „Scrisoarea a VI-a“, dar și o expoziție de grafică după poeziile lui Eminescu.­­ Sâmbătă, la Vorona, orașul natal al mamei lui Eminescu, a avut loc o întâlnire cu poeții Emil Brumaru, Gellu Dorian, George Vulturescu ll’IV și Poetul național, în caricaturi Virtual. O expoziție inedită de caricaturi, „Eminescu în grafica umoristică internațională“, poate fi regăsită pe www.caricatura.ro. Lucrările fac parte din proiectul cultural „Mari Români - 2007“, inițiat de Nicolae Ioniță, președintele biroului pentru Europa de Est al Asociației Internaționale a Caricaturiștilor Expoziția s-a deschis pe 15 decembrie și cuprinde circa 60 de lucrări ale unor caricaturiști din România, Franța Danemarca, Polonia, Statele Unite, Argentina, Brazilia etc. Din lipsă de fonduri, lucrările nu au fost expuse decât pe internet.­ t DETERIORATE Manuscrisele lui Eminescu, în pericol Manuscrisele lui Mihai Emi­nescu sunt atât de fragile încât au fost facsimilate și adunate în volume, începând din 2005. Astăzi, la ora 12.00, va fi lansat volumul al VII-lea la sediul Fundației Naționale pentru Artă și Știință, condusă de Eugen Simion, fostul președinte al Academiei Române. Deși face parte dintr-o serie de zece volume care ar fi trebuit scoase la Editura Academiei - cu un milion de lei de la bugetul de stat - volumul al VI-lea a fost editat de Fundația Națională pen­tru Artă și Știință în colaborare­a Biblioteca Academiei Române , tipografia „Monitorului Oficial". Costurile de 80.000 lei pentru volumul al VII-lea le-a suportat fundația, din spon­sorizări. „Din pricina unora care au vrut să dea altă destinație banilor, s-a pierdut un milion de la buget", a acuzat Eugen Simion Academia. Primul pas pentru pentru reproducerea celor 45 de caiete a fost achiziționarea de către Ministerul Culturii a unu s canner performant, de 90.000 de dolari, în 1999. „Le reprodu­cem întocmai pentru că origina­lele nu mai pot fi consultate sunt atât de vulnerabile că se pot spulbera la o atingere", ; adăugat Simion. (Florentina Ciuverca) Evenimentul zilei 1 Luni, 15 ianuarie 2007 ! 21

Next