Evenimentul Zilei, august 2007 (Anul 16, nr. 4887-4917)

2007-08-27 / nr. 4913

E­venimentul . CAMPANIE EVZ Cele 7 minuni ale României t­t­ă­i i1 LOC SFÂNT Mitropolia- magnet­ i Andreea Archip Bulevardul „Ștefan cel Mare“ din centrul Iașiului este dominat de o prezență distinsă, ce aco­peră prin semnificația sa împre­jurimile. Puțini sunt cei care trec prin fața sa fără să-și facă semnul crucii Catedrala Mitropolitană, construită între 1883-1887, își primește zilnic sutele de cre­dincioși care se tânguie, cu voce joasă, încă de cum intră pe porțile mari din fier Rugăciune și miros de lumânări Credincioși cu frunțile pleca­te, încrețite de vreun necaz, se îndreaptă spre chioșcul de la care își cumpără lumânări. Din vitrină lucesc icoane argintate, cruci galbene, CD-uri cu învățături duhovnicești și portrete de sfinți, în încăperea strâmtă sfârâie lumânările, dar mirosul greu de ceară arsă nu deranjează aproape imperceptibil, se ridică în aer un murmur încet de rugăciune. Liniștea este tul­burată de o funcționară a Mitropoliei care, cu glas apăsat, îndeamnă la cumpărat „Ziarul «Lumina» (n.r. - cotidianul edi­tat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei), ediția de astăzi, doar un leu“ Lumea trece grăbită pe lângă ea. Cu toții își potolesc pașii abia la intrarea în catedrala veche, încetinesc pentru a lua un loc în rândul care se reînnoiește în permanență și se termină în fața sicriului cu moaștele Sfintei. Un preot murmură o rugă­ciune la microfon, netulburând starea parcă de astenie a credin­cioșilor. Stau cu toții în genunchi, în neclintire. Alții, care au prins foc din timp, stau cu fruntea sprijinită de sicriul din sticlă. Nimeni nu tulbură liniștea apăsătoare. Muncitorii Mitropo­liei sapă straturile cu flori și pri­vesc cu suspiciune spre trecători. Liniștea dinaintea pelerinajului T­oată liniștea se stinge, o dată pe an, sub țipetele grele, lunetele sau înjurăturile zecilor ori sutelor de mii de pelerini care se îngră­mădesc, pe data de 14 octombrie, la moaștele Sfintei Parascheva. Cu toate că nu se poate estima exact numărul de vizita­tori, catedrala devine neîncăpă­toare, străzile se aglomerează iar circulația prin oraș este redi­­recționată. Lor li se adaugă sutele de co­mercianți cu tămâie și cru­ciulițe, cu lumânări aprinse și capete îmbrobodite prinse ca într-o pânză așternută până la sicriul moaștelor. Moldovei RENOVARE. Biserica „Trei Ierarhi“ este îmbrăcată în schele de opt ani, de când au început lucrările de renovare /# VECHE ȘI PREȚIOASĂ „Trei Ierarhi“, biserica cu broderii din piatră „Trei Ierarhi“, biserica-chivut care adăpostește osemintele a trei mari domnitori, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir și Vasile Lupu, este o construcție unică in arhitectura românească Biserica-monument a fost ridicată în perioada 1637-1639 de fostul domnitor al Moldovei Vasile Lupu, decorațiunile exte­rioare îmbinând motive orientale, arabe, armene și occidentale peste 30 la număr. Exteriorul este sculptat în piatră cu motive florale și geometrice. Numele bisericii este legat și de tipărirea primei cărți în limba română din Moldo­va, în 1743, „Carte românească de învățătură“, a lui Varlaam. Din somptuozitatea monu­mentului de altădată, astăzi nu se mai vede atât de mult, biserici aflându-se de aproape opt ani în lucrări de renovare. Curtea înver­zită își primește cu răceală vizita­torii puțini și dezarmați parcă de aspectul prăfuit, de bătăile de ciocan și de sunetul de bormașină Schelele străpung nemiloase turnul înalt, ferind de vedere­ turiștilor pictura și ornamentele. Chilia lui Eminescu Zidurile se înalță nemiloase sub schelele de un verde ca iarba ce împrejmuiește biserica. In mijlocu curții tronează statuia lui Emi­nescu, care a poposit și el într-o chilie din curtea bisericii. Camera în care poetul locuia împreună cu alți doi burlaci a fost numită, la vremea aceea, „hotel balamuc“. Detaliile de biserică ți le poate da paznicul bătrân și vorbăreț. Li­niștea pe care ți-o dă curtea în­verzită e tulburată de câțiva mun­citori prăfuiți care se îndeamnă la vorbă sau mai mult la stat, după cum vrea să insinueze paznicul. Lucrările trenează de aproape zece ani. „Și cred c-o să mai dureze alți zece de­ acum încolo. Vă dați seama, se restaurează, trebuie să se ia fiecare bucățică în parte cu grijă“, explică paznicul. Ctitoria de pe „Ulița Mare‘ Ușa din lemn masiv are în­crustate chipurile celor 12 apostoli. Simfonia formelor continuă și în interior, unde sunt candelabrele mărețe, ornate cu ouă de struț și cu ciucuri roșii, a căror strălucire stră­veche rămâne sub un deget de praf. Pe stânga și pe dreapta, din spatele corsetului din fier se pot vedea mormintele celor trei dom­nitori, Dimitrie Cantemir, Ale­xandru Ioan Cuza și Vasile Lupu. Biserica veche de peste 350 de ani de pe „Ulița Mare“, așa cum era numit la vremea aceea Bulevardul Ștefan cel Mare, își așteaptă zilnic turiștii și încă mai duce dorul pelerinilor care veneau înainte pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Biserica „Trei Ierarhi“ a adă­postit timp de 300 de ani moaște­le Cuvioasei Parascheva până ce acestea au fost mutate, după cu­tremurul din 1883, la Catedrala Mitropolitană; în prezent, locul din partea dreaptă de lângă altar mai păstrează un chivot mic și o icoană cu Sfânta Parascheva. Turcii i-au dat foc ca să ia aurul Se spune că biserica ar fi fost placată cu aur, motiv pentru care turcii, în timpul unei invazii, i-au dat foc, așteptând ca aurul să se topească și să-l poată lua cu ei. Pentru că biserica era doar placată cu aur, aceștia nu au putut recu­pera nimic din spoiala prețioasă. Mai există o legendă legată de momentul ctitoririi, foarte ase­mănătoare cu cea a Meșterului Manole de la Curtea de Argeș. La temelia construcției nu a fost îngropat un om, după cum spune legenda originală, ci măsura sa, umbra luată cu o ață. La scurt timp, omul murea, că avea în­gropată acolo umbra. TEIUL LUI EMINESCU Locul preferat al îndrăgostiților Teiul lui Eminescu din Parcul Copou, cunoscut drept sursă de inspirație a poetului pentru crea­țiile sale, a devenit loc de pelerina pentru îndrăgostiți. Teiul se gă­sește în Copou dinainte de înființa­rea parcului de către domnitorul Mihail Studza, în 1834. Lângă Teiu lui Eminescu se găsește și bustul poetului, sculptură realizată de I. Mateescu. în iunie 1984, lângă Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu în semn de omagiu, acesta fiind inaugurat în 1989 la centenarul morții Luceafărulu poeziei românești. BOJDEUCA LUI CREANGĂ Vizită obligatorie a copiilor Bojdeuca lui Ion Creangă, casa unde a locuit scriitorul din 1879 și până la sfârșitul vieții, este în prezent muzeu memorial, primul de acest gen din țară. Cei mai muri vizitatori ai bojdeucii sunt copii de grădiniță și școală, care vin în grupuri și care organizează spectacole pe scena din curtea casei. Bojdeuca se află în mahalaua Țicău și este mobilată în stilul tradițional, așa cum a fost deprins în casa părintească din Humulești Vezi în odaie un pat, o masă de scris, un raft cu cărți și câteva scaune cu trei picioare. s­iala Palatul Culturii din Târgu-Mureș Campania „Cele 7 minuni ale României“ continuă. Cititorii EVZ pot vota pe site-ul ziarului minunile preferate. Astăzi, ca urmare a propunerilor, adăugăm încă o posibilă minune a României pe lista finalistelor, care are în acest moment 30 de poziții. Este vorba despre Palatu Culturii din Târgu-Mureș, monument pe care-l puteți vota deja. într-una dintre edițiile viitoare ale „Evenimentului zilei“ vei putea citi o prezentare a Palatului Culturii din reședința județului Mureș. Lista finalistelor campaniei „Cele 7 minuni ale României“ rămâne deschisă, dar, cel mai probabil, minunile vor fi alese dintre cele 30. „Evenimentul zilei“ a prezentat până acum 20 din cele 30 de posibile minuni ale României: »Ateneul Român > Barajul Vidraru > Biserica Densuș - Hunedoara > Bisericile fortificate săsești din Ardeal > Castelul Bran , Castelul Peleș , Castelul Corvinilor > Cetățile dacice din Munții Orăștiei »Cimitirul de la Săpânța » Cetatea Sighișoara » Iașiul cultural » Mausoleul Mărășești » Mănăstirea Argeșului » Mănăstirea Horezu > Mănăstirile pictate din nordul Moldovei » Palatul Mogoșoaia » Palatul Parlamentului » Piața Unirii din Timișoara » Sibiul istoric » Slănic Prahova ZILELE URMĂTOARE în zilele următoare vom prezenta alte 10 posibile minuni ale României: »Ansamblul Brâncuși Târgu-Jiu > Biserica Neagră - Brașov » Bisericile de lemn din Maramureș » Cazinoul Constanța > Cetatea din Alba-Iulia > Crucea de pe Caraiman > Monumentul de la Adamclisi > Palatul Culturii din Târgu-Mureș » Podul Saligny (Cernavodă) , Transfăgărășanul UNIVERSITATEA înființată de Alexandru Ioan Cuza Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, aflată pe Dealul Copoului, este cea mai veche din țară. A fost inaugurată în 1860 de cel care a și înființat-o, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La început, avea doar trei facultăți: Drept, Filosofie și Teologie în prezent, instituția numără 16 facultăți, având înscriși peste 36.000 de studenți și 900 de cadre didactice. Clădirea actuală a fost construită între 1893-1897, după planurile arhitectului elvețian stabilit în România, Louis Pierre Blanc Evenimentul zilei I Luni, 27 august 2007 I 17

Next