Evenimentul, februarie-martie 1893 (Anul 1, nr. 1-47)

1893-02-01 / nr. 1

Redacția și Administrația Stabilimentul Grafic „Miron Costin" Alíonamcntul; Pe un an................................24 lei « 6 luni.................................12 « « 3 .....................6 « Pentru străinătate se adaogă portul. NUMERUL IO BANI EVENIMENTUL ZIAR NATIONAL-LIBERAL. Luni­­ Februarie 1893 își instruiέile lunare primesc un sch­dement de 50 la sută. NUMERUL SO BANI ZIAR QUOTIDIAN N” 1. feria nostră politică 5 Partidul national-liberal are la activul său cele mai glorioase acte realizate în această țară. Istoria, dreaptă și nepărti­nitoare, a înregistrat toate fap­tele mari săvârșite la noi de­­ liberali și a pus pecetea pe ele, odată pentru totdeauna, spre neschim­bare. Deci ori­ce trudă, ori­ce încercări și ori­ce ten­ding din partea vrăjmașilor par­tidului liberal, fie de-a slăbi însemnătatea neprețuită a ac­telor îndeplinite de ei, fie de-a falsifica istoria noastră poli­tică, — toate se sdrobesc în fața realității care apare se­nină și nepătată în cugetul cu­rat al omului de omenie. Nu im Maiorescu și nici un Lahovary vor putea isbuti vre­odată să micșoreze gloriosu­l b­­rut al liberalismului roman, cu încercări de a falsifica is­toria, cu formele istorice dar goale și cu peiorațiunile im­provizate in mijlocul deslănțui­­re a mnicelor patimi de coterie politică. Trecutul partidului national­liberal, de care stă legată în­treaga organizațiune modernă a Statului nostru, ori­când și din ori­ce parte va fi atacat, va remănea pururea neatins, va fi o stâncă de care se vor sfărma toate valurile patime­­lor vrăjmașe. Dar pentru viitor avem o misiune mare și frumoasă. In congresul de la 8 Noem­­brie 18q2, partidul național-li­beral și-a desfășurat, cu solem­nitate, programul său politic și a imprimat liberalismului ro­mân direcțiunea care trebue sa păzească, însuflețiți numai de­­ dorința românească de a vedea propă­­șind țara aceasta, în pace și ordine, vom duce cu vigoare și constanță lupta pentru rea­lizarea programului liberal, program pe care treptat o­ vom desvolta. Crezul politic al partidului liberal este deci și al nostru. In numele dat a acestor, și numai a acestor idei, vom duce o luptă hotărâtoare in viitor. Ni se impune însă, în același­­ timp, o mare și imediată da­torie și pe care virtutea­ cetă­țenească chiar o reclamă. Tendințe năprasnice și peri­­culoase apar în mai toate ac­tele regimului conservator care deține astăzi puterea. Atât prin legiuirele lui, cât și prin acte­le sale pur administrative, ten­dința, de a știrbi muma legilor— Constituțiunea—resare în mod isbitor. Și in contra acestei tendințe avem o imperioasă datorie de a­ ne ridica cu toată tăria, a veghia apoi, în primul loc, ca Domnirea Legilor înscrisă­ în fruntea programaba să nu primească­ lovituri. Ori de câte ori conservatorii î și vor manifesta tendințî de a știrbi Constituțiunea, de a tăinui abuzurile și jafurile, de a tolera contpțiunea și venali­tatea fie a notarului de la sat, a primarului de oraș sau al vre­unui inalt demnitar al Sta­tului,— de atâtea o­ri ei vor fi întimpinați de strigătul nostru: Stați! Și nu considerați țara ca un domeniu de exploatar­e al partidului conservator, nu spărțuiți avutul ei, nu­ o înjo­siți cu um­ilințî și nu ve bateți ■ joc de legi! Prea sa întins lăcomia și corupțiunea sub re­gimul de astăzi o(putredul co­pac ce a adumbrit odinioarea venalitatea, corupțiunea și ne­potismul, a doua inviere a re­­mășițelor trecutului» ; prea s­au de­gradat moravurile noastre po­litice prin nesfârșitele mezate de conștiințî și capitulări umi­litoare ale oamenilor ce ne căr­­muesc astăzi! Și mare ne-ar n teama­ ca lăcomia să nu a­­tingâ culmea, să caute a­ se urca în versul pir­am­i­zei, dacă Cam­ avea credința că în acea :urme a piramizei tronează cu prelucire, o ființă refractară firitului de lăcomie! In împrejurările dar, care se vor ivi, direcțiunea politică ce o stabilim la aparițiunea, noastră, ne va fi o constanță călăuză în lupta ce o întreprin­dem. Și acei cari găsesc că o asemenea direcțiune este sănă­toasă și nu fiolosul desvoltăre a cauzei liberale, acei ne vor spri­jini luptând alăturea cu noi, cu fapta, cu graiul și cu condeiul. -----— A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. W MANDAT. ELECTORALf Partidul conservator, o știe toată țara, sa distins pururea prin sistemul său electoral viitat de violențe și corupțiune. Când regimul compromis de la 1876 sa prăbușit, comisiunea de an­chetă însărcinată cu cercetările actelor acestui regim, a adunat și­pub­licat într un volum o serie în­treagă de nelegiuiri făptuite în timpul perioadelor electorale. As­tăzi încă, deși sunt aproape bone dec­nni, cetățenii nau uitat sis­temul electoral al conservatorilor, sistem care continuă a se prac­tica din ce în mai mult. Vom pune sub ochii cetito­rilor un referat al intendentu­lui valatului administrativ din lupt, cu rezomi­siunea unui­­ mem­bru al comitetului permanent vi­zat de prefectul Ventura, înregi­strat și păstrat, în arh­iva jude­țului. Fevruarie 1. Pentru motivele arătate, cu excep­ție și fără a servi de precedent, se va mandata salarul pe luna curentă, Stihi. 18 gz. Rog pe onor. Ca­mera să bine-vo­­iască a ordona eli­berarea mandatului pentru solda cuve­nită mie pe luna Fevruarie, și acea­stă cerere o fac pe motiv că mâine în ziua de alegere a co­legiului 2-lea toți a­­micii mei vin jos la mine, unde trebue să-i servesc cu dejun și supeu. Intendent FOTINO. Referatul acesta a fost înfierat în ședință publică a consiliului județian de către un energic și sincer liberal, d. Eduard Ghioci, față fiind și prefectul județului. Acum ori și cine -și poate face o ideie excretă de modul cum fac conservatorii alegerile. Dacă pen­tru a oferi dejunuri și supeuri amicilor unui intendent, în aju­nul alegerilor, un prefect conser­vator, cumnat col d-lui Lascar Catargiu, semnează un act oficial ast­fel motivat, ne putem lesne închipui violența și corupțiunea electorală ascunsă, ce se întrebu­ințează ori de câte ori este vorba de a smulge votul cetățeanului. no. 795 p. Prefect, VENTURA. Mandatul 1031. REFERAT REZOLUȚIE­ I Fevruarie. CHESTIA ZILEI mix VASELE POPOR. Se­ svonește că are 60 ani. El o știe, dar n’o crede, își îngrijește artistic fisicul. Pu­rurea zimbitor și grațios. A glumit și rît mai bine de jumătate veac. Junimist fiind­că crede,ca d in partidul zeflemele lor. Figură de paradă, plină de decorații. N’a făcut nimic in politică de­și lașul l’a avut ,și ’l are d­ e primar și deputat. N’a vorbit nici odată la tribuna publică. Mulțumește in 25 de cuvinte cănd este ales primar sau vicepreședinte al Camerei. Are avere mare și primește astăzi, ca și în trecut, diurne și lefuri. Astăzi e am betat de chestiile mari la ordinea zilei în sfatul comunal. Se observă în el o luptă cu sine însuși. Raiul și Iadul s-au întâlnit pe fața sa și și dispută prioritatea. O idee mare îi frământă cugetul: transformarea pămăntu­rilor comunale în apă potabilă. Semne particulare: Merge cu un pedo­­metru și vorbește cu.... centimetru. KIKERIKI. DIN ACTELE SECRETE aLe DIPLOMAȚIEI RÜSS. (Denunțări privitoare la fortificațiile române) Mult așteptata carte a fostului dragoman la legațiunea rusă din București, Jacobson, care conține manuscrise, secrete ale diplomației ruse asupra acti...­ităței ei în Sta­tele balcanice, se află dinaintea noastră. Extragem noi părți privitoare la țara noastră. Telegramă cifrată a Ministerului de externe din Petersburg către trimisul imperial la București, de la 18 iunie 1887: «Generalul-adjutant, Nicolai Ni­col­ai­e­witsch Obrutschew m’a în­­cunoștiințat, că ministerul de ras­­boiit a trimes în România pe colonelul de stat major Dean I­­wanowitsch Subbotin, pentru a lua planurile fortificaț­iilor și lu­crărilor de întărire. Dl. Subbotin a fost insărcinat, pe lângă pla­nurile exterioare ale fortificaților, și cu aducerea la cunoștința a sta­tului major, despre planurile a­­ranjamentului interior și modul de plasare al tunurilor. Prin ur­mare rog pe Excelența Voastră a da ori­ce sprijin D-lui Colonel in îndeplinirea datoriei sale. Tot­odată vă in cunoștiințez, că colo­nelul Subbotin va fi atașatul nostru militar oficios in București și Bel­grad. Excelența Voastră va pune in cunoștiință autoritățile rega­tului despre această din urmă ca­litate a d-lui Subbotin». Scrisoare secretă a trimisului imperial la Bucu­rești câtre Ministerul de interne în Petersburg, de la ÎS februar 1888, No.­­32. Țin ca o plăcută datorie, de a meuioștiința pe excelența voa­stră, că colonelul Subbotin, care

Next