Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)

1893-07-01 / nr. 121 (122)

EVENIMENTUL OPRIREA Conferenței Naționale Cu data de 4 iulie n. a. c. dl. Dr. Rațiu a primit de la primarul Sibiului al doilea decret în afa­cerea conferenței naționale, oprită prin decretul seu publicat în nu­mărul nostru de la 5 iulie n. a. c. Acest nou decret, tot atât de puțin basat pe lege ca și celalalt, este de următorul cuprins : Onorabilului com­itet executiv al partidului național­ român, la mâna presidentului seu, d-lui Dr. loan Rațiu în Sibiu Ca adaus la încunoștiițarea, mea de la 2 iulie 1863 nr 49 — 1893, preș. mag. am onorul a vă comunica, că în conformitate cu încunoștiințarea d-lui comite­ su­­prem al comitatului Sibiiu, a­rul 24—1893 de la 4 iulie, ținerea adunării extraordinare a alegăto­rilor români, convocată la Sibiiu pentru 9 iulie 1893 se permite acum, fiind însă a se observa următoarele : 1. Localul, în care se va ține adunarea, este a nu­ se anunța din bună vreme. 2. Supușii străini nu este per­mis se între în sala desbaterilor și peste tot au să se rețină și pe stradă și în localurile publice de la ori­ce demonstrație. 3. Presidiul adunării este res­ponsabil, ca concluziele conferenței să fie luate numai asupra obiec­telor conținute în ordinea de zi, presentată cu înștiințarea de la 24 iunie a. c, și că nici un orator se nu comită digresiuni contrare statului și legilor. 4. Presidiul are se poarte de grijă ca publicul asistent, pri­vitor la adunare să observe cea mai mare ordine, și în caz de tre­buință are să-l îndrume numai de­cât la ordine. 5. Ca membri partici­panți au dreptul de a întră în conferență numai acei alegători, care sunt cetățeni ungurești și m­ajoreni și au fost verificați pe baza manda­tului ce au primit. 6. Procedura penală, introdusă contra mai multor membri ai co­mitetului din incidentul distribu­irii «Memorandului,« nu poate forma obiectul desb­aterilor și al conclusielor conferenței. Sibiu, 4 iulie­­ 1893. Primarul orașului Sibiu Hochmeister m. p. Producțiunea musicală de la Conservatoriu. Luni în 28 curent a avut loc la conserva­toriul de musică și declama­­țiune din Iași producțiunea musicală pentru sfârșitul anului școlar și solem­nitatea împărțirea premiilor la elevii acestei școale. Direcțiunea acestui institut a făcut numeroase invitațiuni. Printr’o ne­glijență nej­ustificată, —— intenționată poate, — a uitat să chieme și presa,­­— probabil numai ziarul Evenimentul, a căruia critici drepte au cam jignit-o puțin. Totuși, din curiozitate, unul din redactorii noștri a asistat la a­­ceastă festivitate școlară. Sala era splendid garnisită cu o lume aleasă ce pare a fi venit să guste deliciul unei producții artistice. Am remarcat în numeroasa asistență pe d-na Papadopol, d-na Natalia Popescu d-na Panopol cu grațioasa d-ra Pa­­nopol, d-na Sculy, d-na Elena Chi­­rilă, d-na St. Vergolici, d-na Elena Ghica, d na de Bacquetsch, d-na Ec. Sion,d-na Ana Florescu, d-ra Plortense Vicol, gingașa d-ra Micaéla Speier, d-ra Aspasie Sión, d-na Cernat cu d-ra, adorabilele d-re Teleman, d-na Vârlănescu, d-ra Michailescu, etc. Producția s'a început cu o barca­rolă pentru voci fem­eești de Kücken, executată de elevele clasei de Canto; solo a fost cântat de d-ra Matilda Vasiliu. D-ra Ottilia Rebenckes a executat frumoasa arie din Pardon de Plo'ér­­ mel de Meyerbeer și a dovedit multă măestrie și un simțământ muzical pu­ternic desvoltat. Dl. I. Dimitriu s’a distins prin exe­cutarea precisă și elegantă a concer­tului No. 8 de Spoht. Dl. Saloveanu a executat cu des­tulă abilitate o fantazie de Fuchs pe o temă din Weber, pentru cor­net â piston. Instrumentul e însă in­trat în solo. D-ra Ecaterina Waldmann a făcut o fericită alegere în concertul cu acompaniament de quintet a lui Men­­ delsohn. D-sa s’a arafat ca o pia­ nistă de mare talent. D-ra Elena Waldmann putea să-și aleagă niște piese mai clasice, de­oare­ce putința de a le interpreta nu-i lipsește de loc. Dl. Teodorini a fost frenetic aplau­dat pentru interpretarea părței I din concertul pentru violină a lui Men­­ delsohn. Știam pe dl. Teodorini, ab­ solvent încă din anul trecut, cum se face că d-sa s’a produs ca elev ? La violină s’a mai remarcat fru­moasa teh­nică a d-lui Si­on și pre­­ciziunea elevilor d-lui Caudella în exe­cutarea Melodiei variate a lui Bériot. Clasa de declamație ne-a prezen­tat câți­va elevi și eleve, ca d. Te­­utu, Pavelescu, d-ra Belador, care au jucat piesa » De la nevasta dintâi«, un fel »proprietate pe veci« a conser­vatorului. Nici unul însă din elevii clasei de declamație n’a întrecut ni­velul comun al diletantismului. Nu vedem nici un element folositor tea­trului nostru, și credem că membrii comitetului teatral, care asistau, au putut constata cu prisosință adevă­rul celor ce spunem. E trist dar așa e. Spect. Qunka Administrația Even­im­en­tu­­lui i­e scîdde pe tot tim­pul sezonului de vara abo­namente de vilegiatură: pe 15 zile lei 1. 50 bani. „ 1 lună „ 3, „ 2 luni „ 5. Pentru străinătate se adau­gă portul. Persoanele invitate din Iași la serbarea Mitropolitului Silvestru Morariu din Cernăuți, neputîd lua parte, din diferite împrejurări, ur­mătoarea telegramă a fost expe­diată d-lui cavaler dr. Ion de Zota, membru în comisiunea de organi­zare a acestei serbărbări. Cavaler Dr. Ioan de Zota. C.13 a.a.­a.d­. Adânc mâhniți că împrejurările im­­pedică participarea la stricările jubileu­lui, suntem însă cu gândul și inima in­tre voi. Recunoscători pentru atențiune, ru­găm comunicați I. P. S. S. Mitropo­litului Silvestru felicitări călduroase și urările cele mai entusiaste dorindu'i încă am mulțt pentru a conduce turma și mai departe pe calea adevărului și a luminei. V. Ghiorghian, A. Vizanti, N. Gane, Gh. Scorțescu, Dl. Cernea, directorul de la epitro­­pia s-tului Spiridon, împlinind 20 de ani de serviciu, și-a regulat dreptu­rile la pensie. Epitropii, în căutarea unui direc­tor au făcut demersuri pe lângă dl. Victor Romanescu, grefieriü la secț. I a tribunalului Iași, oferindu i acest post. D-sa însă a refusat. Se vorbește acum, cu ori­care in­sistență, despre numirea d-lui Cezar Cătănescu, avocat. Până acum însă nu s’a luat nici o hotărâre. FOIȚA «EVENIMENTULUI» Croia Literami. Spherea junimea. I. Gherea și-a cîștigat un loc de o­­noare în literatura noastră. Critic erudit și polemist distins, Iei merită acest loc. Polemica lui blîndă, a­­dîncă împacă, adese­orî chiar și pe adversariul său , căci Gherea nu se repede asupra lui scrîșnind din dințî și gesticulînd vehement și de cîte orî are de imputat ce­va, întotdeauna pare că scuzează pe adversariu. A­­ceste calități îl fac simpatic; Iele string în jurul lui pe toți talentații literaturei noastre, care l au ajutat, acum de curînd, să scoată «Litera­tură și știință». Afară de D-l Hîjdău, nime­n’a vă­zut în aparițiea acestui volum și în întreaga activitate a lui Gherea, vre-o primejdie. Dar d-l Hîjdău are pă­catul de a se sperie­ de prea multe și mutra serioasă­ grotească à la don Quichotte, pe care șî-o iea și glumele lui nesărate pe conta lui Gherea, nu merită să fie băgate în samă. Dar Gherea mai are un dușman. Acesta­ î mai grav și mai puternic. Acest dușman Ie grupul din jurul « Convor­birilor literare­», dacă grup se mai pot numi acei cîțî­va oameni, care au remas a­zi strînși în jurul stea­gului poetic, slab susținut de figura albă, slăbănoagă și neespresivă a lui Naum. A fost voinic altă­dată gru­pul acesta. Iei avea de admirat și se impunea prin alte figuri literare de­cît ale d-lor Naum și Volenti. Tot ce­l mai însemnat însă azi în lite­ratura noastră s’a strîns în jurul lui Gherea. «Convorbirile» au deci tot interesul să fie înpotriva lui. Lupta între «Literatură și știință» și între « Convorbiri literare» nu mi se pare să aibă altă bază. Gherea înse nu vrea s-o înțeleagă așa de terre-â­­terre, Iei o înalță, o idealizază. In această ceartă vroiu să mă amestec și leu. Și mă amestec pentru că, a­­vînd toată simpatia pentru Gherea, cred că iei a dat prilej chiar și d-lui Misir să-i facă observații drepte ! Iată de ce e vorba. Grupul de la «Literatură și știință» se alcătuit din: Vlăhuță, Delavrancea, Cara­­giale, Carp, Stavri etc. Gherea a căutat să găsească între acești scri­itori, care reprezintă toată mișcarea noastră literară, o legătură, care mi se pare falsă. Iei susține în articolul pus în fruntea volumului, că toți a­­cești scriitori fac parte din clasa proletarilor intelectuali. Care sunt înse caracteristicele unei mișcări literare pornite de proletari intelectuali ? Prin ce se va deosebi o ast­feliu de mișcare, de altele, pornite de scri­itori din alte pături sociale? Răs­punsul dat de Gherea Ie următoriul: acești scriitori sînt oameni cinstiți, culți și simțitori, care văd și simt adînc mizeriile sociale, se indignează de dînsele, le blastemă ori chiar luptă pentru înlăturarea lor. Intr’­­această trăsătură stă, după Gherea, legătura grupului strîns, mai tot în jurul său și deosebirea între mișca­rea literară pornită de la Iei și cea de la 1848 încoace, în care întră și cea pornită de «Convorbiri». Față cu literatura de la 48 explicarea lui Ghe­rea s’ar mai putea primi, dar față cu grupul «Convorbirilor» mie mi se pare cu totul greșită. Acestui grup Îi impută Gherea că fiind alcătuit din elemente care aveau tot dreptul să fie mulțămite de alcătuirea so­cială de azi, a devenit vrăjmaș a­­cestor proletari intelectuali care au­ alte tendinți, alte idealuri, alte as­­pirațiuni. De aceea acești prole­tari intelectuali au părăsit «Con­vorbirile». «Convorbirile literare», după Gherea, trebuia să țină sa­mă de nouele aspirați­uni sociale, ce au început să frâmînte socie­tatea romînească după 48, trebuia să se facă ecoul tuturor tendințelor de progres ale nouelor pături sociale, care începeau să se miște. N’au fă­cut acest lucru ; s’au mulțumit cînd cu un schopenhaurianism ipocrit, cînd cu un reacționarism pe față, n’au primit în coloanele lor alte senti­mente de­cît dragostea, dragostea și lear dragostea. Noii literați, pro­letari intelectuali, nu puteau să se mulțămească cu o ast­feliu de ten­dință, căci iei toți, spune criticul, i se apropie între dînșii prin spiritul de

Next