Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)
1893-07-01 / nr. 121 (122)
EVENIMENTUL OPRIREA Conferenței Naționale Cu data de 4 iulie n. a. c. dl. Dr. Rațiu a primit de la primarul Sibiului al doilea decret în afacerea conferenței naționale, oprită prin decretul seu publicat în numărul nostru de la 5 iulie n. a. c. Acest nou decret, tot atât de puțin basat pe lege ca și celalalt, este de următorul cuprins : Onorabilului comitet executiv al partidului național român, la mâna presidentului seu, d-lui Dr. loan Rațiu în Sibiu Ca adaus la încunoștiițarea, mea de la 2 iulie 1863 nr 49 — 1893, preș. mag. am onorul a vă comunica, că în conformitate cu încunoștiințarea d-lui comite suprem al comitatului Sibiiu, arul 24—1893 de la 4 iulie, ținerea adunării extraordinare a alegătorilor români, convocată la Sibiiu pentru 9 iulie 1893 se permite acum, fiind însă a se observa următoarele : 1. Localul, în care se va ține adunarea, este a nu se anunța din bună vreme. 2. Supușii străini nu este permis se între în sala desbaterilor și peste tot au să se rețină și pe stradă și în localurile publice de la orice demonstrație. 3. Presidiul adunării este responsabil, ca concluziele conferenței să fie luate numai asupra obiectelor conținute în ordinea de zi, presentată cu înștiințarea de la 24 iunie a. c, și că nici un orator se nu comită digresiuni contrare statului și legilor. 4. Presidiul are se poarte de grijă ca publicul asistent, privitor la adunare să observe cea mai mare ordine, și în caz de trebuință are să-l îndrume numai decât la ordine. 5. Ca membri participanți au dreptul de a întră în conferență numai acei alegători, care sunt cetățeni ungurești și majoreni și au fost verificați pe baza mandatului ce au primit. 6. Procedura penală, introdusă contra mai multor membri ai comitetului din incidentul distribuirii «Memorandului,« nu poate forma obiectul desbaterilor și al conclusielor conferenței. Sibiu, 4 iulie 1893. Primarul orașului Sibiu Hochmeister m. p. Producțiunea musicală de la Conservatoriu. Luni în 28 curent a avut loc la conservatoriul de musică și declamațiune din Iași producțiunea musicală pentru sfârșitul anului școlar și solemnitatea împărțirea premiilor la elevii acestei școale. Direcțiunea acestui institut a făcut numeroase invitațiuni. Printr’o neglijență nejustificată, —— intenționată poate, — a uitat să chieme și presa,— probabil numai ziarul Evenimentul, a căruia critici drepte au cam jignit-o puțin. Totuși, din curiozitate, unul din redactorii noștri a asistat la această festivitate școlară. Sala era splendid garnisită cu o lume aleasă ce pare a fi venit să guste deliciul unei producții artistice. Am remarcat în numeroasa asistență pe d-na Papadopol, d-na Natalia Popescu d-na Panopol cu grațioasa d-ra Panopol, d-na Sculy, d-na Elena Chirilă, d-na St. Vergolici, d-na Elena Ghica, d na de Bacquetsch, d-na Ec. Sion,d-na Ana Florescu, d-ra Plortense Vicol, gingașa d-ra Micaéla Speier, d-ra Aspasie Sión, d-na Cernat cu d-ra, adorabilele d-re Teleman, d-na Vârlănescu, d-ra Michailescu, etc. Producția s'a început cu o barcarolă pentru voci femeești de Kücken, executată de elevele clasei de Canto; solo a fost cântat de d-ra Matilda Vasiliu. D-ra Ottilia Rebenckes a executat frumoasa arie din Pardon de Plo'ér mel de Meyerbeer și a dovedit multă măestrie și un simțământ muzical puternic desvoltat. Dl. I. Dimitriu s’a distins prin executarea precisă și elegantă a concertului No. 8 de Spoht. Dl. Saloveanu a executat cu destulă abilitate o fantazie de Fuchs pe o temă din Weber, pentru cornet â piston. Instrumentul e însă intrat în solo. D-ra Ecaterina Waldmann a făcut o fericită alegere în concertul cu acompaniament de quintet a lui Men delsohn. D-sa s’a arafat ca o pia nistă de mare talent. D-ra Elena Waldmann putea să-și aleagă niște piese mai clasice, deoarece putința de a le interpreta nu-i lipsește de loc. Dl. Teodorini a fost frenetic aplaudat pentru interpretarea părței I din concertul pentru violină a lui Men delsohn. Știam pe dl. Teodorini, ab solvent încă din anul trecut, cum se face că d-sa s’a produs ca elev ? La violină s’a mai remarcat frumoasa tehnică a d-lui Sion și preciziunea elevilor d-lui Caudella în executarea Melodiei variate a lui Bériot. Clasa de declamație ne-a prezentat câțiva elevi și eleve, ca d. Teutu, Pavelescu, d-ra Belador, care au jucat piesa » De la nevasta dintâi«, un fel »proprietate pe veci« a conservatorului. Nici unul însă din elevii clasei de declamație n’a întrecut nivelul comun al diletantismului. Nu vedem nici un element folositor teatrului nostru, și credem că membrii comitetului teatral, care asistau, au putut constata cu prisosință adevărul celor ce spunem. E trist dar așa e. Spect. Qunka Administrația Evenimentului ie scîdde pe tot timpul sezonului de vara abonamente de vilegiatură: pe 15 zile lei 1. 50 bani. „ 1 lună „ 3, „ 2 luni „ 5. Pentru străinătate se adaugă portul. Persoanele invitate din Iași la serbarea Mitropolitului Silvestru Morariu din Cernăuți, neputîd lua parte, din diferite împrejurări, următoarea telegramă a fost expediată d-lui cavaler dr. Ion de Zota, membru în comisiunea de organizare a acestei serbărbări. Cavaler Dr. Ioan de Zota. C.13 a.a.a.d. Adânc mâhniți că împrejurările impedică participarea la stricările jubileului, suntem însă cu gândul și inima intre voi. Recunoscători pentru atențiune, rugăm comunicați I. P. S. S. Mitropolitului Silvestru felicitări călduroase și urările cele mai entusiaste dorindu'i încă am mulțt pentru a conduce turma și mai departe pe calea adevărului și a luminei. V. Ghiorghian, A. Vizanti, N. Gane, Gh. Scorțescu, Dl. Cernea, directorul de la epitropia s-tului Spiridon, împlinind 20 de ani de serviciu, și-a regulat drepturile la pensie. Epitropii, în căutarea unui director au făcut demersuri pe lângă dl. Victor Romanescu, grefieriü la secț. I a tribunalului Iași, oferindu i acest post. D-sa însă a refusat. Se vorbește acum, cu oricare insistență, despre numirea d-lui Cezar Cătănescu, avocat. Până acum însă nu s’a luat nici o hotărâre. FOIȚA «EVENIMENTULUI» Croia Literami. Spherea junimea. I. Gherea și-a cîștigat un loc de onoare în literatura noastră. Critic erudit și polemist distins, Iei merită acest loc. Polemica lui blîndă, adîncă împacă, adeseorî chiar și pe adversariul său , căci Gherea nu se repede asupra lui scrîșnind din dințî și gesticulînd vehement și de cîte orî are de imputat ceva, întotdeauna pare că scuzează pe adversariu. Aceste calități îl fac simpatic; Iele string în jurul lui pe toți talentații literaturei noastre, care l au ajutat, acum de curînd, să scoată «Literatură și știință». Afară de D-l Hîjdău, nimen’a văzut în aparițiea acestui volum și în întreaga activitate a lui Gherea, vre-o primejdie. Dar d-l Hîjdău are păcatul de a se sperie de prea multe și mutra serioasă grotească à la don Quichotte, pe care șî-o iea și glumele lui nesărate pe conta lui Gherea, nu merită să fie băgate în samă. Dar Gherea mai are un dușman. Acesta î mai grav și mai puternic. Acest dușman Ie grupul din jurul « Convorbirilor literare», dacă grup se mai pot numi acei cîțîva oameni, care au remas azi strînși în jurul steagului poetic, slab susținut de figura albă, slăbănoagă și neespresivă a lui Naum. A fost voinic altădată grupul acesta. Iei avea de admirat și se impunea prin alte figuri literare decît ale d-lor Naum și Volenti. Tot cel mai însemnat însă azi în literatura noastră s’a strîns în jurul lui Gherea. «Convorbirile» au deci tot interesul să fie înpotriva lui. Lupta între «Literatură și știință» și între « Convorbiri literare» nu mi se pare să aibă altă bază. Gherea înse nu vrea s-o înțeleagă așa de terre-âterre, Iei o înalță, o idealizază. In această ceartă vroiu să mă amestec și leu. Și mă amestec pentru că, avînd toată simpatia pentru Gherea, cred că iei a dat prilej chiar și d-lui Misir să-i facă observații drepte ! Iată de ce e vorba. Grupul de la «Literatură și știință» se alcătuit din: Vlăhuță, Delavrancea, Caragiale, Carp, Stavri etc. Gherea a căutat să găsească între acești scriitori, care reprezintă toată mișcarea noastră literară, o legătură, care mi se pare falsă. Iei susține în articolul pus în fruntea volumului, că toți acești scriitori fac parte din clasa proletarilor intelectuali. Care sunt înse caracteristicele unei mișcări literare pornite de proletari intelectuali ? Prin ce se va deosebi o astfeliu de mișcare, de altele, pornite de scriitori din alte pături sociale? Răspunsul dat de Gherea Ie următoriul: acești scriitori sînt oameni cinstiți, culți și simțitori, care văd și simt adînc mizeriile sociale, se indignează de dînsele, le blastemă ori chiar luptă pentru înlăturarea lor. Intr’această trăsătură stă, după Gherea, legătura grupului strîns, mai tot în jurul său și deosebirea între mișcarea literară pornită de la Iei și cea de la 1848 încoace, în care întră și cea pornită de «Convorbiri». Față cu literatura de la 48 explicarea lui Gherea s’ar mai putea primi, dar față cu grupul «Convorbirilor» mie mi se pare cu totul greșită. Acestui grup Îi impută Gherea că fiind alcătuit din elemente care aveau tot dreptul să fie mulțămite de alcătuirea socială de azi, a devenit vrăjmaș acestor proletari intelectuali care au alte tendinți, alte idealuri, alte aspirațiuni. De aceea acești proletari intelectuali au părăsit «Convorbirile». «Convorbirile literare», după Gherea, trebuia să țină samă de nouele aspirațiuni sociale, ce au început să frâmînte societatea romînească după 48, trebuia să se facă ecoul tuturor tendințelor de progres ale nouelor pături sociale, care începeau să se miște. N’au făcut acest lucru ; s’au mulțumit cînd cu un schopenhaurianism ipocrit, cînd cu un reacționarism pe față, n’au primit în coloanele lor alte sentimente decît dragostea, dragostea și lear dragostea. Noii literați, proletari intelectuali, nu puteau să se mulțămească cu o astfeliu de tendință, căci iei toți, spune criticul, i se apropie între dînșii prin spiritul de