Evenimentul, octombrie-decembrie 1893 (Anul 1, nr. 197-269)

1893-10-01 / nr. 197

ANUL I—No. 197 AN NU­M­ ÉR 10 BARI. VINERI I OCTOMBRE 1893. ZIAR COTIDIAN NATIONAL-LIBERAL. REDACȚIA la Tipografia Popovici Strada, Vecine So.­­4. ADMINISTRAȚIA: str. Lozonski No. 4. )( )­( H):(­­b ):( director politic: )( G. A. SGORȚESCU « » Abonamentul: Pe an ... . Leî 24— Pe 6 luni 12 leî.— Plata abonament, înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Inser­țintii, Reclame și Anunciuri. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b Criza b­anii Fără îndoială zgomotele unei crize ministeriale iau, din zi, in zi, mai multă consistență. însuși oficioasele încep a se înregistra. K independance rouma­ine, în re­vista de astăzi, se ocupă de even­tualitatea unei schimbări ministe­­r­iale. Ocaziunea i-o dă articolul din Kölnische Zeitung, cu privi­re la situațiunea poli­ti­că în Ro­mânia. Ziarul lahovarist spune, că a­­ceastă corespondență a foaiei ro­mâne nu are o origină liberală : «ea parc, continuă l’Independan­ce, inspirată de un personagiu din partidul conservator, în cu­rent cu cele ce se petrec.­». Și la­să să se întrevadă printre linii că inspiratoriul ei, dacă nu chiar a­­utor­ul, nu poate să fie altul de­cât d. P. P. Carp, de­oare­ce «a­­preciațiunile confratelui nostru ger­man nu diferă de loc de modul de a vedea al ministrului dome­niilor». Când am anunțat c­ă junimiștii sunt ferm deciși a se retrage din ministeriu, am spus că dânșii sunt cu totul nemulțumiți de mersul general al afacerilor statului, în special administrațiunea detesta­bilă a țerei i-a îngrijit și-i îngri­jește cu deosebire. Astă­zi Gazeta de Colonia ne face cunoscut, că vii­toriul refor­melor proiectate și a celor pe cale de execuțiune provoacă și mai mult neliniștea miniștrilor ju­nimiști. Cu deosebire reforma im­pozitelor, la care aceștia țin mult, este obiectul îngrijirilor lor. Renume dar bine constatat că nemulțumiri în sinul cabinetului există. Ele nu sunt nici de azi, nici de ieri; ele s’au ivit încă din ultima sesiune, de când cu velei­tățile de disidență ale d-lor ge­neral Manu și Gr. Păucescu. Dacă n’au avut nici­ un rezul­tat atunci, ele au accentuat însă și mai mult deosebirile de vederi și de principii dintre unii membri ai cabinetului și majoritate și se manifestă astăzi sub o formă con­sacrată, aceia a zgomotelor de criză, cari au de bază tocmai a­­ceste nemulțumiri. Independența merge chia­­r pâ­nă a le justifica. Traficurile po­litice și concesiunile pe calea i­­deilor, spune dânsa, n’au nimic atrăgătorii­ pentru oamenii poli­tici de valoare și ea înțelege per­fect neliniștea și deziluziile ce au cuprins pe dl. Carp, cu privire la soarta viitoarelor sale proiecte. Dacă acest moment critic pentru partidul conservator a sosit, ast­fel după cum suntem autorizați a crede după aparențe, continuă organul francez, socotim că dl. Carp nu va avea nici­ o părere de rău, ca să vadă realizându-se e­­ventualitățile prevăzute de Ga­zeta de Colonia. Iată clar criza ministerială re­cunoscută în mod oficios. Și să nu ni se zică că răspândim o ști­re de senzație, când vom afirma încă o dată m­ai mult, că o cri­ză ministerială este foarte proba­bilă. Victori­a­, și cel mai apro­piat, va dovedi că aprecierile nós­­tre au fost juste. ------------------------------ ---­V. S­ILUETE. COANA CASSUCA. «Cea mai primă femee din maha­laua lăutarilor». Și nu se o reclamă deșartă aceasta, căci, de fapt, coana Cassuca, grație educației ce îi au făcut haiducii lui Popescu, ocupă primul loc în mahalaua ei. Viața ei, pănă la mărățiș, a fost o lungă poemă de dragoste și aven­turi nostime. Crescută în curtea lui c. c. Vie Scântei, Cassuca a dus o viață «știi cum petreci în curți boe­­rești». La urma urmei boerii n’o mai alintau și «cu­ despre mine, 'mi era lehamete de viața asta de azi pe pe mani». Atuncea Casuca făcu un hop teribil. Din saloanele boe­­rești unde «avea mare trecere», a­­junsese a-și căuta un bărbat legitim, prin sat. Și după puțină vreme, Cas­suca respunde «da» ofițerului stârci civile, și ajunse fem­eea lui Stan lău­tarul, «glas de stigler». In mahala coana Cassuca «stă bine». Seara da­că vin femeile oamenilor pe la dânsa, I­la­că se duce dumneaei pe la ele, și Cassuca «le citește romanuri». Coana Cassuca are pană și un trecut poli­tic. A sfeclit-o rea, în această materie, din causa deșertărilor de la o par­tida la alta. In mahalaua lăutarilor, în acest imperiu de voturi indirecte, candidatul favorit era acel susținut de dinsa. La început era socialistă și aceasta grație lui loan Nădejde la care Casuca ținea foc și pară. Pe urmă «trecu «la iștialak­î» și de a­­colo la cei «alghî» până ce ajunse la filosofii cu conclusie «că brava! pare că eu nu-l cunosc, toți­’s răi». In materie de musică, coana Cas­suca adoră composițiile lui «Stan­a neu» cari sunt în stare să scoale morții din morminte. Lectura de predilecție : «Codău cel cu o mână». Devisa ei: Feriți-vă de boerî. Semne particulare : |­­rei du­ghme, trei lulele Capul plin de so­cot­elet. Mephisto. ---------raSSHSCS»---------­ o mai dreaptă distribuire a sar­­cinelor, spunând proprietatea fon­dată și capitalul la un imposit mai ridicat de­cât pană acum, și cum acest proiect se lovește de ostilitatea majorităței parlamen­tare, e foarte posibil ca înaintea deschiderea sesiunei parlamentare să izbucnească o criza guverna­mentală. Și de­oa­re­ce în acest caz încercarea unei remanieri nu e tocmai practică, după toată probabilitatea nu va mai fi vor­ba de o simplă schimbare de per­soane, ci de o schimbare de regim » --------------------a»­———­ Scrisorea Gazetei de Colonia" ți Dăm, in traducere, pasagere im­portante, relative la criza minis­­terială, din scrisoarea pe care Kön­iieke Zeitung, o primește din Bu­curești : « ...... totuși această defecțiu­ne a unor deputați conservatori și junimiști n ar prezenta ni­ci­ o primejdie pentru existența ministerului Catargi Carp, da­că o înțelegere deplină ar domni între membrii cabinetului. Cazul se prezintă însă ast­fel cu, cu tot acordul perfect dintre d-nii Ca­targi și Carp, leaderil celor două grupuri din guvern. Opinia publică desemnează în special pe dl. Al. Lah­ovary, ca personagiul din minister, care con­sideră creșterea înrîurirei junimis­te ca o primejdie pentru propria sa candidatură la preșidenția con­siliului de miniștr­i, și dl. Laho­­vary, nu va suporta o astfeliă de preponderanță, de­cît atunci cînd ea ar fi absolut indispensabilă. Se știe, din sorginte autori­zată, că d-nii Catargi și Carp sint hotărîți să convoace, chiar înainte de deschiderea parlamen­tului o întrunire a majoritatea și a nu păstra frânele puterei, de­cât atunci când nu ar ave des­tule garanții că reformele pro­iectate și cele în curs de aplicare vor putea fi duse la un bun sf­îrșit. Printre aceste, reforma impo­sibilul ocupă primul rang. Dar, cum este vorba de a se ajunge la Unde-s mulțumiți!? E știut că Constituționalul are momente de lirism, mai mult sau mai puțin atingătoare. Pe ziua de azi a cugetat puțin la lumea i­­deală, la perfecția relativă, la mul­țumirea deplină, aducăndu-și, bine­înțeles, aminte de origina­ea so­­penhauriană.­­E știut că numai în lumea ideală există perfecțiune, și că în cea reală nu se află de­cât perfecțiune rela­tivă sau perfectibilitate. Mulțumire deplină nu poate fi pe pământ, cu toate acestea o găsim, mai mult sau mai puțin mare, ori de câte ori suma binelui covârșește su­ma răului». Constituționalul, de­și descen­dent direct a lui Lopenhauer, ră­mâne fidel acestuia numai în ex­tazele sale literare , în viața de toate zilele însă visătorii juni­miști, mai ales când sunt la pu­tere—vai, ce ironie , visători la putere!—declară «țara mulțu­mită»—notați că nu zice că « Ța­ra» ci chiar­­ «țara mulțumită». Și pentru ce, mă rog, mulțu­mită­ ? Pentru că, scrie « Constitu­ționalul», « poporul român, în li­mitele în care îi putem satisface dorințele de ai­ îmbunătăți soarta,­­ se poate socoti ca fiind mulțumit». Scurt și cuprinzător! „Se poate socoti ca fiind mulțumit» / Prin urmare n’aveți de­cât să socotiți că e mulțumit și pace ! Gluma îa o parte însă. Pe cine crede că înșală Constituționalul? Când ne spune că «legea jandar­meriei rurale va asigura avutul țăranului și atunci acesta va fi și mai mulțumit», ce să zici? E o amară batjocură sau o stupidă îngâmfare ? Și cu un aseminea limbagiu, care vă tradeaza prin fie­care cuvânt gândurile și aspi­­rațiunele, voiți să sămănați mul­țumire în țară ?

Next