Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)
1894-04-01 / nr. 343
ANUL II— No 343. REDACȚIA, la tipografia «Evenimentului» Strada Golia IV». 51. Pentru inserții și reclame redacții nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Golia No. 54. UN INSURER RO BAN ZIAR COTIDIAN VINERI 1 APRILIE 1894. Abonamenturt: Pe an . . . . . . .^Lei .24— Pe 6 luni 12 lei—Plata abonamentului, markii?, si c Pentru străinătate se adaugă portul. '* • Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: ' .Pe pagina III linia garmond 56 b, pe pag. IV linia . garmond 25 b. Director politic G. A. SGORȚESCU. ”------' "■ - f k Fusiunea democrată-liberală. Am aratat in numeral nostru de emeresala care au comis-o democrații, atunci cănd atât in parlament căt și in presă au atacat pe liberali, cănd urmau tratativele pentru o fuziune cu dânșii. Acest fapt nenorocit a fost causa intreruperei tratativelor. Și nici nu putea fi altfel. E intradevăr straniul de a alege un atare moment, când ești aproape de impacare, pentru a reîncepe atacurile in contra aceluia cu care tratezi. O atare atitudine, precum am spus-o, poate da loc cel puțin la bănueli de lipsă de sinceritate și n’ar fi scuzabilă nici față cu un adversar, și mai puțin cu un amic, cu care vreești a te înfrăți, înainte de toate am dori să știm cu ce drept democrații vin și pun in suspiciune și sinceritatea intențiunile noastre noastre. Concesiunea pe care democrații astăzi o reclamă de la noi este o concesiune relativă la legea noastră electorală. Democrații cer cel puțin o lărgire cat se poate mai mare a colegiilor noastre electorale, dacă nu se poate imediat aplica sufragiul universal in expresiunea sa cea mai largă. Pe aceste baze democrații fruntași declară pretutindenea ca ar fi gata de a fuziona cu liberalii. Mărturisim că nu înțelegem care ar fi căușele, dacă aceste sunt pretențiile democraților, cari ar impedica ca fuziunea să se efectueze chiar mâne. Marea majoritate, majoritatea cultă, tânără, majoritatea tuturor oamenilor de bine și de progres din partidul liberal a admis și menține acest mod de a vedea, ^esti›ca tââîeî*s £ iîi nibei'ai nai există posibilitate ele a vési la partera fără a lărgi colegiile elactorae. Sub impulsul nostru, și sub presiunea curentului format de noi, s’a înscris un program formal: sa a fragiasB eshsiw_rssa'? principiu care de altmintrelea, trebue s’o recunoaștem, a figurat totdeauna in crezul partidului liberal. Pe ce se basează clar pressa democratică pentru a ne pune in suspiciune ? Acusațiunele ce se aduc partidului liberal sunt niște acusațiuni fără nici un temeiu, ele se sprijină numai pe cancanuri, pe niște vorbe ce cutare sau cutare membru din partidul liberal ar fi rostit, cancanuri cari, chiar de s’ar adeveri, n’ar putea angaja in nici un cas acțiunea partidului i \ intreg pe viitor. Liberalii au Înscris in program sufragiul universal. S’a înscris in adevăr ca ideal, dar ce ar fi acest ideal dacă nu s’ar lucra nici o dată pentru realisarea lui, dacă ar fi condemnat să rămăe in totdeauna ca un vis între nouri. Cănd s’a înscris clar sufragiul universal ca ideal, s’a avut in vedere realisarea lui. Curentul ce există astăzi in sinul partidului in favoarea sufragiului universal e cea mai vie dovadă de acest adevăr Un singur lucru a rămas nehotărât : modul și momentul când aceasta realisare va intra in domeniul faptelor. Unii dintre liberali cred că această realisare trebue să fie amanattă pană după momentul in care partidul liberal va ajunge la putere. I alții cred că chiar de azi trebue I stabilită norma in care va trebui efectuată reforma. Acest singur punct este in litigiu, dar nimeni, o reipet incă o dată, in partidul liberal nu pune in discuțiune necesitatea însuși a reformei electorale pe care o cerem tot atât de bine ca și democrații. j I lui Ei bine, cănd asupra principiunu există nici o discuțiune, cănd asupra aplicărei lui exista o comunitate perfectă de vederi intre marea majoritate liberală și democrați, cum se pot explica ascusațiunele și suspiciunile aduse, dacă, o mai repetăm aci, există in adevăr o intențiune bine definită II și sinceritate in ambele părți. Presei liberale și democratice îi incumbă rolul de a fi trăsăturra de fusiune, care să facă să dispară toate neînțelegerile, toate suspiciunile ce pot exista. Ea trebue să discute, să arete concesiunile mutuale ce se pot face, sa fixeze in mod cert aceste concesiuni din ambele părți, să ușureze , dacă nu să efectueze, fuziunea la care trebue să tindem. Elementele democratice intrate in sinul partidului liberal vor forma stînga extrema a partidului și vor corecta pasivitatea ce vor opune elementele mai mature din partid. Rolul ce se impune presei, atât liberale cât și democratice, pentru a ajunge la această fuziune, j e un rol ușor. El nu cere de căt I bună credință și o adevărată dragoste a lucrului public. Când amândouă părți contractante sunt animate de intențiuni bune, este ușor a le concilia ; dar pentru aceasta trebue, înainte de toate, ca discuțiunea care urmează a se încinge intre noi și presa democratică să fie o discuțiune amicală, animată de intențiuni conciliante și a căreia scop să fie sincer urmărit. George A. Scorțescu s toarce de la Roma. Dar și pe acesta s j trebuie sâ’l aștept să vie. Așadar nimic. Cu siluetele am in- cheiat-o, toată lumea s’a supărat pe mine, pentru că ... . n’am spus toate adevărurile despre clienții mei. De aceia m’am hotărit .... să mê las de gazetărie. Da, m’am hotărit. Ce rîdeți ? .. . Me hotaresc și eu odată pe an. Așadar m’am hotărit să me înscriu student la medicină. Văzînd succesul de care se bucură un Microscop sau un Mihăiță, m’am gândit că sunt încă tînăr și că am vreme să învăț arta lui Diafobus. Adică drept să’mi spuneți, de ce n’ași fi și eu doctor, când am deja mutra și aierul .... SILUETE HataRIA Cea mai intimă prietină a lui Rix. Subsemnatul, care e cel mai bun prietin al acestui răutăcios bărbat, știe că Natalia și-a făcut ea insași portretul: «Nas obraznic, ochi mici negri, gură mică». La acestea vom mai adăugi, in interesul adevărului, că nasul ei desfide ceriul, că un foc nestăns arde in pieptul ei sculptural, că buzele-i sunt roșii ca fraga. Pentru alte detalii adresa la fix. In căt nu privește după căt e permis de văzut, mai pot declara ca Natalia posede tot ce poate avea o tânără fată pentru a fi seducătore. Veselă și zglobie, dânsa râde din toată inima de nimicurile vieței. Adoră bomboanele și glumele, ca și preumblările prin locuri singuratice. Rix a făcut cunoștință cu dânsa la Repedea și prietenia lor durează incă. Odinioară ii plăceau primblările prin țintirimari, bineînțeles nu singură. Morții nu-i produceau an efect decăte un suspin pentru scurriiea vieței aceștia. Parfumul favorit «mimosa pudica», mai mult «mimosa» decăt «pudica». Semne particulare. are o frică nebună de viitoarea ei soacră. Eu știu însă că mama lui Rix a murit de mult. Mefisto. ---------------------------------------- Hotărâre eroică. Camerile s’au închis. Țăranii au fost liniștiți, până și prinții au plecat. Nimenui nu’i vine gustul să comită vre o crimă de senzație, scandaluri nu se întâmplă, bărbații își lasă nevestele să-și continue în pace dragostele începute în timpul carnavalului, .......... nimic, nimic, absolut nimic. Hotărît gazetăria devine o meserie imposibilă. Nu ai, ori cu câtă bunăvoință ai fi inzestrat, ceva interesant de scris. Să încerci ceva serios, nu te citește lumea. Sufragiul universal, el însuși, a devenit o materie foarte spinoasă, cu atât mai spinoasă, cu cât acum au ieșit la iveală o mulțime de sufragii. Mi-a mai remas sa me leg iar de Splină și Tureatca. Dar să ve spun drept, m’am plictisit eu însumi de aceste insecte mutte. L’?.m văzut pe Splină mai dăunăzi la bal și. . . m’am speriat. Trebuie să fie tot bolnav de friguri puerperale, sermanul. Cu Tureatca de-a mai fi ceva, când s’avi m» • Kix. IN VACANȚIE.... Suntem in plină vacanție parlamentară. Porțile corpurilor legiuitoare au fost închise și, după căt se transpiră, guvernul se ferm hotărit a nu se deschide de căt in noembrie... ată Lungă, foarte lungă vacanție, depentru a scapa de interpelări și incurcări. Drept vorbind, guvernul avea nevoie de odihnă, după atâta înverșunată luptă, cu opoziția cea mică și totuși puternică, relâdiul acesta ie bine venit. Dar presa, nu trebue să profite de odihna celor mari, mai mult, de datoria ei este de a întrebuința acest timp de vacanție, nu discuții senine și înțelepte. Sunt atâtea de discutat! Și din discuțiile senine ale presei, dreptatea va triumfa mai răpede decăt din sudălmile nah ment are. X. Succesul presei. Am relatat in unul din numerile trecute despre greva ziariștilor din Viena. Toate cerințele lor au fost împlinite și cel dintăiu care a cedat a fost însuși d-nu Banfy, președintele camerei. Ca și peste tot locul insă s’a găsit și in camera din Buda Pesta un deputat Iulius Horvath — a nu se confunda cu Horvátul lașului — care a interpelat guvernul in această chestiune, zicând că gazetarii și-au insușit prea multe drepturi. Acestui Horvath cu pinteni i-a respuns d-nu Wekerle, președintele consiliului de miniștri. «Suntem intr’o țară — a zis d-sa—cu instituțiuni liberale, trebue să știm a le păzi. Cine se razimă pe presă, trebue să lese și representanților