Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)

1894-04-01 / nr. 343

ANUL II— No 343. REDACȚIA, la tipografia «Evenimentului» Strada­­ Golia IV». 51. Pentru inser­ții și reclame redacți­i nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Golia No. 54. UN INSURER RO BAN­ ZIAR COTIDIAN VINERI 1 APRILIE 1894. Abonam­enturt: Pe an . . . . . . .­­­­^Lei .24— Pe 6 luni 12 lei­—Plata abonamentului, m­arkii?, si c Pentru străinătate se adaugă portul. '*­­ • Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: ' .­­Pe pagina III linia garmond 56 b, pe pag. IV linia . garmond 25 b. Director politic G. A. SGORȚESCU. ”------­' "■ - f k Fusiunea democrată-liberală. Am aratat in numeral nostru de em­­eresala care au comis-o de­­mocrații, atunci cănd atât in par­lament căt și in presă au atacat pe liberali, cănd urmau tratativele pentru o fuziune cu dânșii. Acest fapt nenorocit a fost causa intre­­ruperei tratativelor. Și nici nu pu­tea fi alt­fel. E intradevăr straniul de a ale­ge un atare moment, când ești a­­proape de impacare, pentru a re­începe atacurile in contra aceluia cu care tratezi. O atare atitudine, precum am spus-o, poate da loc cel puțin la bănueli de lipsă de sinceritate și n’ar fi scuzabilă nici față cu un adversar, și mai pu­țin cu un amic, cu care vreești a te înfrăți, înainte de toate am dori să știm cu ce drept democrații vin și pun in suspiciune și sinceritatea intențiunile noastre noastre. Concesiu­nea pe care democrații astăzi o reclamă de la noi este o conce­siune relativă la legea noastră e­­lectorală. Democrații cer cel puțin o lărgire cat se poate mai mare a colegiilor noastre electorale, da­că nu se poate imediat aplica su­fragiul universal in expresiunea sa cea mai largă. Pe aceste baze de­mocrații fruntași declară pretuti­n­­denea ca ar fi gata de a fuziona cu liberalii. Mărturisim că nu înțelegem ca­re ar fi căușele, dacă aceste sunt pretențiile democraților, cari ar im­­pedica ca fuziunea să se efectueze chiar mâne. Marea majoritate, majoritatea cultă, tânără, majoritatea tutu­ror oamenilor de bine și de pro­gres din partidul liberal a ad­mis și menține acest mod de a vedea, ^esti›ca tââîeî*s £ iîi nibei'ai nai există posibilitate ele a vé­si la partera fără a lărgi co­legiile elactora­e. Sub impulsul nostru, și sub presiunea curentu­lui format de noi, s’a înscris un program formal: sa a fragiasB eshsi­­w_rssa'? principiu care de altmin­trelea, trebue s’o recunoaștem, a figurat tot­deauna in crezul parti­dului liberal. Pe ce se basează clar pressa de­mocratică pentru a ne pune in suspiciune ? Acusațiunele ce se a­­duc partidului liberal sunt niște acusațiuni fără nici un temeiu, ele se sprijină numai pe cancanuri, pe niște vorbe ce cutare sau cu­tare membru din partidul liberal ar fi rostit, cancanuri cari, chiar de s’ar adeveri, n’ar putea angaja­­ in nici un cas acțiunea partidului i \ intreg pe viitor. Liberalii au Înscris in program­­ sufragiul universal. S’a înscris in adevăr ca ideal, dar ce ar fi a­­cest ideal dacă nu s’ar lucra nici o dată pentru realisarea lui, dacă ar fi condemnat să rămăe in tot­­­­­dea­una ca un vis între nouri. Cănd s’a înscris clar sufragiul universal ca ideal, s’a avut in ve­dere realisarea lui. Curentul ce există astăzi in sinul partidului in favoarea sufragiului universal e cea mai vie dovadă de acest adevăr Un singur lucru a rămas nehotă­rât : modul și momentul când a­­ceasta realisare va intra in dome­­­­niul faptelor. Unii dintre liberali cred că a­­­­ceastă realisare trebue să fie amana­­t­tă pană după momentul in care par­­­­tidul liberal va ajunge la putere­. I alții cred că chiar de azi trebue I stabilită norma in care va trebui e­­­­fectuată reforma. Acest singur punct­­ este in litigiu, dar nimeni, o re­­i­pet incă o dată, in partidul libe­ral nu pune in discuțiune necesi­tatea însuși a reformei electorale pe care o cerem tot atât de bine ca și democrații. j I lui Ei bine, cănd asupra principiu­­nu există nici o discuțiune,­­ cănd asupra aplicărei lui exista o­­ comunitate perfectă de vederi in­­­­tre marea majoritate liberală și­­ democrați, cum se pot explica a­­s­cusațiunele și suspiciunile aduse,­­ dacă, o mai repetăm aci, există in­­ adevăr o intențiune bine definită I­I și sinceritate in ambele părți. Presei liberale și democratice­­ îi incumbă rolul de a­ fi trăsătu­­r­ra de fusiune, care să facă să dispară toate neînțelegerile, toate suspiciunile ce pot exista. Ea tre­­­­bue să discute, să arete concesiu­nile mutuale ce se pot face, sa fixeze in mod cert aceste conce­­­­siuni din ambele părți, să ușureze , dacă nu să efectueze, fuziunea la care trebue să tindem.­­ Elementele democratice intrate in sinul partidului liberal vor for­ma stînga extrema a partidului și­­ vor corecta pasivitatea ce vor o­­pune elementele mai mature din partid.­­ Rolul ce se impune presei, a­­­tât liberale cât și democratice,­­ pentru a ajunge la această fuziune, j e un rol ușor. El nu cere de căt I bună credință și o adevărată dra­­­­goste a lucrului public. Când a­­­­mândouă părți contractante sunt animate de intențiuni bune, este­­ ușor a le concilia ; dar pentru a­­ceasta trebue, înainte de toate, ca discuțiunea care urmează a se în­cinge intre noi și presa democra­tică să fie o discuțiune amicală, animată de intențiuni conciliante și a căreia scop să fie sincer ur­mărit. George A. Scorțescu s toarce de la Roma. Dar și pe acesta s j trebuie sâ’l aștept să vie. Așa­dar nimic. Cu siluetele am in-­­ cheiat-o, toată lumea s’a supărat pe­­ mine, pentru că ... . n’am spus toate adevărurile despre clienții mei. De aceia m’am hotărit .... să mê­­ las de gazetărie. Da, m’am hotărit. Ce rîdeți ? .. . Me hotaresc și eu odată pe an. Așa­dar m’am hotărit să me înscriu stu­dent la medicină. Văzînd succesul de care se bucură un Microscop sau un Mihăiță, m’am gândit că sunt încă tînăr și că am vreme să învăț arta lui Diafob­us. Adică drept să’mi spuneți, de ce n’ași fi și eu doctor, când am deja mutra și aierul .... SIL­UETE HataRIA Cea mai intimă prietină a lui Rix. Subsem­natul, care e cel mai bun prietin al acestui răutăcios bărbat, știe că Natalia și-a făcut ea insași portretul: «Nas obraznic, ochi mici ne­gri, gură mică». La acestea vom­ mai adăugi, in interesul adevărului, că nasul ei desfide ce­riul, că un foc nestăns arde in pieptul ei scul­ptural, că buzele-i sunt roșii ca fraga. Pentru alte detalii adresa la fix. In căt nu privește după căt e permis de văzut, mai pot declara ca Natalia posede tot ce poate avea o tânără fată pentru a fi seducătore. Veselă și zglobie, dânsa râde din toată inima de nimicurile vie­­ței. Adoră bomboanele și glumele, ca și pre­umblările prin locuri singuratice. Rix a făcut cunoștință cu dânsa la Repedea și prietenia lor durează incă. Odinioară ii plăceau primblările prin țintirimari, bine­înțeles nu singură. Mor­ții nu-i produceau an­ efect de­căte un suspin pentru scurrii­ea vieței aceștia. Parfumul favo­rit «mimosa pudica», mai mult «mimosa» de­căt «pudica». Semne particulare. are o frică nebună de viitoarea ei soacră. Eu știu însă că mama lui Rix a murit de mult. Mefisto. ----------------------------------------­ Hotărâre eroică. Camerile s’au închis. Țăranii au fost liniștiți, până și prinții au ple­cat. Nimenui nu’i vine gustul să co­mită vre­ o crimă de senzație, scan­daluri nu se întâmplă, bărbații își lasă nevestele să-și continue în pace dragostele începute în timpul carna­valului, .......... nimic, nimic, absolut nimic. Hotărît gazetăria devine o meserie imposibilă. Nu ai, ori cu câtă bună­voință ai fi inzestrat, ceva interesant de scris. Să încerci ceva serios, nu te citește lumea. Sufragiul universal, el însuși, a de­venit o materie foarte spinoasă, cu a­­tât mai spinoasă, cu cât acum au ie­șit la iveală o mulțime de sufragii. Mi-a mai remas sa me leg iar de Splină și Tureatca. Dar să ve spun drept, m’am plictisit eu însumi de a­­ceste insecte mutte. L’?.m văzut pe Splină mai dăunăzi la bal și. . . m’am speriat. Trebuie să fie tot bolnav de friguri puerperale, sermanul. Cu Tu­reatca de-a mai fi ceva, când s’a­vi­­ m» • Kix. IN VACANȚIE.... Suntem in plină vacanție parlamen­tară. Porțile corpurilor legiuitoare au fost închise și, după căt se transpiră, gu­vernul se ferm hotărit a nu se des­chide de căt in noembrie... ată Lungă, foarte lungă vacanție, d­e­pentru a scapa de interpelări și incurcări. Drept vorbind, guvernul avea ne­voie de odihnă, după atâta înverșu­nată luptă, cu opoziția cea mică și to­tuși puternică, relâdi­ul acesta ie bine venit. Dar presa, nu trebue să pro­fite de odihna celor mari, mai mult, de datoria ei este de a întrebuința acest timp de vacanție, nu discuții senine și înțelepte. Sunt atâtea de discutat! Și din dis­cuțiile senine ale presei, dreptatea va triumfa mai răpede de­căt din su­­dălmile nah­­­ ment­ are. X. Succesul presei. Am relatat in unul din numerile trecute despre greva ziariștilor din Viena. Toate cerințele lor au fost îm­plinite și cel dintăiu care a cedat a fost însuși d-nu Banfy, președintele camerei. Ca și peste tot locul insă s’a găsit și in camera din Buda­ Pesta un deputat Iulius Horvath — a­­ nu se confunda cu Horvátul lașului — care a interpelat guvernul in această ches­tiune, zicând că gazetarii și-au insu­­șit prea multe drepturi. Acestui Hor­vath cu pinteni i-a respuns d-nu Wekerle, președintele consiliului de miniștri. «Suntem intr’o țară —­ a zis d-sa—cu instituțiuni liberale, trebue să știm a le păzi. Cine se razimă pe pre­să, trebue să lese și representanților

Next