Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-10-01 / nr. 485

i cănd erai in redacția Evenimentului cu d-nii Dragomir și Rosetti mi-a­ declarat că eu in afacerea Sterea tre­­buie să me adresez din nou la marto­­ri mei pentru ai invita a se supune u­nui juriu de onoare atunci cănd ei isi indeplinise mandatul și incheiase deja un proces verbal declarând in­cidentul inchis. 2) Dacă ai fost pus in cunoștința de d-nii Rosetti și Dragomir de existen­­ța acestui proces-verbal. 3) Dacă eu m’am adresat la un mo­ment oare­care rugându-te de a fi arbitru. 4) Dacă nu am scos din buzunar acest proces-verbal in presența d lor Rosetti și Dragomir care au și de­clarat că cunoșteau existența lui. Iată cestiunile ce­ ți­ le adresez ca unui om de onoare rugăndu-te a ’m respunde cât de categoric și de scurt. Primești etc. George A. Scorțescu. Iubite Scorțescu Ca respuns la scrisoarea ce me-ai­­ adresat relativ la afacere­­, ta cu d-l Sterea, iată faptele. D l Sterea a venit la mine și mi a aratat un ravaș a d-lor Roseti și Dra­­­gomir, martori însărcinați de d-sade ați cere satisfacere pentru un articol apărut in Evenimentul, in care se im­pută d-lui Sterea legături cu poliția, in acest ravaș d-ni Roseti și Dra­gomir il insolințau ca mărturii tei au opus la provocarea d-lui Sterea o fi­ne de neprimire basată pe titlul teu de ziarist care tear fi acoperind de ori­ce respundere și pe calitatea de stăin a d-lui Sterea care iar fi ră­dicând dreptul de a cere reparație pentru injultele ce i s' ar fi adus M’a întrebat dl. Stereo dacă o atare fine de neprimire este fundată, i-am respuns că nu. Atunci d-sa a adăo­git că tu însuși, față cu finea de ne­­primire a martorilor tei, ai fi decla­rat martorilor sei că mă constitui pe mine arbitru spre a mă pronunța da­că finea de nepremire opusă de măr­turii tei este dreaptă și dacă nu­­ este loc la numirea altor marturi. Am respuns că intru­ cât găsesc neaccep­­tabilă finea de neprimire invocată de mărturii tei, ar fi loc la numirea de alți marturi. După această convorbire cu dl. Sterea au venit la mine măr­turii sei d-nii Roseti și Dragomir, și mi au raportat identic ceea ce -mi spu­nea d-l Sterea, zicând că tu i-ai tri­mes la mine pentru a mă constitui ar­bitru. Dar tu nici o dată nu mi-ai vorbit de a fi arbitru. Atuncea am ru­gat pe d-l Roseti și Dragomir să-mi arate procesul verbal al intrunirei lor cu mărturii tăi. Mi-au respuns că nu s’a redactat nici un proces-verbal. In asemenea caz, li-am observat că afacerea fiind incă­pendinte inaintea marturilor, eu mă pot opostuis­­ta, cu atâta mai ales că nu cunosc, in lipsă de proces verbal, considera­­țiunile pe cari s’au intemeiat mărtu­rii tei pentru a refuza repararea. Și am zis că mĕ duc la tine ca să mĕ pun in curent. Venind la tine, unde peste puțin s’au presentat și dd. Ro­seti și Dragomir ’im ai aratat in fa­ța d-lor un proces-verbal iscălit de G. Morțun și N. Gane. Acest proces­­verbal nu invoaca­unea de neprimire articulată de dd. Roseti și Dragomir ci cuprinde o apreciere de impreju­­rarea in care s’a produs ofensa con­siderând că fiind vorba de o pole­mică cu alte ziare relativ la parti­ciparea d-lui Sterea la manifestarea studenților din Iași, n’a i­eșit din mar­­ginele polemicei permise unui ziar. De curiositate te-am intrebat in ce constă această polemică. Mi-ai res­puns că o notiță identică apărută in toate ziarele guvernamentale de ori­ce nuanță te acusă că ai denunțat prin Evenimentul guvernului rusesc prezența in Iași a d-lui Sterea, refu­giat politic rus, și că l’ai supus la per­­secuțiunele guvernului rus. Aceste no­tițe publicate in mai multe ziare in mod identic nu puteau emana de­cât de la o singură personă care nu poa­te fi altul de­cât dl. Sterea însuși. Atunce am conchis zicând, că măr­turii tei au găsit că, fața cu o acuza­­țiune de delațiune adusă in contra EVENIMENTUL ta, ai putut respunde prin o acusa­­țiune de spionagiu. Iată in ce s’a mărginit intervențiunea mea in acestă afacere. Primește etc. Gr. Al. Maori. NOTE Hstspr*£s maraews’eloir1 elira team­ül® assasfa. Corespondența specială a „Evenimentului”. Regele și rămășițele culinare.—Poporul suveran. Defensiva corpului de nord.—Aparițiunea ina­micului — Lupta.— Limba lui Lah­ovary.— Șarja cavaleriei.— La Munteni.— Cea­ța.—Defilarea.— Șarja intregei cava­lerii in linie.­ Critica manevrelor. Corpul învingător. — întârzierea principelui moștenitor.—Pleca­rea regelui. -Desconcentra­­rea trupelor. — Vasluiui­ pustiu.— impresii parti­culare. — Un ultim cuvănt. Regele și suita descalică și deru­nează la o casă a unui țaran, după care se îndreptă către gara Crasna unde trenul regal aștepta ca să-l du­că la Vaslui. Glia foarte împodobită in lată. Din dos insă, unde regele a descălicat, zic petice de hârtie, cutii in care au fost sardele, fragmente de străchini, capete de țig­lă și toate ră­mășițele culinare. Poporul suveran strigă aiura­». Re­gele se urcă in vagon, i se snmănea­­­ză o petiție, pe care -și aruncă ochii și-o dă unui adjutant. Prințul moște­nitor rem­ăne pe peron. Noaptea e găzduit la Costești in d-nul G. Stati, senator. 25 septembre Corpul de nord ocupă posițiuni in junii garei Crasna, cu artilerie pe înălțimi și in vale , așteaptă in de­fensiva, inamicul apare. Lupta e de toată frumuseța. Mi-ar trebui coloane întregi pentru a vă putea da o ideie exactă despre această luptă. Corpul de nord se retrage intr-un mod admi­rabil deși mai tare, dar așa era tema manevrelor. Toată artileria sa ocupă, conform temei, un deal înapoi de unde putea trage focuri in toate păr­țile, dar unde puteau fi îndreptate toate tunurile inamice așa că iau au­zit pe ofițeri comparând lupta cu acea întâmplată la Sedan și numind loca­litatea «.Limba lui Lahovary­*. Aci are loc o șarjă de cavalerie; roșiorii aleargă desfășurați pe o dis­tanță mai bine de trei khlometri, in care timp infanteria, foarte numeroasă, a corpului de Nord, trage in ei salve. In realitate n’ar ma fi remas nici un roșior dacă ar fi făcut o asemenea șarjă. Toată lumea, afară de roșio­r, a recunoscut că șu­ja a fost o jucă­rie. Manevra încetează. Trupele se retrag la M­untenii de jos, unde va a­­vea loc ultima luptă. Regele a asistat, intorcăndu-se cu trenul la Vaslui. 26 septembre De dimineață ceața e așa de deasă in­căt nu se poate vedea omul la 50 de pași. Nu pot da detalii asupra in­tregei lupte din această zi, de­oare­ce n’am asistat de căt­re o singură parte, unde s’a dat atacul hotărâtor. Fața intăia a luptei a avut loc pe marginea unei păduri făcând față cor­pului de sud ce se desfășura din sa­tul Albești. Corpul de Nord se retra­ge iarăși, protejat de artilerie, fiind urmărit de inamic. Nu se începuse incă lupta cănd ceața se ridică de o dată și trupele se găsesc față in față. Se­­ încep Îm­pușcăturile. Un adevarat Austerlitz. După terminarea manevrei, trupele își iau drumul spre Vaslui, unde a doua zi, 27 septembee Are loc defilarea la ora 1 p. m. Peste 30,000 oameni sunt așezați pe 2 linii pentru revistă. Regele­­ par­curge toată linia trupelor in galop. Fie­care regiment strigă «ura». Du­pă revistă are loc defilarea. Lumie destul de multă. Trupele defilează admirabil. După defilare are loc o șarjă a intregei­­ cavalerii in linie. Gr’în­ea strane wt. Hob* S’a făcut de rege in prezența tu­turor ofițerilor superiori. Regele a spus că deși tema a fost ca corpul de sud să învingă, totuși corpul de Biord a fost acela care a San­dras , a atras atențiunea unuia din arbitri cum că nu avea dreptul a sco­­te din luptă nici o trupă, drept pe care numai regele il are. A spus că in una din lupte, Princepele moșteni­tor a sosit prea târziu cu batalionul și că batalionul 4-lea de vânători s’a pur­tat foarte bine. Intre altele a arătat că la manevre e nevoe ca cine­va să se retragă, dar e sigur că in răsboi nici un ofițer și nici un soldat nu se va retrage. Plecarea regelui La 28 dimineață orele 9 jun. re­gale a părăsit Vasluiul; la gară s-au făcut, ovațiuni toți copii de pe la școli, aduși anume pentru aceasta. Desconcentrarea trupelor In aceiași zi trupele au inceput a pleca cătră reședințele lor, parte pe jos, parte cu trenul. Ieri au plecat din Vaslui 56 trenuri militare. Serviciul căilor ferate merge strună. Em-­il Costescu, inginerul șef de mișcare, merită toate laudele. Dl general Jindișteanu, cu tot sta­tul său major, a părăsit Vasluiul in aceiași zi pentru a veni la Iași. Peste 2 zile Vasluiul va rămânea cu desăvârșire pustiu. Impresii particulare Vasluiul a făcut progrese, fără în­doială. Vasluiul va avea un teatru ina­intea lașului. Case se zidesc mereu și frumoase. In general îți face o im­presie plăcută cănd intri in oraș. Se cunoaște că a fost un bun gospodar fostul primar, actualul prefect. Dar lucrul ce nu mi-am putut ex­plica este inscripția jidovească de pe unul din arcurile de triumf. Cred că regele nu ș­ie să citească jidovește, deci era mai bine să nu se tolereze asemenea inscripție. Ultimul cuvânt Auzit intre 2 ofițeri: — Da-mi o țigară. — Și doua dacă vrei... — Ce ai pățit de ești așa darnic ? — Doar nu dau dintr’al meu. — Cum asta ? — Află că întreg cartierul gene­ral al corpului 4 de armată mănâncă, bea, și fumează­ pe socoteala d-lui ge­neral Budișteanu. — Ferice de voi, 7d%p. rînrTTTirwTTTTrnorixxTVTm Ultime Informații D-l Horovitz, comerciant de lipscanie str. Podul-Vechiu, a în­cetat plățile. Pänä in present n’a fost incä declarat in stare de faliment. Pänä in present, postul de a­­ jutor de judecător de la Bivolari, e vacant. A fost insă recomandatul. Stoi­­nescu, fostul portărel pe lângă trib. Iași. m La creditul urban se afla un loc vacant, plătind cu 450 lei pe luna la secția contabilitaței, prin demisiunea d-lui V. Gernătescu. Iosif Alexandrescu, inculpat pen­tru tâlhăria comisă in prejudiciul d-lui Leon Gord­, a fost trimis inaintea judelui-instructor cat. II. ♦ Astăzi falitul Barasch va com­pare inaintea tribunalului pentru a se decide asupra mandatului de arestare, decernat in contra sa. Aseară d-nii Bogdan, prefect de po­liție a plecat la București, unde va sta căte­va zile. Cu același tren au plecat la Bucu­rești d-nii Iorgu Gatargi, deputat, și Mitică Catargi, prefect de Iolomita. # Azi, la prefectura județului O' vie altercație a avut loc, intre d-na Ven­tura si c-a. Costică Cerchez. Nu știm incă motivul dar putem afirma că d. Ventura l-a poftit serios pe d-na Cer­chez de a-și da demisia. Vom vedea ce o mai eși de aci.­m A seară pe la carele 8 și tura. un tren special a recondus la Dorohoiu un batalion din reg. 25 de infanterie, sub comanda d-lui maior Niță Soare. Pe fețele soldaților nu se vedea nici urmă de osteneală, toți erau veseli și bine dispuși. A domnit ordinea cea mai perfectă. 4 ° Astăzi au sosit in orașul nostru dd. d-ri Schachmann, Tomescu, Mirisescu, și d-na dr. Sacara Turbure pentru a lua parte la concursul pentru catedra de clinica infantilă de la facultatea din București. Concursul începe măine. Juriul se compune din d-nii Alexianu, Negel, Pușcariu, Riegler,Sculy, Socor și Rusu. m Procesul lui Sava bătăușul, pentru bataia și rănirea d-lui Cucu de la în­trunirea liberală din sala Pastia, s’a amănat. Aseară a încetat din vieață I­­țic Silbermann, un fruntaș bogă­taș evreu din localitate. Averea remasă trece de doue milioane franci. CM Circulă zvonul prin oraș des­pre încetarea de plați a d-lui I. Steinberg, principalul comanditar al morei de la Mihaileni. Pasivul ar fi fabulos. Azi dimineață d-na Vrănceanu, membru la curtea de apel, a ple­cat la Huși, pentru a preșida cur­tea cu juri din acea localitate. In locul d-lui Weis, demisio­nar, d-nu Socianu a fost numit profesor de violoncele la conser­vatori­ul de musica din localitate. Săptămâna viitoare se va în­cepe la institutul nostru de bac­­teorologie, prepararea serumului anti-difteric. Se va © patsilrui comunal. Vechiul consiliu comunal este convocat pentru luni 3 octombre. La ordinea zilei : Chestiunea burselor acordate de consiliu pentru studii. Cereri de pensie. Credite și licitațiuni. i­ ÎEMEAORA TELEGRAME Serviciul special al Evenimentului. BUDA­PESTA 29 septembrie.— Magnații au adoptat legea relativă la registrele stărei civile. PETERSBURG 12 octom­orie.— O știre sosită aci spune că Țarul ie ce­va mai bine, și că a făcut o plimbare în trăsură. Resboiul asiatic. Japonezii au ocupat sud Jaloul și au respins pe inamici. Ziarele din Lon­dra află din Tient Tsin că flota japo­neză a ocupat Perșheli, ț Pi­­•, , i,n casele din strada de isLat tî sus lângă Spițeria Ra­­covitz, A se adresa la D-ra Savnoglu strada Muselor casele Simionescu, IfȚ <—» ti­g­ v­r-*i fi'® 1 cs4" la H Octombrie 18­90ii Sil anul curent un han compus din 4 odăi mari, grajd, șură, pivniță și ogradă mare situat in Iași desp. III strada Română No. 51 proprietate a moștenitorilor defunctului George Cosadini pe termin de cinci ani sau chiar mai puțin. Amatorii sunt rugați a se prezența la domi­ciliul d-lui Ștefan G. Theodor advocat strada Buzdugan No. 1 numit de tribunalul Iassy sec­ția 1 conservator acestui imobil.

Next