Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)

1895-01-04 / nr. 559

,­ografia „Evenimentului“ EFAN CEL MARE NO. 38-nepublicate nu se înapoiază reclame redacția nu respun­de. . strada Ștefan cel Mare No .18. UN NUM­AR JO BANI ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORTESCUJ ................... ....— • —V.­.. ABONAMENTUL: Pe an........................­ . Lei, 31 — •^­­ Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului inam­pic^; * Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Aminciuri: Pe pagina I linia garmond 4 ti-., pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. aduce o placuta stire cetitori, a S februarie „EVE »rea in format mare »celor din București, iniiiții și cel al ven emane aceleași omogene ? rostimii noștri edili­­me conservatoare-ju­­rcala, care este re­­națiuni interesate, a­leinice și a unor n­­u poate da de­cât sem­ine cu factorii to­m­a. •imul tur de scrutin •se cu ei la a doua a­­siuni cu prețul demni­­condițiuni umilitoare, si au ajuns la pri­­toz noroiul ce l’au icele lor svârcolituri. Idee de târguelile­m a înjgheba o ast­­rehue să ne amintim­­­­­ e a trei aleși jii­ncă pana a nu se face trei locuri pentru a­ul radicalilor și a cer­­ășit pe bietul Zaha­­unul ce este tot dear este considerat ca cel le aceea a fost desem­­lângă acest berbec bieți alți d­oi miei, dl. le Geor­gescu. Așa re­­se vor mai putea ca­­grupările care au dat si concursul lor. Dar­ul cu alegerea consi­­. ciolane sunt mult mai i­lin ales trebue să­­ a­­r intra in buget. Pro­­deauna mai multe de­­ctul a făcut pe toți a­­iară să se creadă siguri Ane. Cănd insă sosi au inceput lupta cran­ii, odată scapați de ho­­voit să tragă pe sfoa­­"eștia, negustori se­­"'tat pană cănd Mata . nu au +rasă a­­• rué i h Iu­l. meu. .a pot. să ssțină .. ială. o* are n. realizatu evend­i­cările grupului rau. 1 vom vedea ;ă lupte homerice e în ssm­ul lui mai omogen este e cel­­ mai intructiv in aceas­­o moalitatea consiliu­ e de postul i doilea de aju­ utor, Școala i­nă a radicalilor a modificat vechiul sistem. Pe vremea de demult unitatea de vederi a mem­­brilor unui consiliu, făcea ca el să in­j oreze in unire, unul din locurele Acum însă numirea în­­salariate determină rumperea, sau continuarea înțelegerii din­tre aliați. In loc să fi făcut ca pe vre­mea de demult, o alianță pe baza un­ui număr de idei comune tuturor, ei au fă­cut-o după moda radicală pe baza unu număr de slujbe comune. Ast­fel să știți cetățeni că aț­ fost violentați și molestați, pentru ca iöm­­el­e salariate de la comună să fi împăr­țite în mod equitabil între grupările c­a­re compun societatea de exploatare a comunei Iași. Luptele pentru cele câte­va ciolane ce se găsesc la dispoziția consilierilor, vor paraliza toată activitatea acestora,­­ vi nu vor avea alta in cap de­cât a­n­­vinge în luptă sau ași răsbuna după ce vor fi repuși. Perspectiva unui consiliu care va perde patru ani în sfecle sterpe nu poate fi îmbucurătoare pentru noi. Să sperăm însă că în cuibul vor uni liberalii la putere, carii măturând sala psimSriei, vor trimite la odihnă ’<£• toți tovarășii, și atunci cetățenii ■» y ii,’­'go un consiliu cum treime''comunei ism­ire. Sirius. SILUETE Marie E blondă, cu privire pătrunzătoare, naltă cu o ta­lie care face geloase pe multe din ami­ele sale. Că­sătorită de șapte ani, nu cunoaște altă prietenie de­cât a soțului ei. Să mulțumește a petrece numai in familie. Dacă o întâlnești pe stradă, sigur că se duce sau la soacra sa pe care o iubește ca pe mama ei, sau se duce la cumpărături. Veselă la culme li plac foarte mult glumele. Posedă un caracter nobil și e de o mărinimie exemplară. Ține ca dărnicia ei să fie veșnic secretă. Disprețuește cu desăvârșire petre­cerile publice, de aceea nici nu le vizitează. Semne particulare,­ adoră parfumul „Mirado“ și citește „Les faiblesses des femmes“. Alexandru Amiralul Gervais la m­ormântarea ȚARULUI Să scrie din Petersburg Nonei prese libere că împărăteasa văduvă ar fi izbucnit cu un hohot de plana când a primit in audiență de adio deputațiunea de ofițeri, însărcinată de a representa Francia la funeraliile impa­­ratului Alexandru și ar fi sărutat pe frunte pe admiralul Gervais in clipa in care el să înclina pentru a­i săruta mâna. In prezența acestui spectacol mișcător, ofițerii, cari înso­țeau pe admiral, ar fi ingenunchiat zicând : „Doamnă, noi ne înclinăm înaintea durerii d-voastre. Austro-Ungaria •’o reuniune la Krems, la care asistau ‘‘90 viticultori, s’a adoptat o rezo­­­nde a ruga guvernul austriac să­­ concesiune guvernului fran­­c la scăderea drepturilor osu­ar și a înainta camerei deputaților unite categoric in contra concesiunilor și gen și d­e a se opune absolut su­scoborărei drepturilor asupra vinuri­­lor franceze. Africa Australa­ nă anunță din Capetown că Portugezii au încetat de a se opune la instalarea cablului telegrafic transafrican, prin teritoriul lor. Li­­nia va fi gata până in Zauber luna aceasta. Din treacăt. — E adevărat că iepurii tot­deauna să caută dacă nu sunt tuberculoși, cănd li să infectează virusul an­­tirabic. Da, de­sigur. — Ei bine doctore și ce fac, cănd vre­un epure e bolnav? — 11 dau la restaurant. Titirez Congo Tractatul privitor la reluarea Gongului de câtre Belgia a fost semnat. Ziarele franceze zic că Francia trebue sa­și facă rezervele pe cari acest act necesar­mente le comportă. Radicalii și legea maximului „Lupta,1­ in articolul seu de fond de sâm­bătă, s’a prea grăbit a scumpta triumful guver­nului la colegiul I comunal de Brăila. In bucuria sa, ziarul pseudo-democrat merge până la a afirma că­ triumf­ul poliției la colegiul 1 comunal d.9 Brăila insamnă a­­probarea din partea corpului electoral, a legei maximului tot desaprobarea, firește, a acelora cari voesc s'o desființeze. Citiți bine pentru a vedea până unde poate duce zelul pe un neoft. Și când te gândești că aceste rânduri, pe cari nici Timpul nici Constituționalul n'au îndrăznit a le scrie, au apărut intr’un ziar care se pretinde democrat, care refuză a da­­ că?«*»*­’ sub cuvânt că liberalii nu voesc sa faca nimic p*,.*. u­ri v citoare, nu cred ca să se poată impinge mai departe cinismul fuselor principii și etiche­telor mincinoase. Când Lupta a inserat această stranie teo­rie, a probat că s’a desbrăcat de ultima pică­tură de rușine ce-o mai putea reținea, și că de azi înai­nte a devenit un organ polițienesc, înscris cu număr­ matricul la fondurile rep­tilelor. dar, sărmana Lupta n’a avut nici macar măngâerea de a-și vedea justificat, oare­cum, printrun resultat oare­care, judecata sa. Dacă ar fi așteptat o zi, ar fi văzut ce răspuns strălucit a dat colegiul 11 comunal de Brăila, colegiul muncitorilor, colegiul a­­celor asupriți de legea maximului, straniei teorii si organului radical. Cu o majoritate sdrobitoare, lista liberală a învins lista polițienească, cu toate urgiile administrative, cu toate presiunile cele mai nerușinate, cu toate că votarea s’a făcut intre baionete și sub un regim de teroare nespusă. Ce mai zice Lupta astă­zi și cum rămâne teoria sa? Dar, cuvintele Luptei nu vor rămânea uitate și, la alegerile viitoare, alegătorii și le vor aduce aminte și vor ști să facă deosebire intre falșii democrați, cari-și vînd polițieia numele, onoarea, conștiința și principiile pentru bani sunători și acei cari nu urmăresc de­cât un singur țel: triumful ideiilor ce le profesează. <». A. S. GERMANIA Diferitele corpuri de armata germană vor avea, iarna aceasta, manevre de o durată de mai multe zile. E vorba de desvoltarea ex­perienței deja începute anuul trecut pentru a studia particularitățile din punctul de vedere practic ale unei campanii in timpul ernii și de a încerca in cursul acestui anotimp soliditatea corturilor. In aceaste manevre să vor face bi­vuacuri sub cerul liber, după cum s’au făcut anul trecut deja, insă in propoțiuni mai con­siderabile. " Reshoiul Chim C­hang­yin Huan, trimisul Chii merge la Tokio ca să negocieze­­cat spre Joc obama. In ori­ ce caz condițiuni grele' pune Chinei. MERCUR! 4 IANUARIE 1895 In joc de provinciale Florica Când s’a născut gura ei mică, roză, sămă­­na cu un boboc de trandafir și de aceea,, mama, scumpa ei mamă i a pus numele Florica, an­­ticipând puțin asupra dezvoltării guriții sale roșe ca o floare. Toată lumea spunea: ce mai bobocel de fată , ea însă snridea nevinovat din leagă­nul căptușit cu matasă, albastră. l)ăună-zi am întâlnit o pe stradă, cu care asistasem la botezul ei. Frumoasa Florica în­cepu să rîdă, cu rîsu­l ei viclean și răută­cios. In ochii ei, in fața ei să redea toată căldura, tot neastîmpărul celor două­zeci de ani, cari îi suportă cu atâta ușurință pe u­­merii ei albi. — Ce te uiți așa la mine ?—mă întreabă ea. — Cum să nu mă uit—i-am «pus— dacă te-ai făcut atât de drăguță, pe când in fun­dul sufletului meu regretam zicătoarea po­porului : „odată vede nașul botezul finei“/ Astă­zi dînsa e una din reginele balurilor din București, unde, de cât­va timp a plecat, pentru a nu se mai întoarce nici odată in liniștea și plictiseala lașului, lăsind in urma ei o dungă de lumină, cum ar lasa o stea ce cade in serile senine, cu deosebire că ea nu strălucește incă și n’a căzut. Măritată, s’a măritat fiind­că’i trebuia un titlu și lux, nu s’a gândit nici odată la ros­tul vieței, dar știe că trăește pentru ca să placă și in adevăr că place chiar fără s'o știe De • d a ești din școală n’a cetit nimic,­a». «Sunt nimic, nici macar lui lom­ân. In schimb insă știe ceti in inima fie­căruia. Semne particulare. susține că ea are cele mai frumoase piciorușe din București. Eu cred că nu numai piciorușele merită această superioritate. Geni. IN Hifii CONDIilM Virtute militară Așa-i că v’am excitat cu­riositatea? Virtu­tea militară? Iară un titlu care ar putea sta in fruntea vre­unei povestiri din resboiul trecut, sau decorația, in afară de cei ce o au deja, ar mai putea slu­ji pe peptul ace­luia dintre militari, care, ar declara că’i ajun­ge solda sau că n’are datorii. Ei bine, nici de una nici de alta nu e vorba aici. ., Virtutea militară“ este titlul unor „stu­dii asupra disciplinei și educațiunei mili­tare’1 de Leont­e State, administrator cl. II din ministerul de resboi, Intîm­plarea a făcut ca această ,,Virtutea militară“ să-mi cadă in mână. Și cel dintâi luam care m’a frapat a fost prețul: 3 lei! Nu găsiți că e prea eftină o virtute 3 lei și incă militară! De la inceput autorul declară in o scurtă prefață că tot ce se scrie in present îi pare, că nu mai poate fi ceva nou și dar.... ideile din această scriere au mai fost emise, poate nu la fel, dar tot pe aceași strună“. Atâta modestie e prea prea! Cum nimic nou? Dar, stimate d-le Leonte, ai uitat hâr­tia, hârtia n’a fost nouă nouță, cănd s’a ti­părit pe dânsa? Și mai la vale tot in prefață citim: „ Față cu totul și cuprinsul acestei cărți, Gestiu­nile sunt tratate prea restrâns, aceasta fie că timpul ’mi a lipsit, fie in fine că puterile mele nu m’a slujit pentru mai mult“... Aici să-mi dea voc autorul, sa fac căte­va mici observațiuni: 1) Dacă titlul ales necesita ca diferitele chestiuni să­ fie tratate mai pe larg și autorul n’a avut vreme, pentru ce nu a ales alt ti­p 1.. —.... 1------X „„„x . 7__</

Next