Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-01-28 / nr. 577
ANUL III No. 577 . Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. SUN NUMAR 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN □ Director politic ABONAMENTUL: Pe an . . Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentul Pentru străinătate se adaugă portul. Interpium. Reclame Pe pagina I linia garmond 4 III 50 b., pag. IV linia garmond ?2^Tb. Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-G. A. SCORȚESCU vie Terția. Ochii și tal a 'hiv^i|tTț(V>cndinți... nu vă spărieți.. inocente. "“K*M**^ Quarto. E foarte luxoasă. Mătăsurile cele mai fine, mai foșnitoare le poartă dansa. Quinto. Să spun ? Când mă gândesc ce mă așteaptă mă cutremur... de plăcere. Ei bine, da, am să denunț totul parchetului. Anicuței mi-i plac decăt bieții frumoși și cocheți. Mă opresc deocamdată aici, rezervându-mi insă dreptul ca la un nou atentat asupra inviolabilităței muștețelor mele să complectez seria defectelor s’o dau de gol pe d-ra Anicuța, pentru ca s’o știe lumea. Iodul Lei 24— MOMN! DE RETRAGERE Nu știu dacă este adevărat, dar am văzut in unele ziare că opoziția ar fi decisă să se retragă din parlament, față de violarea constituției, prin votarea legei minelor. Cu toate ca nu știm pozitiv dacă opoziția a luat sau nu această hotărire, totuși vom căuta a zice cuvântul nostru in această gravă afacere. Retragerea din parlament a Opoziției este totdeauna ceva grav, dar cred că este totdeauna o greșală, sau un semn de neputință. Este adevărat că acest lucru s’a practicat deja, dar asta nu însemnează că bine s’a făcut atunci. Și dacă s’a făcut rău altă dată nu este o rațiune pentru a se face rău și acum. Recunosc că constituția este violată prin unele dispoziții ale legei d-lui Carp. Dar nu văd in acest caz necesitatea de a se retrage din parlament, elementele sănătoase, cari pot ridica voacea in contra atentatului ce se face in contra legei noastre fundamentale. Cred, din contra, că datoria oamenilor capabili carii are opoziția in Senat și in Cameră, este să stea la postul lor și să lupte din resputeri pentru a înlătura loviturile indreptate contra constituției noastre. Parlamentul nu este a lui Catargiu nici a lui Carp, pentru ca cei suparăți pe ei să părăsască scaunele lor. Acolo trebue dată lupta ultimă. Opoziția și-a făcut datoria in țară, făcând întruniri de protestare și căutând a face pe suveran să vadă prapastia la care merge impins de violatorii constituției. Dar aceasta nu este de ajuns. Trimiși in parlament, cu toate fără delegile guvernului, membrii opoziției sunt datori, alegătorilor și țării să lupte in camere până cănd voacea lor va triumfa sau va fi înăbușită. Ași, înțelege o retragere din partea unei opoziții incapabile de a lupta in mod valoros. Dar aici nu este cazul. In senat sunt membri de o pricepere necontestabilă. D-nii Sturza, Stătescu, Vernescu, Aurelian pot arata țării tot pericolul violării constituții. In camera incă sunt oameni cari pot duce o luptă bună pentru o cauză dreaptă. Dar zic ei că sunt siguri de a fi învinși ? Ei și 9 De când minoritățile nu sunt sigure a fi învinse ? Dar meritul lor nu depinde de victorie, ci de modul cum au combătut. Poate o opozițiune să fie sdrobită la vot, dar să sdrobească cu discuție pe majoritatea inconștientă, care nu știe decăt să voteze. Să se găndească promotorii acestei idei, la toate învinuirile ce li se pot aduce de adversari și chiar de alegătorii lor. Cum vorbiți și combateți o lege in întruniri publice, agitați pe toată lumea contra acestei legi și cănd la lupta mare decizivă vă dați la o parte ? Cănd aveți in față pe adversari cari vor respunde și prin urmare îi veți putea sdrobi, atunci lăsați locul liber atentatorilor și violatorilor constituției ? Curios ’mi pare o astfel de hotărire. Dacă conservatorii s’au retras din constituanta de la 1883, este că erau adversarii unei cauze juste și frumoase, este că combateau lărgirea bazelor sufragiului. Știau deci bine că cel mai bun lucru era să tacă și stănd in parlament nu puteau să nu vorbească. Știiau bine că cele ce vor zice contra largirei dreptului electoral, vor rămăne etern scrise și li se vor pune sub ochi la orice ocazie. Nu aveau nici o iluzie asupra cauzei ce apărau, nu se indoiau de loc că aveau un rol mizerabil și păcătos. Dar oare opoziția de acum este ea in aceași poziție? Desigur că nu. Mai intăi este de nediscutat că legea minelor in unele dispoziții este anticonstituțională. Așadar opozanții vor avea frumosul rol de a apara aceasta lege care este temelia organizației statului nostru. Apoi toată opoziția din parlament mai combate legea această din punctul de vedere al proprietății streinilor, al pământului foștilor clacași și chiar al intregei sale tendinți. Ei bine, majoritatea cetățenilor romăni împărtășesc ideile asupra proprietății, și a pericolului de a ne pierde pământul udat cu sângele strămoșilor, astfel cum au fost expuse in întruniri de d-nii Fleva, Sturza, Delavrancea și alți opozanți din parlament. Poziția deci este și frumoasă și facilă. Vor vorbi in parlament lucruri care sunt in inimile majorității țării, nu vor avea nici măcar osteneală de a convinge pe alegători, căci ei gândesc ca și membrii opoziției. Apoi ce avantagiu pentru alegerile viitoare, cănd vor arata lupta ce au susținut pentru apararea constituției și mai ales a bunelor principii. Așa chiar, tactica electorală condamnă ideia părăsirei luptei in parlament. Retragerea opoziției ar fi deci mai mult dacăt o crimă, ar fi o greșală. Sirius, SILUETE Antoaneta Are o înfățișare maestoasă. Niște ochi negri, umbriți de niște spincene puțin arcate, cari dau ochilor o mai vie expresiune. Deși anii i-au smuls multe din farmecele pe cari le poseda odinioară, totuși te simți destul de fericit a gusta unele din ele, pe cari le conservă cu multă religiositate. Măritată, a trecut prin multe necazuri, cu toate aceste, când o privești ți se pare că nu a suferit niciodată. In societăți, de câte ori o întâlnești, iți vorbește de fericirile trecute, fără a-și manifesta regrete după ele; din contra, in pieptul ei nutrește speranța unui viitor pe care și-l prepară cu multă trudă. Semne particulare . e de o amabilitate exemplară Alexandru. Mișcare diplomatică Baronul Staab, actual ambasador la Londra, va fi numit ministru de interne al rusiei. Ca ambasador al Rusiei la Viena, in locul contelui Lobanoff, va fi numit Contele Osten Laden, actual ambasador la Munich. ___________ Z. Din treacăt Un amic, îi spune lui Bădărău: —Bre, te-am visat afară, că duceamn spinare, pe Isus Christos, la Betleem.?! . Erik. O tovărășie Dl. Tache Ionescu a inventat tovărășia dicționariului engles. Este la București un d-nn Lolliot, pe care l-a însărcinat să facă un dicționar româno-engles. Un tânăr iașan, dl. Virgil Hălăcianu, a lucrat un atare dicționar și s-a adresat ministrului pentru al imprima in imprimeria statului fără nici o alta remunerație. Dl. Ionescu respunde că deja are comandat un atare dicționar. Văzând insă că lucrarea este bună și știind că dl. Lolliot nu cunoaște limba română, sub pretext de a vedea lucrarea, dorind a face ceva pentru tânărul autor, a oprit manuscriptul. Lucrarea d-lui V. Hălăcianu a mers direct la dl. Lolliot și autoriul a trebuit să stărue multe zile pentru ași căpătă opera sa. Știm că este obiceiul a se fura i i ministerul instrucției, operele bune pentru a le da favoriților, cari ei singuri capătă autoritații ministeriale. Dl. Hălăcianu ceruse verbal de la minister ca să se intervie la A. S. Principesa Maria pentru a priimi dedicatiunea dicționarului. dl. minisru a răspuns că se poate, dar mai târziu. Adresându-se direct la palat, A. S. Principesa Maria a acordat imediat această distinsă onoare meritatului autor al dicționarului pus la contribuție de tovărășia, Tache Ionescu-Lolliot. Anarhiștii in Italia In urma unei perchisițiuni făcută la domiciliul lui Ravaglia și Chapelli la cari s-au găsit embleme revoluționare și trei bombe explosibile, nuniții au fost arestați. Ravaglia a mărturisit că el a făcut boambele cari au explodat cănd cu arestarea lui Paul Lega in seara 20 septembrie 1894. Boambele găsite erau prevăzute cu fitiluri, gata pentru a fi întrebuințate. S’au mai găsit la dânșii și câteva pachete conținând praf de pușcă. Erau pregătiți pentru un atentat iminent, dar din fericire au fost arestați. Dinamită. arc*,ap«>Gc.«:au,,jojc Auicuța „O dragă Margarete îngeraș iubit“. Bilroth O mină micuță Îmi bate un geam, făcându-mi semn să vin la dînsa, pe când eu cu capul înfundat un guler treceam grăbit pe strada plină de omăt. Mă gândeam: desigur mă așteaptă vre-o imputare, vre-o observație. — Bine, Iodol, îmi zise frumoasa Ameuță, d’apoi d-ta t’ai schimbat numele și prlăngă acestea in toate siluetele pui numai calitățile doamnelor, domnișoarelor și-i quasi domnișoarelor. Nu ții frică de legea numelui și de mine și cu degetele ei fine, delicate, cu mâna ei grăsulie mă apucă de musteți și de urechi zicăndu-mi tot la toate protestările mele, cari, drept vorbind nu erau sincere.—Să știi ca de acuma nu mai fac așa și abia scăpând din mânele ei, m’am hotărît să-mi răzbun și să-i fac silueta cu toate multele ei defecte. Primo—deși mi-i cam frică—Anicuța e prea caldă. Nu te poți apropia de dânsa fără ca să nu simțești dulci fiori șerpuind prin tot corpul, și cari te fac să tremuri, să-ți perzi cumpătul, nota bine dacă n’ai venit cu el perdut, sau ești necumpatat. Secunde. Gurița ei e atăt de fragedă, atât de asemănătoare cu o fragă, incăt nu te poți stăpâni și fatal—o nouă aplicație a teoriei fatalismului —îți vine s’o mănânci in sărutări, cari să-i usture buzele ei roșe. SAMBATA 28 IANUARIE 1895 Curierul Parlamentar CAMERA Ședința de la 25 ianuarie 1895 Ședința se deschide la ora 1,45, sub președenția d-lui M. Balș. Presenți 92 d in deputați. Se fac formalitățile obicinuite. D. Rădulescu întreabă pe d. ministru al instrucției publice dacă a prevăzut in bugetul anului 95—96 înființarea clasei IV la gimnaziul din Pitești. Se votează indigenatele d-lor Gogu și Clăvinariu. Se mai votează apoi indigenatul d lui inginer Abramovici și recunoașterea d-lui M. Nicolau. La orele 2.25 Camera trece in secțiuni. SENATUL Ședința de la 25 ianuarie 1895 Ședința se deschide la orele 2.45 sub președinția d-lui Anton Brăiloiu. Prezenți 75 din senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Se intră in ordinea de zi. Se pune din nou la vot și se adoptă indigenatul d-lui Attilio Gallucci și recunoașterea d-lui Dionisie Mardău. MORIA DE TESETORIE (omisiunea primăriei.—O vizită.—Școala.— Lucrările,—Dormitorul.—Atelierul.— Elevele,—Conclusia. In două rânduri școala de țesetorie din localitate a cerut ajutorul edililor noștri. Intăia oară consiliul a refuzat categoric, a doua oară a numit o comisiune din finul său pentru a ancheta situația acestei școli. M’am găndit și eu să văd această școală despre care s’a vorbit de atâtea ori, dar de care nu se știe nimic positiv. Și am pornit. Ajung in strada Dancu și dau peste o firmă: „Școală de țesetorie“, intra bat la ușă și sunt intimpinat de d-na Mironescu.—De la „Evenimentul.“ Sunt primit cu multă amabilitate și introdus in cancelarie, unde după câteva momente sosește și d-na Mironescu, directoara școalei. * * * Școala a fost inființata in anul 1892. Timp de câțiva ani primea ca subvenție 6000 lei pe an de la ministeriul de domenii. In martie 1894 d-nn Carp a tăet această subvenție in urma unui raport favorabil școalei, dar pe care d-sa—se pare—nu l’a cetit. Școala e împărțită in 3 ateliere și anume: Țesetorie, Croitorie și împletituri. De când cu tăerea subvenției nu mai funcționează, De altmintrerea d-na Mironescu posedă o bogată și variată colecțiune de mașini și aparate, aproape pentru a instala o adevarată fabrică. Am văzut nenumarate resthoae, roți de depănat, scărmănătoare, torcătoare, căldări, mașini de împletit, mașini de cusut etc. etc. Mai văd o mulțime de lucruri, covoare, prosoape, fețe de masă, haine, elite toate din aceste ateliere și lucrate cu o rară fineță și cu o ghibăcie inmensurabilă. Aceste toate au fost produse de eleve, dar n’am putut controla dacă din vânzarea acestor lucruri s’ar