Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)
1895-04-01 / nr. 624
ANÜL UT No. 624 ABONAMENTE țara p* un an . . . . Lai 24— „ pa <* Inni . . . . „ IS—„ pe 3 luni . . . . „ B Pentru străinătate, un an . „Is-Am mii mar IO bani a#»««« În ed.&cția la. Tipografia Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38. Iași ÜNIUM.ARIO BANI SAMBATA 1 APRILIE 1895 A tuneluri incerții și Reclame Pe pagina I Jink garmond . f.»1 4 Pe pagina II , „ . . r 2 Pe Pe NIJ IV S . ..Vw %. ii .nscuusv IA Inuit /* *• «A Director politic G. A. SCURTESCU ’<’r .Administrația LA TIPOGRAFIA * EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE No. La Calustiu. 5« Programul liberal. Miniștrii in Iași. Cabinetul negru. l>n proces curios. Nebunul din cameră. Ertarea paratelor. Noi decorați. Persecuțiunile socialiștilor Uu secret teribi Informațiuni —telegrame Programul liberal PREROGATIVELE REGILE Când partidul liberal-național a formulat programul seu, a procedat in mod cu totul obiectiv. In diferitele reforme, ce a prevăzut, nu a avut in vedere decât cel mai mult bine posibil pentru țară:* Acuzația ce i se face de a se gândi numai cum se ajungă la putere, și o dată ajunși, cum să stea mai mult, este o pură calomnie. Voim aproba cele ce spunem. Este știut că pănă acum posibilitatea pentru un partid, de a ajunge la putere, depinde mai cu samă de voința regelui. Dată fiind păcătoșia, sufragiului restrâns este imposibil să restoarne un guvern prin alegeri, fie acel guvern cu Lascar Catargiu in frunte. Deci Regele trimite la preumblare pe un partid, după ce a profitat..—țara, nu El—de tot ce putea da guvernul acela și chiama pe alții- Aceștia având mâna liberă, reușesc și ei la rândul lor în alegeri. Pentru a putea schimba această stare de lucruri, liberalii s'au gândit la măsurile proprii a face o mure piate. Nu este indocată, că instituțiile noastre de guvernament local au o mare influență in materie electorală. Mai cu samă consiliile comunale joacă un rol important. Probă avem dizolvările de consiliile ce preced alegerile generale, și strâșnicia ce pune guvernul actual, pentru a nu avea nici un consiliu compus din opoziționiști. Legislația actuală face foarte facilă această sarcină guvernului. Ministrul de interne are in puterea sa dreptul de a confirma alegerile sau de a le casa. Regele poate oricând să dizolve orice consiliu comunal sau general va pofti. Așa fiind starea de lucruri, cu câtva timp înainte de alegeri se pun pe lucru și disolvă toate consiliile ostile, suspecte sau numai bănuite de lipsă de energie. Comisiuni interimare in care intră toți vajnicii guvernamentali din o localitate, sunt puse in toate părțile și treaba merge strună. Partidul liberal, după grelele încercări din timpii din urmă, găndindu-se numai la interesul țării, a propus in programul său niște măsuri, care pun pe guvern și pe Rege in imposibilitate, de a mai putea făptui așa ceva. Acele măsuri constau Iin oprirea puterii executive de a disolva consiliile comunale sau județane in timpul periodei electorale ; II) Supravegherea operațiunilor electorale este luată din atribuția puterii executive și încredințată unei delegații a inaltei Curți de Casație. Pentru astăzi mă opresc la aceste două măsuri pe cari le vom examina in raportul lor cu prerogativele suveranului. Mai intăi care sunt așa numitele prerogative ale coroanei? Aceste prerogative sunt de diferite specii. Intăi coroana are dreptul de veto, pentru legile votate de corpurile legiuitoare, astfel de a deveni adicalitate, voturile ambelor camere. O alta prerogativă este acea de a putea disolva capurile legiuitoare, după gust și de a face din nou apel la țară. Această o poate face ori de câte ori va voi. Apoi poate disolva ori cănd consiliile comunale și județane. Nu mai vorbim acuma de dreptul de a numi Miniștrii, funcționarii, de a da grade in armata și de toate celelalte drepturi ale suveranului. Yoese a face să reiasă că coroana are perpetuă autoritate asupra guvernului țării și că poate oricănd va voi să nesocotească manifestarea voinții cetățenilor chemăndu-i oricănd să se pronunță din nou, fie in urma alegerilor generale a corpurilor legiuitoare, fie relativ la cele de guvernament local. Aceasta este una din prerogativele coroanei, pe care o consider ca cea mai importantă. In adevăr in un sistem constituțional fiind constituite mai multe puteri in stat, vedem că puterea executivă, adecă suveranul, poate ori cănd disolva puterea legiuitoare, căutăr.d a crea o alta după placul seu. Așa numitul popor suveran este ori și cănd la discreția omului suveran, care poate să-i spună: aleșii tăi nici te coleg in suveranitate nu sunt după gustul meu deci te poftesc să alegi alții. Sau nu ți-ai ales buni consilieri comunali, deci disolv consiliul și alegeți altul. Sau cănd se fac alegeri și poporul suveran se plănge că miniștrii și administrația, nu lasă libertatea alegerilor, el răspunde, colegului seu: nu spune fleacuri, căci miniștrii m’au încredințat că nu se pot alegeri mai libere a acestei de acum. Pentru a înlătura aceste dezagramente țârii, partidul liberal a propus acele măsuri care restrâng in parte unele prerogative ale suveranului cu lista civilă, spre mai marele bine al suveranului care plătește biruri. In numărul viitor vom arata in ce consista acele restrângeri. Costică SILUETE Călugărița Ochii ei mari, frumoși, aerul macetos trist, fata limpede și curați mi-au atras atențiunea și m-am interesat se aflu cine e călugărita aceasta atât de smerităi cuvioași. Și atunci gura unei naice bătrâne mi a spus totul. — E din Iași și cănd a venit aici in Agapia era slabă și prăpădită. Părinții au luat o din școli fiind că nu o mai puteau tine acolo și atunci, ca să mădușe rușinea, au trimis o aici Uită casa care se vede pe dămbul dn fita e casa ei Toată ziua se roagă și uneori plănge de zece ani de cănd e nici nu vizit-o nimenii și nici ea nu scrie nimănui ii place să cetească și să scrie Unii spun că'și scrie viața ei E un suflet bun, bun de tot și o iubim cu toate și nici un dușman n’are in toată mănăstire —Treue să fie din famiie bună, cu toate că ea nu vrea să spue dar să cunoște după chip și vorbă. Și m’am gândit, cită durere trebue sa fie închisă în acest suflet și ce pacat a fi ispășit oare ce omenie de uitare, de dulce înfiorare, a făcut-o să iasă din drumu cinstei și al vastității pentru a se da pradă păcatului. Și iarăși gîndind mă la nim cnicia noastră, am zis: homo sum . Și am trecut înainte Istru. Bismarck liberal Legea in contra resvrătitorilor, care se discută acuma in comisiunile Reichstagului, a stârnit, protestări furtunoase in toate straturile populațiunei culte din Germania. Pănă și organul principelui Bismarck, vestitele „Hamburger Nachrichten“, se pronnunță in modul următor asupra nenorocitului proiect de lege : „Dacă ne dăm seamă de întreaga lege, suntem siliți a recunoaște, că in loc de a vota o lege in contra resvrătitorilor, Reichstagul va fi chemat a vota o lege pentru încurajarea pretențiunilor clericale și reacționare. Să vedem, dacă guvernul va căuta a aduce modificările absolut necesare pe timpul votării. Nu ne vine a crede, că guvernul va avea curajul a se presinta in fața parlamentului cu proiectul cum va ieși din sănul comisiunelor“. DI ÎNCHIRIAT tatm 1 apartament cu 4 odăi mari și 1 bucătărie la etajul 11 strada Stefan cel Mare No. 38, in condițiuni foarte avantagioase. A se adresa la administrația darului. mm m uși Fondul milioanele se risipit și comuna înglodată in datorii proedate nici una ,i Din marile lucrări se va realisa, despre apă nici vorbă nu poate fi. Și acuma o noua pacoste pe comună. Teatrul e aproape gola, insă — vai! — trebue un supliment a 100,000 lei. Dar de unde hurii Slanov a avut o inspirațiune nevinovată. „Să cerem Statului—a zis d-sa — de a veni in ajutorul comunei lași cu aceasta sumăr, je* această idee edilii s’au agățat ca de ■/„,scăpare și au însărcinat pe primarele de a o aduce la îndeplinire. Edilii insă pentru orice eventualitate au votat și contractarea unui împrumut de 400.000 lei. Primarele s'au serutat. Dar consilierii i [UNK] Sale sunt de aceiași tagmă cu consilierii comunali. Puțin le pasă de nevoile cetățenilor, de loc nu-i importă o nouă înglobare a finanțelor comunei. Și au respins pur și simplu propunerea de formă a primarului, care s'a și grăbit a intra in tentative pentru contractarea împrumutului. Un nou împrumut insamnă o nouă urcare a datoriilor comunei, deja prea mari , și mai insamnă imposibilitatea, unui împrumut pentru o rrevoe un adevăr de urgență cerută de oraș. In cale dacă acest ajutor ar fi fost respins de».L , dar nu de consiliul de miniștri, care încă odată ținea să-și exprime trebue s'o spunem— disprețul lor pentru capitala Moldovei și dorința lor de a înfunda visul intro mizerie din ce in ce mai mare. Și in această privință ei sunt in perfect acord cu reprezentanții comunei Iași. Și unii din acești demni miniștri mai au îndrăzneala de a veni in Iași pentru a asista la inaugurarea spelwicei de la Neuschaotz. Ieșenii ar trebui să le facă o primire frumoasă, huiduci și mere murate, ar fi încă o mare cinste pentru ei. Pascal, teiste, nu crede in Dumnezeu dar in vițelul de aur. Eugen Ionescu și-a mărturisit păcatele declarând că odată a fost păcălit nu mai mănâncă rahat. Cc. lancu Ventura a declarat preotului că ține la prefectură mai mult chiar de cat la ce. Frosa. Rind pe rînd toți au trecut dinaintea preutui, primind in urmă anoforă și gustând din sîngele lui Christos. Singur cc. Lascar a refuzat această din urmă băutură, declarănd că preferă să sugă sîngele taranilor. II. Budgetul I tei ia bovagia După informațiunile ziarului „Verdens Gang“, guvernul norvegian va depune un proiect de lege cerând un budget extraordinar de 3- 4 milioane pentru ministerul de războiu. Aceste sume vor fi întrebuințate pentru tunuri și pentru terminarea fortificațiunilor din portul Tonsberg. Se vor cumpără efecte de îmbrăcăminte pentru trupe, praf fără fum și se vor construi câmpuri sistematice pentru tir. Acest budget extraordinar e războiuai mare decăt toate budgetele votate pănă acum, e de altfel destul de popular in Norvegia ; populațiucea crede că va fi de nevoie intr’o luptă eventuală in contra Suediei, pentru păstrarea independenței. Ertarea păcatelor In aceste zile sfinte, toți bunii prasclavnici, un genunchi înaintea prea sfinților părinți își mărturisesc păcatele, și imploră absolvirea lor. Ca un fain reporter am surprins câteva spovedanii, pe care mă grăbesc ale „împărtăși“ cetitorilor. Ianov s’a jurat pe „onoarea“ lui Sudermann că in vecie nu va mai cere o cameră șofată Din cele două boli „gusta și primăria“, deșteptul nostru primar s’a jurat ca primește pe cea din urmă. Cruci și dumnezei, striga pe. Sandu, si voiu trage un discurs La alegerele viitoare, să mă pomenească ! Bădărău și-a manifestat principiile sale a Plăstii socialiștilor mm\ Conform ordinului ministrului de războiu,care a interzis intrebuințarea lucrătorilor socialiști in manufacturele statului, atelierul armelor din Spandau a destt o sumă de lucratori, despre care se zice că sunt membrii partidului socialist. Cu această ocaziune, mulți muncitori, cari nici o dată, n’a luat parte la agitațiunile socialiste, hăituiți numai de sentimente liberale au fost și ei destituiți. Un număr mare de familii suferă acuma in urma acelui ordin cazon. 3VL .A. 2v H .A. De câte ori de tine acum mi aduc aminte icoana ta, o mamă, mi-apare inainte, Și glasul tău cel dulce îmi sună la urechi Ca echo ce răsbate din vremurile vechi. Prin pânza strevezie a timpului de ieri Mi-apare toată viața străină de dureri Te văd, o scumpă mamă ia căpătâiul meu, Și simt a tate buze pe obicejii mei, mereu... Cum mi so ’nșiriu minte, atâtea scene pline De farmecul iubirei din vremile senine. Mă văd pe mine insurai copil de’odineoarâ Fugind pe malul apei,— un fluture ce sboară Pe-o floare și pe alta nevătâmând pe nimeni O inimă curată străină de ori-ce patimi. Și tu, o dulce mamă, cum mă priveai atunci- Cu ochii plini de lacrămi. Aminte-ți mai aduci? Și anii trec ca clipe, pustiu rămâne’n urmă. Căci vremea nemiloasă, pe toate ea le curmă.. 1894. Ceplenița. August. Ioan Dafin. Antisemitul Drumont-evreu! „Strassburger Post“ publică scrisoarea unui preot din care reesă, că vestitul Edouard Drumont, autorul cărței „la France juive “ agitator antisemit și directorul ziarului „Libra Parole,“ e de origină evreească. Bunicul său evreu alsațian cu numele de Jonas Traumano, mutânduse in Franța, iși schimbă numele in Jean Drumont. E probabil că bătrânul acesta a rămas evreu și că de abia fiul său, tatăl antisemitului Drumont a trecut la creștinism. In Boechingen, o localitate din provincia Palato-Rhenană, trăesc evrei cari știu foarte bine, că antisemitul Drumont ii e rudă. JL. BLSL Prețuri reduse In vederea sărbătorilor negustorii își dau toate silințele pentru a desface marfa. Convinsă de necesitatea zecimei—reclama care e sufletul comercialui—și desperată că nu se poate vinde. Lupta prin placarde burgheze, anunță Onor. P. P. că a scăzut prețul seului la 10 bani. In numărul de azi al aceleași prostiri sau față de pernă, cetim următoarele rânduri sinistre: „Fiind in ajunul campaniei electorale și dorind să răspândim căt mai mult in public ideile partidului radical, am hotărăt că de la 1 aprilie, să reducem prețul „Luptei“ la 10 bani“. Așadar și prin urmare, de acum înainte porția de idei radicale, va fi scăzută la 10 bani. Noi credem că e o greșală de tactică, intrucăt porția unei legături de făn costă 15 bani. In urma acestei reforme tirajul Luptei se va ridica la 1500 de exemplare pe zi, minus 500 retur. O, reclamă, reclamă.. Nebunul din cameră Deputații conservatori nu pot agrea presa, și nu e libru de miraj. Îngrădirea libertatii presei a fost susținută deja in câteva rânduri de insași ziarele conservatoare, și se spune ca un proect de lege in acest sens se află deja gata pregătit in cartoanele ministeriului. Culmea nerușinărei a atins-o individul Miclescu, deputat spre rușinea omenirei. De pe înălțimea tribunei parlamentare a îndrăznit să calomnieze și să injure presa, huiduit ce-i drept de liberali, dar nepălmuit și ne dat afară din incintea Camerei La apelul „Lumei Nouă“ ce măsură crede presa necesară de luat față cu deputatul Miclescu, noi respundem: Cu un nebun ca Miclescu nici nu se discută și nici nu iicere socoteala , cel mult îl trimiți in căutarea doctorului Suțu. Memo. Hietalisil in Germania . Curentul bimetalist din ce in ce se pronunță mai mult in sănul consiliului federal al imperiului. Mai multe state din sudul imperiului se interesează mult pentru ridicarea prețului argintului. Din aceste cauze, partidul care agită valuta aurului a inceput a agita cheatiunea in toate straturile sumei financiare. „Vossische Zeitung“ crede, că ministrul finanțelor d. dr. Miguel e deasemenea de părerea bimetaliștilor. ^amrahrr:r:xixanr:x:c^^ Dislocarea clubului Neuschatz Clubul polițienesc nu este incă bine înjghebat, și deja sfezile au inceput. Compunerea biuroului a ridicat protestari unanime. Nimeni nu vrea să admită un asemenea biurou care, precum am spus o, numai reprezentarea partidului conservator din localitate nu poate fi. In fața acestor nemulțumiri și in fața protestărilor unanime că 27 de membri din localitate nu pot constitui partidul polițienesc, ori cât de decăzut ar fi el, s-a hotărât o nouă întrunire a guvernamentalilor la otel Binder, pentru sâmbătă 1 aprilie. La această întrunire se vor face două propuneri : una care tinde a considera ca nulă și neavenită întrunirea trecută și alegerea ce a avut loc, alta mai împăciuitoare, propunind a se lărgi comitetul și a se adăugi încă șase membri. Membrii adăugați ar fi d-nii Al Mavrocordat, Al. Pașcanu, Dim. Zarifopol, Iorgu Catargi, Sandu Rășcanu și Eugeniu Ionescu. Numai faptul acestei nouă întruniri de notă, mai bine decăt orice, slăbiciunea guvernamentalilor. Trebuea de la inceput, când e vorba a primi o organizație s’o facă cât de complectă, fără a fi siliți a mai reveni. Ce denotă această miluire a acelor excluși mai vntăi ? Cât de lipsit de demnitate și de mândrie ar fi acești oameni, totuși nu ne vine a crede că vor primi această situație înjositoare. Bine a definit, d Eug. Ionoscn cu înjghebarea de la Neuschatz de caraghiozlăc. Așteptăm rezultatul intrunirei de sâmbătă pentru a reveni. a. S. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) BELGRAD. „Koelnische Zeitung e informată, că de câteva zile mari turburări domnesc in mai multe localități din Serbia, așa in Sampjenatz, Belosaoți, Chisilievo și Dobrici. S’au ivit lupte sângeroase intre populație și gendarmeria. Pricina acestor turburări poate fi numai purtarea guvernului cu ocaziunea alegerei delegaților. SOFIA. Lucanov, fostul prefect de poliție un prietin intim al lui Stambuloff, e dat judecăței pentru maltratarea lui Luca Ivanoff, care, fiind inchis pentru un atentat proiectat in contra principelui Ferdinand, a