Evenimentul, aprilie-iunie 1895 (Anul 3, nr. 624-694)
1895-06-11 / nr. 680
680 la grajdurile impărătești, caii beu apii și mănâncă la ore fixe; atunci fiecâruia, un rândaș ii ține dinainte un talger elegant de porțalană, plin cu ovăs și orz cernut printr’o sită de argint. Uite ce grijă au nemții și pentru dobitoace, nu ca noi. Și in grajduri e o curățenie mai dihai decât aici in odae. La spatele fiecărui cal, stă neclintit un rândaș cu un talger in mână, vitelegi, pentru curățenie... La nemți să vezi deciuplină, nu ca la noi, unde soldatul iți dă in cap de când s’a desființat bataia in armată. Bataia, e din raiu, saraca , uite ce diciuplină e in străinătate. Bataea e cel mai bun mijloc să civilizezi pe mitocani și pe parhali, pentru că ei nu ințeleg de vorbă bună nici in ruptul codului.* * * Să-ți spun, ce am mai văzut la nemți, pentru că eu nu sufăr să-mi spue nimeni că am căscat gura ca proștii, in străinătate. Am văzut la cabinetul ori la muzeul de vechituri (anticități) diamantele cele mari din lume ; diamantul Mongolilor,— poate „Marele Mogol“, îi zici; — Mogol, Mongol, tot mnai, costă 500 de milioane. Am văzut diamantul Reginei- poate Regentul, îi intrerupi— Regina, Rigent, tot mnai, costă 15 sute de milioane ; am văzut... Dar ce spui, iubite Main Liebe, acele erau imitație in sticlă; diamantele adevărate sunt pe la curțile regilor și impăraților.—Mie să-mi spui, care le-am văzut cu ochii, d-ta nici n’ai fost la Viana, nu știi, n ai văzut nimica. Să-ți mai spun. Am văzut la Bișul Partir, și un etnograf. Sigur că nu știi ce-i acela. E o mașină pe care o intorci de un șurub și cântă orice cântec de a oricărui artist mare poftești, ca și cum ar cânta ei singuri din gură. A dracului minunăție ! Numai la nemți vezi așa comedii ! Nici asta nu mă credzi ? Felul cum cânta mașina d-tale, să-i, lăsăm, dar cum ai zis că să chiamă?- Ei, cum, fonograf! Poate fonograf,—poate pornograf îi zice unul. Ce mai vorbă de clacă, conograf, fonograf, tot mai principalul e că mașina cântă singură ! * TITI. DE la KIEL Vaporul care conduce pe representanții presei a făcut in timpul dimineții o plimbare in jurul portului, incepînd de la portul de comerț, de unde se deschide o vedere măreață asupra orașului Kiel bogat decorat și asupra înălțimilor care sunt împodobite. Vaporul a trecut apoi in portul exterior, de-a lungul liniilor de corăbii germane și străine toate împodobite de mare gală. Impresia generală era admirabilă. Vaporul s’a oprit apoi in fața lui Hohenau, pentru a aștepta trecerea împăratului. Nu ma gîdila ca ... țip Stema Româiiei a pus in fruntea Românilor pe odrasla unui ramure a aeluiaș neam ilustru care urmând aceiași deviză, a ridicat pe valea Dunărei un frumos regat și in curând va inaugura mărețul pod care duce de la Carpați la Marea Neagră. TIMPUL s’a pus să gidile pe Majestatea Sa și dînsa a belit niște ochi mari și s’a apucat amețelile. Carpați... Marea Neagră... tro, teo... lio... ce ti e si cu lichelile ! DOL. • Ce premiază Academia Romana Credeți ca a terminat dl. Licherdopol cu umpluturile? De loc. începe de la pag. 43 pană la 53 și ne spune ce fosile a găsit dl. Drăghiceanu și determinate de dl. Fuchs. Ce acte a găsit dl. Gr. Ștefănescu, determinate de dl. Tournener in fine ce fosile a găsit dl. Sabba Ștefănescu. Ce au a face fosilele, cu Malacologia d-lui Licherdopol, ori și cine o înțelege. Apoi de la pagina 53 și pănă *la 76, deci 23 de pagini, ne inșiră la nume de flori, după d. Popovici și* in urmă după cartea d-lui Brandzai oare nu cumva academicianul dr. Brandza a fost încântat că se mai poate premia incă odată flora Română și de aceia a susținut Malacologia d-lui Licherdopol ? Iar mai știi! Uf! Din 164 pagini cu tabla dn materie 32, deci tocmai pe jumătate, sunt ocupate de lecții plagiate și de umpluturile sus amintite. Bată-ne la pag. 83, unde sub titlul de partea III ne spune că va descrie Gasteropodele din regiunea Mehedințeană. Vă rog a lua sama. Din regiunea Mehedințană, ne spune d-sa, începe cu familia Pestacellidae. De astă dată a tradus din Clessin, și fnele părți sunt rea traduse, după cum se poate încredința oricine, căci îl pun pe două coloane : Clessin p. 22 Thier mit kleinem, am schwanzende angebrachtem Mantel, den eine kleine im verhaltnissezumthiere winzige schale bedekt. Körper walzenförmig, iopf, nicht einziehbar.-mund dure kie fer. Zunge gross, mit nach vorne in spizem Winkel ausspringenden pfriemenformis en zahnen besetzt. Auf Fleischnarung angewiesen, Raubthiere. Licherdopol p. 83 Animal cilindric cu manta numai la partea posterioară a corpului ; manta acoperită de o țeastă mică in comparațiune cu animalul. Cap neretractil, gura fără fălci, limbă mare și prevăzută cu dinți ascuțiți la partea anterioară. Animale carnivore, răpitoare. VIII Ori dinții nu sunt numai ascuțiți di in formă de ac de undiță și cuvântul de ascuțit, din trusa germană, nu se raportă la dinți. Și chiar Clessin spune „pliemen formigen“ adecă in formă de cârlig și acești dinți nu sunt la partea de dinaintea limbei, unde chiar lipsesc—fiind tociți dar sunt așezați așa că desenez pe suprafața limbei (radul) după cum o mai numim) unghiuri cu vârful îndreptat inainte. A traduce ciubotărește —cred că nu se va erta această expresiune numai pentru un premiu de la Academie, poate fî de folos. Trebue d-le Licherdopol acum mă adresez și d-tale-se scu ce este o radulă (limba) se o vezi sub microscop, se o desenezi cu camera clară și dacă nu ești capabil se o desenezi cu camera clară și dacă nu ești capabil se o descrii cu propriele d-tale cuvinte, cel puțin vei traduce descrierea ei, in mod corect.—Ca nu cum faci. Descrierea limbei Testatacellidelor — ce ne ai dat-o este greșită. Apoi traduce, din Clessin, o parte din caracterele genului Dandebardia (se pun tot, pe 2 coloane, am repetat că este imposibil). Si aice o nouă indrăsneală. filessin citează (pag. 26 și 27) că specia D. Lungi se află in Ungaria, Banat, Carpați și Galiția, iar D. Transsylvanica s’ar gasi’și’n România la Sinaia. Dl. Licherdopol insă nu le a găsit dar spune că 'n România (dar se ocupă de de județul Mehedinți) se poate găsi ambele aceste specii. Că se poate—se poate. Dar pentru că se poate, nu erai autorizat se pure acest gen in cartea in care se ocupă de forma Malacologică a județului Mehedinți. Trece la Familia Glandinidae. Iarăși traduce din Clessin. pag. 28 Kiefer fehlt, zunge sehr gross (zähnevie bei Dandebardia).Mantel das ganze Thier umhüllend. Gehäure: verlängert spindelförung, das ganze Thier einschliessend.DieThiere sind Raubthiere, die von anderen schnellen leben. pag. oit Animal fără de fălci, cu limbă foarte mare și cu dinți ca la Dandebardia. Mantaua invălue tot corpul. Conchilia este alungită, fuziformă și pate închide tot animalul. Animalele acestea sunt răpitore și se nutresc cu alții melci. Apoi in Europa nu se află decăt o singură specie (clessin pag. 28), pe care nu a găsit-o in România. Posedă insă, spune dl. Licherdopol— două specii din Gefalonia. Ge are a face Gefalonia cu județul Mehedinți ? Pacat că nu ne mai dă niște resonamente, ca cele cu Mehadia și se alungă. Fiindcă : 1) Academia Română premiază cartea Licherdopol, grec de origină (cel puțin după nume). 2) Fiindcă glandina ar gira, ce o posedă din Gefalonia, este citată in forma Malacologică a județului Mehedinți, ca atare, academia o confirmă. Conclusie: Cefalonia, a fost, este și va fi a României. Așa știință, aș spune și eu, halal. Dr. Leon, C. Cosmovici. CRONICA ZILEI La școala primară de fete din suburbia Țicău de sub direcția d-nei Elis Gonța, măne la oara 12 din zi, va avea loc o mică producție musicală dată de elevele acelei școli, conduse de diaconul Th. Stupcanu, absovent al conservatorului din Iași. ’Părinții și doritori să se grăbească a lua parte. ’ In satele Dumești și Scănteea bănuie cu furie printre copii coriul și tusa măgurească. Pănă’n present sunt bolnavi peste 150 de copii. K Azi se’intrunește consiliul profesoral al facultăței de medicină, spre a decide relativ In mutarea ospiciului de alienați de la monastirea Neamț la Slănic. In ziua de 8 a. c. a încetat din viața Gh. Grupă locuitor din satul Blaga, in etate de 115 ani. Defunctul este unul din fruntașii satului și a fost soldat sub Grigore tihica și Mihail Sturza. In urma sa a lasat 4 ficiori gospodari și 5 fete măritate, toți aceștia, alcătuesc o familie mai bine de peste 60 membri. „ x . O nouă societate La întrunirea ce a avut loc mercur 7 iunie a. c. in localul „Ștefan cel Mare“ din strada Păcurari, chelnerii s’au constituit in societate de ajutor reciproc și s’au ales comitetul provizoriu, care se compune din următoarele persoane : Iosef Muller, Moritz Honigman, Ign. Ornștein, Alex. Blumenfel, Samuel Garfuniel, May Grunștein, Solomon Rosenberg, Adolf Kulm, Jacob Feldhamer, Isac Kaiser, Leon Scherer, etc., urmează incă 41 de iscălituri-Părintele C. Răileanu, rectorul seminariului a fost recomendat de Mitropolie și de epitropia sf. Spiridon că Vlădică la Sf. Spiridon. Nu se poate o numire mai nimerită. Vindecarea cancerului Institutul de bacteriologie din capitală a terminat cu prepararea animalelor pentru producerea serului anti-canceros. Pentru a cunoaște eficacitatea acestui EVENIMENTUL Procesul Eminescu și Frații Șaraga Eri s'a judecat de cătră Trib. Comercial de Ilfov, procesul intentat de d. M. Eminescu, fratele poetului, d-lor Frați Șaraga, cunoscuți librari-editori din Iași. Prin acest proces d. Eminescu cere 70.000 lei daune și reziliarea contractului din causă, că aceștia nu s’au ținut de clausele contractului prin care li se ceda editura scrierilor poetului, dintre d-sa și frații Șaraga. Tribunalul in urma pledoariei d-lui Millo, avocatul acestor din urmă, respinge acțiunea d-lui Eminescu, insă condamnă pe frații Șaraga la 100 lei daune pentru tipărirea “volumului de scrisori ale Henrietei și Mihail Eminescu. Frații Șaraga vor face apel. Desfășurarea procesului la Curte va fi foarte interesantă, căci se va resolva controversa juridică, cui aparține proprietatea unor scrisori trimise unei a doua persoană, căci Trib, condemnând pe frații Șaraga pare, că voește să stabilească jurisprundența, că scrisorile Enrietei și ale poetului Eminescu, deși trimise unei terțe persoane, proprietatea aparține tot moștenitorului lor. In noaptea zilei de șaptă a. c. a fugit din serviciul dl. Teodor Stoica din podgoria Doi peri, vierul seu loan a Morăriței luăndu-i suma de 150 lei, o manta, o păreche ciubote mari și mai multe lucruri casnice. După informațiile luate, numitul a fugit spre Cotnari. " Astăzi la consiliu județian va fi ședință publică pentru validarea titlurilor noilor aleși. La ultime informații vom da amănunte. De câteva zile se predă mobilierul necesar primăriei comunei Poeni, de cătră prefectura de județ. Cu începere de la 15 a. c. se vor plati pensiile la Sf. Spiridon, iar de la 12 casieria generală va achita pensiile civile. Navigația Prutului, de la 12 martie a. c. și până astăzi, s’a făcut de un total de 1386 vase din cari 495 vase intrate pe Prut și 891 eșite. In perioada corespunzătoare din anul trecut au intrat pe Prut 578 vase și au eșit 788 adică un total de 1366 vase. ’Prin urmare navigația Prutului a sporit in anul acesta cu 20 vase. ’ Mișelrile poliției Numai puțin decât 35 cetățeni sunt dați de cătră’ poliție in judecată pentru contravențiuni polițienești înjghebate adhoc. Toți fac parte din clubul B. Z. D. și au votat contra guvernului la alegerile județiene. Procesele se vor judeca la 15 iunie la judecătoria ocol. 2-a. Aceasta e nouă mișerie polițienească, care sperăm că va remânea fără de efect, căci justiția își va face datoria ser, se va procede in curând larea lui la oameni care suferă de aplicacancer. Când întrebuințarea serului va da bune rezultate și valoarea lui va fi pe deplin stabilită, acest nou tratament se va pune la dispozițiunea publicului La institutul de bacteriologie lucrează și la prepararea serului se mai antistreptococic. D. dr. Vasile Bejan, in urma concursului depus și a recomandațiunei juriului examinator, s’a numit pe ziua de 1 Iunie a. c. profesor cu titlu provizoriu la catedra de clinică obstetricală de la facultatea de medicină din Iași. In sfârșit. Dar prin această numire a devenit vacant un post de medic comunal. Atineți-vă radicali! X Aflam cu adâncă părere de rea că, bătrânul profesor și director al Gimnaziului Cantemir-Voda din capitală, d Pană Constantinescu a încetat din viață er. X Direcție serviciului sanitar a alcătuit un nou regulament pentru comerciu de pompe funebre, și care va fi supus la desbaterea consiliului sanitar superior. Examenele generale pe ziua de 11 iunie „Liceul Național“ Glasa II ord. și cl. I div. n’au examen ; cl. I ord. Matematica, cl. III Religia, cl. IV Geografia, cl. V Matimatica, cl. VI, cl. VII Istoria, cl. II div. Științile Naturale, cl. V div. Româna. „Externatul Secundar de fete“, cl. I ord. L-Francesă, cl. II ord. Matimatica, cl. III ȘI Naturale, cl. IV L-Română, cl. V Geografia, cl. I div. Istoria, cl. II div. Geografia. Gimnaziul Alexandru-cel-Bun“, cl. I și a II ord. n’are, cl. I div. Francesa, cl. III Geografia, cl. IV Istoria. „Gimnaziul Ștefan-cel-Mare“ , cl. II și a IV n’au, cl. I Latina, cl. III Geografia. „Școala de comerț grad II“ numai clasa II la drept. „Școala de comerț grad I‘* gl. I n’are cl. II Romăna, cl. III Comptabilitatea. „Seminarul Veniamin“ n’are. „Pensionatul Rumpel“ , cl. I Geografia, cl. II Religia, cl. IV Geografia, cl. V n’are, cL VI Latina, cl. III n’are, cl. VII n’are. „Școala profesională de fete“ , cl. IIGermană, cl. III-Francesă, cl. III Calcul cl. IV n’are examen, „Pensionatul Variați# ■, cl. I Geografia, cl. II Georgrafia, cl. III Latina și Elena, cl. IV Latina si Elena, cl. V Francesa, cl. VI Filosofia. Pensionatul „Maria Doamna“ cl. I și a II Științele, cl. 111 și a IV Francesa, cl. VI Geografia. X Acum câte va zile, după cum am și anunțat, s’a deschis expoziția scoalei de belle-arte din localitate. Printre cele mai de seamă lucrări expuse, remarcăm : doua capete de expresie lucrate unul de d. Costin, iar cel-l-alt de d. Manoliu, vr’o căte-va nuduri și o Venus de Millo, studiu d. Iordăchescu, elev anul al II-a. Credem că in no. de astăzi, la ultime informații vom putea da resultatul concursurilor elevilor școalei. Societatea de asigurare Bulgaria din Rusciuk a adresat o cerere ministerului domeniilor pentru a i se permite să facă operațiuni și in România, înființând și câteva sucursale. Ca garanție de solvabilitate, societatea se obligă a depune la casa de depunere suma de 500.000 lei. S’a numit o comisiune compusă din d-nii A. Popovici, St. Pascal, Mirea Dumitrescu, Orghidian și Al. Gr. Ionescu, pentru a examina această cerere și a adresa ministrului un raport. Un monstru septuagenar Poliția a descoperit in capitală pe un bătrîn, al cărui nume îl tăcem pentru un moment, in virstă de vre- 70 ani, care se zice că ar fi violat intr’un chip foarte scandalos pe o copilă de vr’o 12 ani. Parchetul a dispus arestarea monstrului septuagenar. Iar astăzi medicul legist va examina pe copilă și va dresa actul medico-legal. * * * La interogatoriu, bătrânul monstru tăgăduește faptul spunând că denunțarea e o calomnie a copilei sale, făcută cu scopul de al aresta și a pune mâna pe avere. Cu toate acestea victima a făcut mărturisiri complecte. Conflictul intre administrația docurilor din Brăila și vapoarele englezești, cu toate intervențiile legațiunei englezești pe lângă D. Al. Lahovari,nu s’a aplanat încă. Din această cauză vapoarele englezești care pănă acum in fiecare an au exportat cereale in valoare de aproape 200 milioane de lei, s’au pus in grevă și nu mai vroiesc să exporteze aproape nimic. Această grevă a produs o adincă impresie prin cercurile comerciale din Brăila, care acuză pe guvern de nepăsare, CADEAU aux LECTRITES de L „EVENIMENTUL“ BON pour un Numero du Journal de Modes „LA SAISONle seul aumonde donnant 1QO Qravures inédites de Modes et de Travaux de Mains par Numero. JjJDétacher ee coupon et l'ejiyoyer avec 8on adnsse, â l’Administrat. de La Saison, 25 Rue de I/ll-, Paris Un testament curios Țodiriță Sturza.— Testamentul.— Uimirea erezilor. Împărțeală.—Proces colosal. Avocații. Se știe că acum câteva zile a murit la Tecuci bogătașul Todiriță Sturza. Ei nu lasă nici un copil in urmă, ci numai un însemnat număr de nepoți. Deschizindu-se testamentul,toate rudele au rămas inmărmurite la cetirea lui. * Prin acest act Todiriță Sturza, a cărui avere se urcă la câteva milioane, lasa venitul uneia din cele mai frumoase moșii a sa, nepotului seu Costin Sturza, pe timp de cinci ani, putând acesta a se servi de toată averea mobilă aflătoare pe moșie, dar pe care o va predă, după inventar, la eșirea sa din moșie. Asemenea lasă venitul unei alte moșii in aceleași condițiuni și tot pe timp de cinci ani, la tot personalul din administrația moșielor sale. In ceia ce privește pe ceilalți erezi, se fixează fiecareia asemenea câte cinci ani de exploatare și venitul intregei sale averi, după ordinea cronologică de înrudire. Astfel că după 75 de ani, ultimul nepot va primi partea sa de legat. * * * Și mai departe spune Testamentul. După expirarea ultimului termin, întreaga avere va fi scoasă in vânzare, iar produsul afectat pentru diferite acte și așăzăminte filantropice, precum crearea de aziluri de bătrâni și bătrâne, aziluri de noapte, spitale, etc.’* * * Acest testament, cam unic in felul seu, va da negreșit loc la un proces colosal, căci erezii vor căuta să-l sfărâme. Deja unii s’au consultat cu câțiva din fruntașii avocați din Iași. ” S. X Cavaleriai rusticană O dramă sîngeroasă, zice :,Adevărul“ care reamintește intru câte-ya CupaUrit rusticană a lui Verga s'a intimplat alaltă ori in comuna Sărăciinesti din județul R.= Vîlcea. Petre Uie, un tînăr voinic și frumos din Sărăcinești a plătit cu viața sa cea din urmă cucerire pe care a făcut’o. Prietenul seu cel mai bun, cu care făcuse împreună armata, anume Helea Vasile plecase alaltă ori la Cîineni să vânză un car Pe fân. Profitând de aceasta Petre Ilie s’a furișat in casa prietenului său și s’a pus la chef cu frumoasa nevastă, dar din nenorocire Helea Vasile sosi mai devreme acasă de cum să credea. Intrând fără de veste in casă, bietul om suprinde un flagrant delict de adulter pe nevasta sa. 1895 ! Fără să se mai gândească, Vasile ridică un topor și cu o singură isbitură puternică tae capul nenorocitului său prieten. Apoi a ridicat capul tăiat și l’a azvârlit in curte câinilor. După săvîrșire acestui grozav act de răzbunare, Vasile s’a dus la primărie denuntindu-se el însuși. El a fost arestat imediat, avizându-se in același timp și autoritățile competente. CINICI SI TRANSFUGI 23. Lupta desperată. In tratativile pe care le au condus d. Macri prin d. Alj. Holban apoi prin d-na Sturza Scheianu președintele comitetului electoral conservator local cu guvernul si in special cu d. Carp se cereau următoarelor condiții pentru a se face o alianță electorală comună. Alianța să fie pur electorală, remăind radicalii liberi a avea apoi in parlament și in ziarul Lupta ori ce atitudine ar voi. Să se acorde radicalilor trei locuri de deputat sau din ele unul de senator, in lista candidaților din Iași. Aceste tratative prevedeau, deci, un simplu cartel electoral, care ar inceta imediat a doua zi de alegeri. Șeful radicalilor stătea la o parte de aceste tratative. Se stricase cu toată lumea de la guvern. Cu câteva zile mai înainte, atacase cu violență intreg guvernul și in special pe otila de !a interne și pe umilitul Carp. Nu putea crede d sacă acum guvernul ar fi in stare să treacă pe deasupra acestor atacuri personale. De aceia nici nu avea încredere in izbânda serioasă a acestor tratative și pentru aceasta la început sa declarat in modul cel mai intransigent in contra oricărei alianțe cu guvernul. Când ipsă au început a fi asigurat de d. Macri că lucrul nu e imposibil, că d- Sturza Scheia au plecat la București, luându-și angajamentul de a face să treacă pe corpsilim de miniștri o atare propunere de alianță, când informațiunile și telegramele zilnice ce soseau dădeau speranțe serioase de o posibilitate de alianță cu guvernul, atunci șeful radical și-au schimbat socoteala de mai inainte, zicându-și in sine, mai bine vrabia din palmă decât cioara din pat. Atunci ni-au convocat pe cei intransigenți, la d. avocat Miclescu, pentru a ne ca’teriesi și converti in cel mai adânc secret. Căci, spunea d-sa, nu trebue să afle guvernul că in sinul nostru s’ar ivi disidențe, și mai ales nu trebue să ne despărțim ori retrage, egei atunci totul este perdut, guvernul nu ne mai acordă nici un tog tip interial de trei zile, șeful radical și a uitat energicul seu discurs de la club, și acum întrebuința un exces de zel, in sens contrar, încercând toate mijloacele, făcând se resune pe rând toate și diferitele coarde simțitoare a acelor din tovarășii sei, cari voiau a se ținea de vechea părere emisa de șef! In acea memorabilă, ca moravuri politice, intrunirea de la d. Miclescu, șeful radical a avut curajul de a se pune sub scutul apărător al l-ui Nipopescu de la Bârlad, zicând ca și acesta se alege câte odată cpt concursul guvernului, ceia ce nu-l impudică de a avea a doua zi in Cameră, atitudinea cea mai demnă și independentă și a făgăduit că și d-sa va face tot astfel cu ! Getitorii, cari urmăresc mișcarea noastră politică, cunosc cu prisosință intrucât șeful radical au implinit această solemnă făgăduință. Negreșit că, astfel in cum se prezenta in aparență chestiunea, un simplu cartel electoral cu guvernul nu avea in sine nimic dej reprobant ; alianțele pur electorale au intrat de spurț in ufarayupile totupop partidelor politice din străinătate și de la noi fără ca se fie taxate de imoralitate. Pentru acei insă din puținii radicali cari urmăreau pas cu pas mișcarea radicală incă de la originea ei, și cari căutau se găsească un lor logip și consequent in întreaga mișcare, pentru acela alianța electorală care se propunea se prezenta in condițiuni mai greu de aprobat. Acei prea riguroși poate radicali dar desigur consequent și corecți nu puteau uita faimoasele declarațiuni publice de principii unde se scria sub iscălitura șefului : „Gen mai rușinos și mai dezonorător, a face alianță cu un partid de la guvern, care are bugetul și poliția la dispoziție, sau a încheia un pact provizor și pur local cu un partid căzut de la putere? E mult mai rușinos, după morala politică, a te închina unui guvern, ae cărui idei nu le împărtășești decât a lucra alături cu oameni“ etc, etc, căci textul acestei declarații l’am citat deja intreg in alt articol precedent ! Acești naivi radicali se întrebau cu nedumerire : s’au schimbat oare imprejurările ori șeful s’a schimbat ? Dacă s’a schimbat împrejurările, atunci era evident că de data aceasa, el impărtășa ideile guvernului și atunci lucrul nu mai putea fi rușinos și dezonorător, după morala politică. Iar dacă nu, atunci șeful s’a schimbat, adecă a renunțat la’ credințele și principiile sale de mai inainte! *Dar atunci, intre camarazi, era nevoie de o declarație francă și reală iar nu de joc de păpușa. Adevărul era că și șeful s’a schimbat și împrejurările. Șeful nu mai putea risca de a se alia cu opoziția și a cădea, poate, incă o dată la alegeri. Era destul și enorm lucru că de opt luni, nu mai era in Parlament! Succes deci, și succes sigur și cu ori ce preț, iată situația șefului. Dar mai era incă ceva, pe’ ca’re foarte puțini dintre radicali o înțelegeau atunci. Și împrejurările se schimbase. Șeful radical incă de pe atunci, sub influența convertirei aparente a d-lui Carp, se hotărise a schimba de front in politică. Nu mai mergea cu vechea direcție. Ata (