Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-07-01 / nr. 695

ANUL IÍI 695 ABONAMENTE: Redacția la, Tipografia Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38, Iașii TIN NUM­AR­ 110 -PAN! I­n țară pe un an . . . . Lei 24 — „ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni . . . . „ 6-Pentru străinătate, un an . „ 36-Un număr fo­rmul EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU SAMBATA 1 IULIE 1895 Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II , „ . . r 2-Pe Pe III IV / Im număr IO bani VA Tîl — 50 — ..2 fr­unk.cLn­ninistrația : LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE No. La Catul l-in. ■ iu­ Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, pri­mește, cu începere de la 1 Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... I 80 Ori­ ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi intovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face­unoscute printr-o carte poștală. ^------■......­■ Sumarul Rufe murdare. Finele anului. Cazone. Înlocuirea d­lui Bastachi. Breningita. Escadra rusască la Cherburg. Informa{iuni-Telegram­e RUFE MURDARE Lumea și astă­zi stă incă in nedume­rire și mirare nu atât de cele ce se des­copăr zilnic la Galați sau aiurea, căci la aceasta cu toții se așteptau, dar mai cu seamă de atitudinea energică și neobișnuită pe care a luat-o Ministrul Justiției, față cu cei vinovați. Și in a­­devăr că publicul este in tot dreptul să se minuneze de aceasta. Pentru că nu pentru intăia oară, in această prea blân­dă și tolerantă țară, se descopăr abu­zuri și furturi comise de funcționarii cei mai inalți din stat. Și cu toate acestea s’a văzut cum guvernele insuși au pus toate silințile să acopere de respundere pe cei vinovați. Expresiunea de a face lucrurile mușama a intrat deja in pra­ctica și uzul zilnic al politicei noastre. De aceia și publicul a rămas aproape complect indiferent când a auzit că o nouă serie de hoții s’a descoperit El și-a zis, cu răbdarea lui prover­bială, că furat o dată mai mult sau mai puțin, e aproape tot una pentru el și să resignează in fatalismul său oriental, fiind deja deprins a se vedea furat, cum e deprins și țiganul cu scânteia care nu’l mai poate frige. Ceia ce insă ’1 surprinde, cu drept cuvânt, și ’l face să-și exprime oare­care mirare și nedumerire, este faptul de a vedea pe insuși șeful suprem al Justi­ției, care ie unul din membrii guvernu­lui, luând inițiativa descoperiri abuzu­rilor și punând atâta zel, pe care unii l’au taxat chiar de excesiv, urmări pe culpabili, ori­cine pentru a ar fi ei. Și in adevăr că nu adesa ori, ba ași putea chiar afirma, că aproape nici­odată incă, nu s’a văzut ca un ministru să urmărească până a închide preventiv pe un acuzat care a fost unul din stâlpii cei mai însemnați ai regimului, pe un fost prefect, cumnat cu secretarul ge­neral al ministerului de Interne, cumnat cu Ministrul de lucrări publice și frate cu generalul Robescu, aghiotantul Re­gelui ! Mirarea și nedumerirea publicului sunt, prin urmare, foarte legitimate, căci toată lumea știe că nn moravurile noastre pu­blice suntem incă atât de căzuți și de fanarioți, că, dacă aplicăm justiția cu toată rigoarea celor mici, cei mari insă­și puternici pot fi aproape in­tot­deauna siguri că nu vor fi nu numai pedepsiți, dar nici macar deranjați de la afacerile lor. Am încercat, in niște numere ante­rioare a „Evenimentului“ să dau și eu o explicație acestui fapt neobișnuit in moravurile noastre. Am aratat că zelul pe care ’l pune Ministrul Justiției nu pornește atât de la dorința reală ca să se curețe administrația de funcționari a­­buzivi și venali, dar că are ca motiv fapte de ordine curat politică. Lupta dintre junimiști și vechii conservatori s’a re­deschis mai decizivă de­cât ori­când, acum, in ajunul noilor alegeri legisla­tive și are toată aparența că e pe viață s’au pe moarte, adecă că, una din cele două părți a partidului conservator va tre­bui să fie definitiv zdrobită sau invinsă. Cu cât trece insă timpul și se desfă­șoară evenimentele, cu atât incep a e și la iveală și alte motive noi și necunos­cute bine pănă acum, și care explică și mai complect incă atitudinea d-lui Mar­ghiloman, dezlegând ast­fel intreaga e­­nigmă, par Voi releva incă două motive care a­­dera la suprafață și care dau a­­cestei afaceri o culoare mai puțin curată de cum a aretat’o de la inceput, cobo­­rînd’o la o afacere de rufe murdare din lăuntrul familiei junimiste și care se spală in fața publicului. Pentru astă­zi insă mă mărginesc a îndemna pe cetitori că să nu-și dea cea mai mică osteneală de a căuta moti­vele procedurii riguroase ale Ministrului Justiției, față cu persoanele cele mai influente din partidul conservator, in sferi înalte și curate, in zelul și devo­tamentul pentru lucrul și banul public, și nici in pornirea nobilă de a căuta să-și îndeplinească înalta sa datorie, de șef suprem al justiției. Nu­ motivele se vor găsi in regiuni cu mult mai joase și mai pline de patimi; ele sunt mici de tot și se reduc la sim­ple ambiții personale și la intrigi de culise. Dar Românul are un proverb care zice: „buturuga mică răstoarnă carul mare.“ Și se poate foarte bine intâm­­pla ca, ori­cât de mici și de păcătoase să fi fost acele motive care au hotărit pe ministrul justiției de a da un curs atât, de liber și de complect acțiunei publice, să atragă după ele resturnarea întregului guvern. Pe numărul viitor, deci, explicarea rutelor murdare. T. Vas­iu. SILUETE D-ra P sierit Cînd am fost prin București, era pe timpul cînd se co ■­ vișinele, cînd oltenii strigă : căiși, căi și­ dam bacalaureatul și mă plictisam prin sălile lungi și col­băite ale universității, ie sub coloanele unde sena­torii țerii își plimbă copitele lor fericite In astfel de Împrejurări, plictisit mai rău de­cît un ingres, m'am îndreptat spre Pinacotecă. Am intrat, dar ni­mic nu mi-a atras atenția ca tabloul „Psiche“ de Henția. Inchipuiți-vă o fată blondă, cu trup ostenit și zdro­bit de obosală fizică și morală, cu părul legat cum știu numai amantele cari iubesc, iar din sus por­nind o pînză de lumină curioasă, care se joacă pe liniile trupului, iar brațele rotunde, cari altă dată s’au încolăcit in jurul gîtului viguros al lui Amor ascund dezolate fața frumoasă și plînsă a Psiheei. Și de atunc­i sunt ani și tabloul mi-a perit din minte, cînd dăunăzi, cum­ treceam pe strada *** vîn­­tul bate in perdele și pe o canape de pluș, acelaș trup frumos l’am văzut intins, ținînd capul intre mini. Atunci mi-am ad­­s aminte de București, mi-am mai mai adus aminte și de altceva, am mai privit înăuntru și am pornit-o iar înainte, pe cînd de peste drum, un piano bine acordat murea respirînd nu știu ce vals din vremuri vechi, iar eu ziceam: Trecutau anii ca norii lungi pe șesuri Și n'au se mai revie iară. CR. Skopina Sârbească Skopcina s’a reunit astă­zi dimineață, la 10 oare, pentru a se constitui. Regele a numit pe d. Milutin Garasha­­nin președinte, și pe d. Rasovici, vice­președinte al Skupcniei. Se asigură intr’un chip positiv că d-na Garashanin ar fi recomendat adoptarea fi­nanciară, care va fi supusă mâne­gurierii, ceia ce va fi decisiv pentru atitudinea majorităței, înlocuirea d-lui Bastachi Lascar Catargiu n’a putut salva pe a­­micul seu Robescu, căci tribunalul cu toa­tă manifestația conservatoare, cu toate că bandele de bătăuși amenințau să bom­bardeze sala de ședință—totuși a confir­mat mandatul de arestare. Numai incape deci nici o indoială de culpabilitatea lui Robescu, căci nu tre­buie să ne facem iluzii. Ori căt de in­­depen­dent am presupune tribunalul din Galați, totuși el a fost silit să fie seamă de împrejurări, să ieie in considerațiune că Robescu nu este numai un stilp "con­servator, dar rudă cu miniștrii Tribunalul fără doar și poate a trebuit să fie in considerațiune că arestarea lui Robescu ar putea produce chiar o de­bandadă ministerială și dacă el totuși a confirmat mandatul de arestare, este’ că s’a convins pe deplin de culpabilitatea lui Robescu. Dar Lascar Catargiu ne mai putănd im­­i­pedeca instrucția, caută cel puțin să se răsbune și in ultimul consiliu de­ miniștri Lascar Catargiu a cerut înlocuirea pro­curorului Bastachi ? Va putea să treacă și această nouă in­­famie a lui Lascar Catargiu. Îmi vine să cred că nu, căci am con­vingerea că magistrații vor ști să facă un act de solidaritate, și cu toții se vor ră­dica in­potriva năzuinței lui Lascar Ca­targiu de a face din trânșit o droaie de servili. 6. Escodra ruseasca la Chierbourg Ministrul marinei a înștiințat consiliul de miniștri că escadra spaniolă precum și cea rusească, intorcându-se de la Kiel, se vor opri pentru câte­va zile la Cher­bourg. Escadra spaniolă va sosi in ziua de 14 iulie, oprindu-se două­ zile. Data sosirei escadrei franceze nu e incă cunoscută. Cuirasatele Navarin, Rurich­, și Graviatsky, vin din Marea Baltică și se duc in extremul orient. FINELE ANULUI Am ajuns la sfârșitul anului școlar, copii pornesc pe la vetre, profesorii in vilegiatură. Formalitățile ele închiderea anului șco­lar, s’au împlinit in ist­an, cu pompa obicinuită. Ba mă­nșel, de astă dată a lipsit serbarea obicinuită de la școala militară cu care ne deprinsese colonelul Macaro­­vici. Și regret acea serbare, pentru că era pe jumătate militară și pe jumătate ci­vilă. Elevii aveau ocazia de a se con­vinge că mai există o altă lume in afară de cazarmă, iar civilii puteau observa că la școala militară nu se invată nu­­mai mânuirea armelor. Ași putea spune că serbarea de la școala militară, forma un început de de­prindere și de train mai bun intre militari și civili. Atrag asupra acestui punct atențiunea d-lui colonel Cica, actualul director al școalei militare. * * * Printre elevii liceului național dom­nește o mare fierbere. Ce-i drept că s'a întâmplat un ce neobicinuit. Din 750 elevi, numai 2­00 au au fost promovați. Care să fie cauza, iată ce se întreabă cu îngrijire părinții. Elevii sus­țin că d. Brânză, directorul liceului a fost de o severitate extremă și ura lor numai in­potriva d-lui director se în­dreaptă. Nu pot știei insă ce spune d. Brânză. * * * Mi se povestiește o istorie tragi-comica. O cunoscută directoare a unei scoale de fete, persecută pe o elevă in așa mod, in căut la urmă, neputănd găsi un alt cârciog, o lăsă repetentă din causa purtărei. Fetele erau toate indignate și planau o resbunare. In acest scop, profitând de o absență a directoarei, pătrunseră in odaea ei de culcare și infipseră in sal­tea un număr considerabil de bolduri. Sara, d-na directoare vrând să se odihnească, se culcă in pat, dar vai, sări de o dată jos, înțepată de bolduri și a­­vănd trupul sângerând. Oh !es femmes! Tur­­­utu Turburari in Candia Se semnalează mari turburări printre locuitorii din insula Candia și aceasta ca urmări la situația din Macedonia. Whestin avtneum­ Ziarul „Polit. Corresponded“ află din Constantinopole că ambasadorii Angliei, Franției, și Rusiei și-au reunoit intr’un mod grabnic cererea lor adresată Porții cu privire la explicațiile punctelor ob­scure din nota turcească privitoare la Ar­menia. Escadra engleză se găsește in acest mo­ment in portul Marmaris, in fața insulei Rodos. in­m Alaltă­ ori, mercuri, pe la orele 4 luni., un reporter al nostru trecea pe la consi­liul de resboiu, unde se judeca procesul căpitanului Dimcea, acuzat pentru delapi­dare. Se ascultă un martor : — Câte solde n’ai primit ? — Nouă, trăiți! — Dar cum de n’ai reclamat tu ? —■ Trăiți, don căpitan Dimcea, a spus că mi le va plăti. Depunerile martorilor au fost in ge­neral sdrobitoare pentru acuzat și cu toate acestea o oră mai târziu, consiliul pro­nunță achitarea căpitanului Dimcea. Stranie justiție! Un nenorocit soldat, căruia i’a furat un bumb­e bagat in tem­niță și bătut cu curaua, locotenentul Popp se­ vede condamnat la șase luni închisoare pentru că a aparat onoarea logodnicei sale, iar căpitanul Dimcea e achitat pen­tru că își însușea soldele soldaților. Solda ! Dar tocmai militarii ar trebui să știe că a lipsi pe soldat de soldă, în­seamnă a-i face vieața și mai amară. Câți soldați n’ar fi fost torturați, pentru că’i lipsea un nasture de la mantaua statului, iar el n’avea cu ce să-l pue la loc, pen­tru că lui Dan căpitan ’i trebuiau sol­dele. Dar ințelegem perfect indulgența con­siliului. Căpitanul Dimcea are in favoa­rea sa nu numai fisicul seu simpatic, care denotă o extremă bunătate de inimă, dar și titlul de a fi împușcat țăranii, răscu­lați din cauza birurilor obijduitoare. "­ "Dar nenorociții mărfuri, cari vor in­­căpea din nou pe mâna lui don căpitan ? — Pentru a scăpa de urgia lui, nu li rămâne de­cât să-și facă singuri dreptate ! La împrumut ungar Subscripția împrumutului statului Un­gar pentru­ lucrările de regulare a Du­nărei la Porțile de Fer, ce se suie la 1,875,000 lire­­ sterling la Budapesta, Vie­­na, Berlin, Frankfurt, Hamburg, Londra și Amsterdam. Cursul emisiunei in Germania va fi de 87, cuprinse fiind și interesele cu Începere de la 1 iulie. Regele­ Carp Lascar Catargi In momentul de față d. P.P. Carp a ajuns la Sinaia. Astăzi va avea o lungă convorbire cu M. S. Regele, unde va expune re­zultatul convorbirelor sale din streină­­tat Tot odată se va decide in acestă convorbire soarta cabinetului. Putem afirma in modul cel mai ca­tegoric că din ordinul M­­ Sale, Mar­ghiloman a lovit atât de crud in con­servatori. Duminică sau luni va avea loc in București consiliul de miniștri hotări­­tor, in care se va decide intre Golă­­șei și Țibănești. Pe marți sau mercuri vom ști rezul­tatul definitiv. O surprindere ni­ ie de necrezut! G. A. Scorțescu si BACALAUREATUL Din ce in ce mai mult se simte nece­sitatea diviziunii cursului liceal in clasic si real. Bacalaureatul vine se confirme lucrul acesta și e de mirat că pănă in prezent nu s’au făcut nimic in acest sens. Scopul programei a fost ca din toate să se predea căte ceva, și bieții elevi s’au ales cu cîte­va versuri șchioape, cu cîteva noțiuni de cosmografie, noțiuni pe cari le vor uita indată ce vor păși primii pași prin sălile universităților. In sesiunea asta de bacalaureat s’a dat la teza de latină cinci rinduri ușoare, ceea ce insamnă că membrii comisiunii examinatoare sînt convinși că in șapte ani de liceu nu se face de­cît spanac.­ ­ La proba de matematică acelaș lucru și această stare de lucruri e și in dauna universităților și a studenților. Priviți în universități, toți să pling de slăbăciunea studenților, cari nu știu nici a conjuga latinește sau elinește șî aceștia vor fi acei ce vor ajunge profesori, das­căli, cari vor invața scandarea pe elevi. Eu personal, ia­r cei șapte ani de liceu, am avut vre-o patru profesori de latina și nici unul nu știa scandarea ba unul, un transilvănean,­ licențiat din București, făcea imperfectul conjunctivului grec, timp care nu există. Credem că a sosit timpul cînd liceele noastre trebue se fie școli serioase, de unde elevii se lasă cu cunoștințe solide. Această afacere probabil o va lua Schwalb pe mină, dînsa avînd perspectiva de a renta ceva. Imprimerii­ clandestina Joi, seara, cinci locotenenți de ai Sta­­tului-major, elevi ai școalei­­ militare din Pancaldi, au fost arestați. Ei sunt com­promiși in descoperirea unei imprimerii clandestine in această școală. Din treacăt Epitropul Holban, infuriet de notița pu­blicată in „Evenimentul“ privitoare la ne­plata salariilor lucrătoarelor de la lenge­­rie, le-a chemat pe toate și-a inceput a zbiera la dinsele, amenințîndu-le că de nu spun care din ele a dat știrea la gazetă, atunci le dă afară. — Tu zise el, unei fete de vr'o 16 ani, tu ai vr’un amant la gazetă , și tu ai dus știrea ! — N’am d-le epitrop la gazetă,—am la telegraf. Se zăpăcise, după cum se vede biata copilă. Cursele cu tauri O cursă spaniolă a avut loc astă­zi după amiază, la Arles. Publicul a recla­mat frenetic omorirea animalelor. Șase tauri au fost omorîți. K­ein­gtta Galați 29 iunie. Azi judele de instrucție a respins ce­rerea de liberare pe cauțiune, făcută de Brening și Șapira.­­Cu trenul de dimineață a sosit in ora­șul nostru dl. Butculescu, deputat și cum­nat cu Robescu. —D. Victor Macri a dispărut din oraș. Se zice că s’a îndreptat spre Carlsbad. —Se vorbește că Robescu va fi pus in libertate pe cauțiune. Spic. Regele Menelik După telegramele private din Adua, re­gele Menelik ar fi arestat pe inginerul Capucci, singurul italian rămas la Schoa­­le, sub motiv că corespunde cu generalul Baratieri. La Adua se crede că arestarea are cu totul alt motiv și că a fost pre­meditată, căci niște știri anterioare, din­ Harrar anunțau că misiunea franco-ruso, i sugerase ideia expulzării lui Capucci. Menelik a înaintat pănă aproape de Am­­balasama. Pin Camera Franceză Camera discută proiectul celor patru contribuțiuni directe. D. Cochery, raportor, cere amânarea discuțiunei contra­ proiectului d. Gavaig­­nac, tinzând la stabilirea impozitului a­­supra venitului. Contra-proiectul a fost amânat. Proiectul celor patru contribuțiuni este adoptat cu 400 voturi, contra 59. ACTUALITATE DE­­ MEDICI ȘI NATU­RALIȘTI 29 iunie Un cadavru.—De la consiliu.—O datorie.— Un sub-bibliotecar —Cazuri rare.- Propu­nerea D-rului Botez —Apa de la slănic. Cuvântarea d-lui dr. Corvin.—Con­­clusia d-lui dr. Rigler. Cei dintâi sosiți sunt d-nii d-rn Iuli­­ano, Corvin și Malcociu. Intrăm cu toții in apartamentul unde se păstrează scheletul Elefantului. D-nii d-ri se dedau la niște studiii anatomice, când d. dr. Iuliano ’zice că din acest a­­partament a dispărut un schelet. Cercetările preliminare n’au dat nici un rezultat.*­­1 * D. dr. Corvin se îmbrăcat civil și il prinde foarte bine. Cu această ocazie e d. dr. Corvin ne înștiințează că se retrage in curând din armata. Pentru soldați a­­ceasta nu poate fi de­cât o perdere n­­ nen­­surabilă. Pe la orele 9 jum se află adunați d-nii d-rn Iuliano, Corvin, Botez, Botezatu, Mal­cociu, Riegler, Conga, Socor, Vicol, Ca­­tană, d-nii chimiști Fabini și Stenner și un număr mare de studenți, intre care și d-rele Botez și Goldemberg. Se cetește și se aprobă procesul verbal al ședinței precedente. * + * D. dr. Juliano cetește o cerere a d-nei

Next