Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-01 / nr. 769
769 BARCELONA. Studenții ai straiului in Universitate, ei au spart frestele, au mnpedicat cursurile și au cerut demisiunea rectorului. La oarele 6 și jum., studenții s-au dirijat catră spital și au încercat a sparge poarta.Gendarmeria a șarjat mulțimea. Profesorul Rucu a recomandat calmul si ordinea. ___ Din treacăt — Intr’un cerc de radicali. — ■Ei, mon eher, ce ne facem noi dacă vin liberalii la putere, întreabă un radical pe șeful lor.Ce să facem dragă, schimbăm camera și senatul in bolta rece. NICI. Francezii in Madagascar Evenimentul a anunțat cel iritar in Iași si spre luarea Tananarivei de francezi.—Astazi putem da oarecare amănunte. Guvernul francez a adresat generalului Duchesne și trupelor o telegramă de felicitare, in numele intregei Francii și a guvernului Republicei. — Fată conținutul telegramei : „Admirabilele voastre trupe au bine„meritat de la Patrie. Franța ne mulțumește pentru marele serviciu ce i-ați să„cut"și pentru exemplul ce ați dat. Ați „dovedit o dată mai mult că nu există „vr’un obstacol sau primejdie care să nu ”,se poată învinge cu metodă, curagiu și „singe rece. Sunteți numit mare ofițer al „Legiunei de onoare Se asigură că tratatul semnat de generalul Duchesne nu institue anexarea Madagascarului, ci un protector mai riguros decit cel din trecut. Regina va fi menținută, dar primul ministru va fi depus; administrația va trece in mâinele Francezilor. Ziarele celebrează luarea Tananarivei in termeni entuziaști. Temple zice că data de 30 septembrie însemnează îndeplinirea unei dorinți naționale nutrită de mult timp. Guvernul va propune Parlamentului crearea unei medalii pentru toți soldații corpului expediționar din Madagascar. IMin Vastul Corespondență specială al Evenimentului“. Vasluiul, târgul de care s’a vorbit in nenumărate rânduri, dacă ai ocasiunea să te ocupi numai de ei zilnic, vei găsi atâtea noutăți cât să poți umplea coloanele de informațiuni ale unei gezete. In fugă mni-ain luat voia a comunica următoarele, spre știința celor ce să interesează de acest fericit târg. Institutoarele de la școala No. 2 de fete obligă pe eleve a-și procura cărți de la anumite librării. Ar fi bine ca directoara școalei să mai citească ordinul ministerului de culte, prin care se impedică astfel de obligațiuni nepermise. * * Celebrul revisor școlar Alecu Vasiliu, care are toată autoritatea la Vaslui, spre rușinea tuturora, îndeplinește pe lângă misiunea de revisor și acea die prefect, primar, poliți, director de gimnasiu etc. Știm că din ordinul și bunele sale disposițiuni s’a mutat școala No. 1 de băeți in locul celei de fete no. 2 și vice versa. Aflu in acest moment că acest Vodă revizor in vederea apropiatei veniri a liberalilor la putere, ca să nu-și găsească mantaua cum și-a mai găsit’o* la Neamț tot pe vremea liberalilor, va strămuta aceste școli la locul lor, pregătindu-și totodată bagajele de ducă. Cu toată buna voință, gloria numelui seu se termină aci, de spaima și năluca ce a prins de liberali. Ba incă ce e mai mult, regretă că nu și-a regulat drepturile anilor sei de pensie, care s’au implinit incă din anul 1892. * Prin Însărcinarea distinsului director Mihai Pastia, elevii școalei No. 1 de băeți se duc in fiecare zi de serbătoare la biserică. Probabil, spre a insufla mai intuitiv copiilor dragostea de dumnezeu,r-nul Bălănescu, institutor suplinitor la acea școală face pe predicatorul. Azi* atât. _________________Lodg. " m» ni!«AXfiii !» jei» mumi, La lanou Ventura, Se ved in ogradă Multe harabale, Și mai sunt si’n stradă. Gotingi, camioane, Sergenți, epistați, Merg incoace’ncolo, Foarte aserați. Se împachetează, In căzuți se pune Tot ce Jlarbișonul A putut s’adune, De cănd prefectura l-a ’ncăput pe mână, Și unde, știu cu toții, A mers treaba strună. Dar nu încarcă numai Lăzi și geamantane, Căci, veci, mai de-o parte Vre-o trei camioane. Pline cu dosare De la prefectură, Găsesc înțeleaptă Aeastă mesură. Căci, ori ce s’ar zice, Sunt de cei ce scurmă, Și, deci, nu e bine, Sa rămâe urmă. Iat acte de-acele, N’o spun cu gând zeu, Care-ți fac buclucul Când nici gândești, zeu ! La Galați, văzură-ți Ce s’a întimplat, Fiindcă din vreme, Mesuri ... nu s’au luat. Deci prea bine face. Și -a plus bine raison, S’asigură astăzi lanca Barbișon. Dar de ce bagajul Își face acum. De ce se gătește Să plece la drum ? I-a scris Lascarache : „Bre cumnate-amu, „Ni s’o bre . . . aiasta „Ie-ți și te da , ■ ■ „Că plecăm cu toții „Care, încotro, „La consiliu Vodă, „Eri, a strigat, ho ! V’ajunge căt țara Ați pradat opt ani, V’ajunge și acuma Hai pașul, golanii lasă de ce ’ncarcă In trei camioane. Dosare și acte Să-mi scrii Bărbi soane ! FLISKI. In vino veritas Neînțelegerea in menaj. — Moravuri rele. Rusia din vin.—Crima. Arestarea, încă o dramă pasionată a avut loc in foburgul Montmartre și mai puțin explicabilă decât acea din strada Lamartine. Gelosia pare a fi unul din motive. Iată faptele : Sunt 45 zile de cinci o femee de 37 ani d-na Lhermitte, menajeră, lăsă pe bărbatul ei, pentru că o brutaliza. Profitând de libertate, deveni amanta unui lucrător bărbier, Victor Delattre, cu care locuia in strada Montmartre No. 07, 0 casă plătită cu 425 franci pe an. Bărbatul o lăsă in pace, pănă acuma citeva zile când incepu să o caute. Vinerea trecută alia locuința femeei sale și cearcă ca să intre la ea, dar i-a fost cu neputință. Atunci se întoarse la cârciumă și luă un pahar de vin așteptând-o afară. CRIMA A doua zi Lhermitte observă la domiciliul lui Delattre, că poarta deschisă dimineața, n’a mai fost inchisă și intră fără nici o opunere. Delattre dormea profund intră in fotoliu Voltaire. Lhermitte îl stringe de gât, așa că Delattre expiră iară a scoate vreun strigăt. Asasinul dispăru re 1ede la domiciliul seu din strada Levis. Un sfert de ceas după aceea d-na Lhermitte intră la amantul seu și-l găsi strangulat. Se anunță îndată comisarul poliției din cartierul Rochechouart. El trimete pe un sub-brigadir Baude de aresta pe Lhermitte, pe care il găsi dormind. D. Bertulus, jude instructor, se transportă la fața locului și procedă la interogarea asasinului care neagă crima sa. Spre sară insă, parchetul reușește să scoată mărturisirea crimei de la chiar Lhermitte. Aceasta se datorește numai după ce asasinul a fost imbatat bine. Procesul promite să fie interesant. De vânzare tiít iu de sămință de cea mai bună calitate fără corpuri streine și fără măsură. Doritorii sunt rugați a se adresa la administrația moșiei Jeffrești din județul Vaslui. EVENIMENTUL .«aga mi Comisiunile de apel ale recensămîntului general al contribuțiunelor directe din orașul și județul nostru (Iași) pe periodul viitor 1896-97 1900-901, vor începe a funcționa la 1 Octombrie curent și aceste comisiuni pe lingă președintele Trib. local și un delegat al fiscului, se vor compune conform art. TI. din legea de constatare și din președintele sau unul din vice-președinte ai consiliului județan. Casieria generală, a fost avizată de minister a convoca pe membrii comisiunei de apel. Cei nedreptățiți cu comisiunea de recensiment să se prezinte la comisiunea de apel. D-nii Uidău și Odobescu au fost numiți ca delegați din partea ministerului, pentru concursul de istorie, ce se va ține la universitatea din localitate. Dr. dr. Petrini a fost numit delegat din partea ministerului, împreună cu dl. dr. Măldărescu, pentru concursul de clinică infantilă. D. Alexandru Lahovari, ministrul afacerilor străine, a plecat azi dimineață, cu trenul de 8.35, la Sinaia, încă o probă că junimiștii sunt pe ducă și caută se-și asigure ciracii. Evaluările făcute de comisiunile de recensemânt, mai cu seamă in districte, au exasperat lumea La Râmnicu-Vâlcea nu sunt mai puțin decât 5,000 de contestațiuni. La Mehedinți, și Argeș sunt câte 2,000 contestații până acum, și pană la expirarea termenului de apel mai sunt 5 săptămâni. Dac e fire lti telegraf uri, au sosit de la București ordinele de permutare ale următorilor funcționari din oficiul telegrafo-pnștal din localitate pentru oficiul central București: D-nii Postelnicescu, Mihail C. Chiriak și Gheorghe Nemțanu. Numiții, luni irevocabil, vor pleca la București. Nenorocirea din strada Moara de focuri, femeea Anica Roman de loc din satul Tăcuta, pe cănd lucra la o casă in strada Moara de vînt, se duse se facă ceva mine;e, din nebăgare de samă varsă peste ea și era un mare cu apă ferbinte, opărindu și abdomenul și picioarele. Neorocita Anica a fost transportată in usturi mele cele mai sfîșietoare la spitalul sft. Spiridon. Trenul de București a sosit azi dimineața cu o întârziere de 45 de minute. X X 1895 O telegramă sosită eri de la Paris anunțit că Filostrat a fost predat autorităților franceze și că mane va fi ambarcat spre a fi adus in tară. Școalele de cadre înființate, una pe lingă corpurile I și II de armată, iar a doua pe lângă corpurile III și IV, vor începe să funcționeze la 1 Octombre. A fost înaintat, pe ziua de 1 Octombre 1895, in corpul ofițerilor sanitari de rezervă, la gradul de medic de batalion, doctorul in medicină, Bălăceanu Anibal, chemăndu-se tot d’odată a’și face stagiunea de un an, cerut de lege, la herghelia armatei . " A fost înaintat, pe ziua de 1 Octombre 1895, la gradul de medic de batalion, iara stagiu, doctorul in medicină Ionescu I. Trifan, repartizându-se ofițerilor sanitari de rezervă ai corpului II de armată , și Medicul de batalion stagiar Brănescu N. Alexandru, de la școala fiilor de militari Iași, a fost trecut in rezervă cu gradul ce posedă, pe ziua de 16 septembrie 1895, repartizându-se corpului IV de armată. 310 S’a acordat medalia Bene-merenti cl. 1 d-lui Aristide Peride, profesor la facultatea de medicină din Iași, pentru lucrările sale științifice. G’est déreizelant ! Mercuri, 27 septembrie, a avut loc in Birlad procesul Fang Schorr, inculpată cum că a furat niște obiecte de la decedatul I. M. R. Epureanu. Procesul a durat de la 1 pănă la 6 oare seara. După două oare de desbateri, tribunalul condamnă la 15 zile inchisoare pe inculpată cu drept de apel. Cetitorii iși aduc aminte de rolul scandalos, pe care-l juca femeea aceasta in conducerea ițelor politicei bîrlădene, pe vremea prefectului Gheorghies Emandi. Duminică 1 Octombrie, se va trage in localul expoziției din Cișmigiu Lotăria cooperatorilor romani. Comitetul lotăriei a și depus chiar azi suma câștigurilor cu valoarea de 50.000 la casieria primăriei capitalei, de unde cei norocoși vor putea imediat retrage sumele câștigate prezentând biletul. Lupta de azi anunță că dl. I. C. Georgian, profesor de istorie la liceul Sf. Sava din București, nu se va mai presenta la concursul pentru catedra de istorie medie și modernă de la universitatea din București, ce se va ține in Iași. Se știe că d. Georgian e radical. X Dl. Taiet a fost numit profesor de gimnastică la liceul internat model (scandal) din localitate. X din Iași pe d. Grigore Bîrjovanu in locul d-lui Gheorghe Bou demisionat. X PANU IN IAȘI. La gară. Dr. Bejan. — Un paner cu ouă, găini etc..- Vax. — Sava.— Bagajele.— Chirilă Cotu.—In trăsură Plecarea.— Azi cu trenul de nouă dimineața, au sosit din București d-nii Hurdan epitropul Sft. Spiridon, Grigore M. Buicliu și șeful radicalilor Guță Panu. La gară a fost primit de d-nii Mitică Andrei, Ștefan Sava bătăuș, dr. Bejan cu un paner cu ouă proaspete, găini, unt, puile la Mogoșești, Hax, Vasiliu Parton, Chirilă Cotu maslinarul, baș-bețivamil partidului, Lambrior, de mină cu escrocul Adam, Ioan Potlog și alții. Panu a fost coborit din vagon in brațe de dr. Began care i-a oferit panerul cu poc Ioane zicîndu-i: Ale tale, dintru ale tale Stăpine! Scapă-mă !!.... La care șeful cu un gest protector i-a răspuns : Habar se n’ai și a făcut semn lui Costică Cotu să ia panerul pe care l -a dus la trăsură. După aceea s’a intreținut cîteva minunte cu radicalii plouați pe care i-a încurajat zicîndu-se, să nu aibă nici o grijă căci vor rămânea mai departe la putere numai cu dl. Gatargiu și că d-sa nu înțelege a se face solidar cu un om capricios și smintit ca d. Carp. Urale puternice eșite din toate pepturile radicale, au salutat această fericită veste pentru dinșii,după aceea au plecat la otelul Budi, dind ordine ca pentru desară să se intrunească cu toții la Boltărece. D. NUMIRI ȘCOLARE Dl. George Giolac este numit definitiv la catedra sa de matematică de la gimnaziul din Fălticeni. D-na Maria Pop definitivă ia catedra de desemn la externatul secundar de fete din Birlad și dl. Teodor maistru de gimnastică la liceul din Birlad. Dl. dl. Eugen Ludovig sa numit pe ziua de 1 Octombrie subdirector al liceului internat din localitate in locul d- lui Gh. Lascar demisionat. Sa confirmat prin decret regal ca director al gimnaziului Alexandru cel Bun Ochi albaștri Am asistat la concertul dat mai dăunăzi de d-ra Maria Ropală. Lume nu tocmai multă, pentru că publicului nostru ii place să incurajeze tot ce-i strein. ..*Iar cei cari au asistat, au rămas entusiasmați de voacea plăcută a tinerei artiste, de dicțiunea sa clară, de perfecțiunea cu care câita artele cele mai grele. In program figura, pe lângă bucăți Clarice și o piesă românească „Ochi albaștri“. Aci cei mai profani chiar in ale muzicei, puteau să o admire, să se convingă că pe tânăra artistă viitorul cel mai splendid o așteaptă. Eram" emoționat, căci cu durere mi-am amintit că până și această nevinovată copilă este o victimă a unui politicianism infect, care împrăștie mii de franci la toți derbedeii și refuză un mic ajutor lnei artiste, care poate să faca față țerei sale. Arthur. Incunjurul sumei Cu târâboanța. D. și d-na Gallais, cari au pariat pe suma de* 10.000 de lei că vor face incunjurul sumei cu tărâboața in 2 ani, au plecat ori din piața Concordia. Sosiți la 2 oare fără un sfert, ambii voiajori au fost asaltați de lume care venise sa-i vadă. Ei au in jurul lor o eșarpă tricoloră cu inscripția : „Inconjurul pămîntului cu târăboanța.“ Tărăboanța care le servește la drum este lipită in roș și alb. La 10 oare, D. și d-na Gallais se pun in marș acompaniați de d. Ferdinand Lom. Voiajorii, in mijlocul curiosității genenerale, au parcurs strada Regală, Bulevardul, strada Voltaire, cursele de la Vincennes. ________________ Presa și crisa In articolul de fond de astăzi, NEUE FREIE PRESSE, se ocupă de crisa ministerială de astăzi. Iată ce spune organul vienez asupra cauzei care a provocat crisa. „Nu mai încape îndoială că la București există o crisa ministerială și că in curând întregul cabinet se va retrage, cu toate că dispune încă de majoritatea ca FOILETON supt Man Tüterara" ToroffAff (Amintiri din cazarmă) Potrivit de-nalt, cu ochii blinzi, fața bugedă, îmbrăcat cu o uniformă veche și aproape ferfenită, pe cap cu o bonetă unsă și decolorată de vreme. Goroabă, făcea de obicei o corvadă in ograda regimentului. Instrucție nu putea face ca oamenii, căci era slab, bolnav in coș, cum spunea el. —Talpa la pământ Goroabă! nici pasul nu vrei să faci ? Ricana, mă ’nțelegi, talpa la pămint ! Și se încerca Goroabă să facă instrucția după cum se arăta sergentul, dar nu-i ajutau puterile, căci era moale ca o petică. A ! nu vrei să te Înveți minte nu vrei sa faci insrucție, las pe mine, zicea sergentul, și Goroabă era veșnic la pluton de pedeapsă. Venise vremea când făceau instrucție cu arma. Mecanismul armei Manlicher nu l’a putut pricepe nici in ruptul capului. Și se muncea sergentul major Main-Liebe să-l învețe, dar degeaba ii era truda. Mânca bătăi Goroabă in front, de la sergentul major Main-Liche, și afurisitul de mecanism al armei a rămas pentru dinsul o taină nepătrunsă. Singele Ta năbușit o data și pe nas și pe gură când Main Liehe, scos din ftre.a lovit cu mânerul săbiei peste falcă atât de tare, incât a leșinat. La Hurie, teribila Hurie, un fruntaș Învăța pe Goroabă școala de soldat, dar nu pricepea nemica din acea harmalaie de cuvinte streine cari haidueau pe soldați — și din cari nici sergenții nu pricepeau boabă. Sergentul Main-Liche, vine și el o dată să vadă câtă ziurie știe Goroabă. Fruntașul ii spune că Goroabă o face pe prostu, și nu vrea să Învețe nimic. —A faci pa prostu! Lasă-i pă mâna mea, nu vrea să invețe tiuria ? D’apoi pe mulți i-am făcut eu oameni, am eu metoda mea și trag nădejde că și pe ăsta l’om scoate om. —Mă ce ești tu ? — Trăiți, don sergent major ! soldat in armata romana. Gine i comandantul suprem al armatei române ? Cine-i mă, n’auzi ? ....Don sergent major, Main-Liche. Mînăstirea din cer... idiotule, așa ai spus ?Măria Sa Regele Carol I. (Urmează citeva palme). M’ai înțeles? — ințele”să trăiți. Cine-i comandantul regimentului nostru ? M’auzi, ce te’ntreb ? Cine-i ? .. .Don Căpitan Stigleț. Auzi rcanai ? se face prost. Crezi că ai să improstești miliția ? Te gândești la Măriuca ? (Tresc, pleosc, iar s’auzi răsunind pe obrazul lui Goroabă). —Don Colonel Ghiagă. Ai înțeles ? In fes, trăiți. Gita pane are 1 soldat pe zi ? ...O mie 35 de tiligrame. Auzi, ești mâncăcios, idiotule !iarăși ghionturi’ —Cu rachiu are un soldat pe zi? —1. kiloman 750 de dramuri. —Auzi bețiv? iți place rachiul? Las’că ți-oi da eu rachiu. Te faci prost ca sa scapi de miliție? Fu ți-s tată deacu’nainte. Ori ai să înveți tiurie ca să ieși om, ori nu din două una. Iți bag baioneta in tine, iicane. Mă faci de-mi stric peptul cu un idiot ca tine, și nu vrei să asculți de ordinele superiorului ? (Iară și palme). Dar de ce-i bați d-le sergent major, nu vezi, că-i bolnav, oftigos și pe lângă asta e și prost, nu pricepe boabă din toate cine-i spui,—i-am zis lui Main-Liche: -Nu vre d-le să priceapă, nu-i prost, —e idiot de cei ai dracului. Nu știi d-ta cui draci are intrinsul ! Zilele mit-au mincat de al de ăștia, de 13 ani de cind fac miliție. Dar ori să facă miliție ori nu, din două una, și las pe mine. Așa-si la început, o fac #pă prostu, dar știi d-ta vorba, ursul din pădure învață de nevoe să joace, dar omul că-i om și are minte ! Am să-l învăț cu minte pe idiot. Goroabă, ranița’n spate, și pas geamnastic cu dînsa prin curtea regimentului, 1 ceas , după aceia la arest. Înțeles, trăiți, don sergent. —Ei* domnule”, să vezi ce am să scot eu dintrinsul. Ba cu oleacă de palme, ba cu ghionturi la măsele, ba cu arest, și de la o vreme se moae băutul. Capul mi-1 pun că in 2 săptămâni de m’ou ținea de el, il scot la capăt. 1l vedeam uneori pe Coroabă fiind ginditor intr’un colț din ograda regimentului. Ce ai Coroabă! il întreb o dată, la d-le, mă doare in coș. Dl. sergent major Main-Liche mă rupe in bătăi. Zice că mă fac prost și vrea să scap de miliție. La vizita doftorului nu vrea să mă trimită, zice că d-lui e doftor. M’a căutat m’a bocănit cu degetul la piept, m’a căutat la mână, mi-a pus mina la cap, și mi-a spus : Daca’ș fi și eu așa de sănătos ca tine! O dată, am căzut in ograda regimentului cu ranița in spate, și m’a dus la termelie, dar don sergent Main Liebe mi-a dat o băutură amară ca ferea, zicea că-i „chilină Mai rău mi-a făcut. Când a venit doftorul a doua zi a spus că n’am nemica, mi-a dat iar afurisita de chilină, și m’a trimis la companie. Of! domnule, ce zîle-am ajuns, vai de măicunța mea, mai bine nu mă mai nășteam pe lumea asta. Armata-i ocnă, nu alta. N’am să ies cu zile de aici. Au să mă omoare. Stătea, cum spuneam, cufundat in ginduri intr’un colț al ogrăzei, La ce se gîndea oare ?... Șiragul întreg al amintirilor ii defilau pe dinainte. Se vedea copil, in satul lui, incunjurat de o mamă duioasă, care se uita la dinsul ca la ochii din cap de frați și surori in acea vreme fericită când nici o grijă nu-i increțea fruntea, se vedea flăcău... la horă din sat in zi de sărbătoare, rotindu-se in jurul fetelor, și aruncind ochiade, Măriucăi ori șopotind cu ea... isi amintea apoi de ziua sorților, cum î’au luat la oaste cum la bocit masa, baba Ilinca, și cu surorile lui și Măriuca... in urmă se vedea soldat și-și blăstăma soarta care Ta adus in halul acesta nenorocit. —Coroabă se auzi un glas, vino mcoa. Era sergentul Main Liebe. Tu ești băut bun, scapă-mă de un bucluc. Azi ai luat solda, dă-mi un franc și Li-l dau numai decit la cealaltă soldă. —Trăiți, din sergent major, dar... — Nu fii șiret Goroabă, scapă-mă de bucluc, căci te-oi scăpa și eu. N’ai auzit tu vorbind, că sergentul major e sufletul companiei ? .... S’a dezlegat Goroabă o băsmăluță și i-ai dat francul La soldă cere francul sergentului major. Ce visezi, mă! Mi-ai dat mie vr’un franc ? Îndrăznești zicane să mă faci pă mine tâlhar ? Două zile sala de poliție pentru insulta adusă superiorului, și am să te pun și la raport-De scîrbă și din pricina relelor tratamente, Goroa”bă care era țicnit de o fuga, s’a imbolnăvit greu. Se ducea el la vizita doctorului, dar acesta ii spunea că n are nimica și-i trimitea la front. Intr’o zi a căzut in front și sau dus pe targă la spital, aproape fară simțiri. Lau pus in aceiași sală in care eram și eu, e o sala foarte lungă, naltă, îngustă și de o curățenie strașnică. Cu privirile rătăcite, cu 2 pete mari roze pe fată—o tusa seacă nu-1 slăbea nici de cum.