Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-01 / nr. 769

769 BARCELONA. Studenții­­ ai straiului in Universitate, ei au spart f­restele, au mn­­pedicat cursurile și au cerut demisiunea rectorului. La oarele 6 și jum., studenții s-au di­rijat catră spital și au încercat a sparge poarta.­Gendarmeria a șarjat mulțimea. Profesorul Rucu a recomandat calmul si ordinea. ___ Din treacăt — Intr’un cerc de radicali. — ■Ei, m­on eher, ce ne facem noi dacă vin liberalii la putere, întreabă un ra­dical pe șeful lor.­­Ce să facem dragă, schimbăm ca­mera și senatul in bolta­ rece. NICI­. Francezii in Madagascar Evenimentul a anunțat cel iritar in Iași si spre luarea Tananarivei de francezi.—­­Asta­zi putem da oare­care amănunte. Guvernul francez a adresat generalului Duchesne și trupelor o telegramă de fe­licitare, in numele intregei Francii și a guvernului Republicei. — Fată conținutul telegramei : „Admirabilele voastre trupe au bine­­„meritat de la Patrie. Franța ne mulțu­­­mește pentru marele serviciu ce i-ați să­­„cut"și pentru exemplul ce ați dat. Ați „dove­dit o dată mai mult că nu există „vr’un obstacol sau primejdie care să nu ”,se poată învinge cu metodă, curagiu și „singe rece. Sunteți numit mare ofițer al „Legiunei de onoare Se asigură că tratatul semnat de gene­ralul Duchesne nu institue anexarea Ma­dagascarului, ci un protector mai riguros de­cit cel din trecut. Regina va fi men­ținută, dar primul ministru va fi depus; administrația va trece in mâinele Fran­cezilor. Ziarele celebrează luarea Tananarivei in termeni entuziaști. Temple zice că data de 30 septembrie însemnează îndeplinirea unei dorinți naționale nutrită de mult timp. Guvernul va propune Parlamentului crearea unei medalii pentru toți soldații corpului expediționar din Madagascar. IMin Va­stul Corespondență specială a­l Evenimentului“. Vasluiul, târgul de care s’a vorbit in nenumărate rânduri, dacă ai ocasiunea să te ocupi numai de ei zilnic, vei găsi atâtea noutăți cât să poți umplea coloa­nele de informațiuni ale unei gezete. In fugă mni-ain luat voia a comunica urmă­toarele, spre știința celor ce să intere­sează de acest fericit târg. Institutoarele de la școala No. 2 de fete obligă pe eleve a-și procura cărți­­ de la anumite librării. Ar fi bine ca directoara școalei să mai citească ordinul ministe­rului de culte, prin care se impedică ast­­fel de obligațiuni neper­mise. * * Celebrul revisor școlar Alecu Vasi­liu, care are toată autoritatea la Vaslui, spre rușinea tuturora, îndeplinește pe lângă misiunea de revisor și acea die prefect, primar, poliț­i, director de gimnasiu etc. Știm că din ordinul și bunele sale dispo­­sițiuni s’a mutat școala No. 1 de băeți in locul celei de fete no. 2 și vice versa. Aflu in acest moment că acest Vodă re­vizor in vederea apropiatei veniri a li­bera­lilor la putere, ca să nu-și găsească mantaua cum și-a mai găsit’o* la Neamț tot pe vremea liberalilor, va strămuta a­­ceste școli la locul lor, pregătindu-și tot­odată bagajele de ducă. Cu toată buna voință, gloria numelui seu se termină aci, de spaima și năluca ce a prins de liberali. Ba incă ce e mai mult, regretă că nu și-a regulat drepturile anilor sei de pensie, care s’au implinit incă din anul 1892. * Prin Însărcinarea distinsului director Mihai Pastia, elevii școalei No. 1 de bă­eți se duc in fie­care zi de serbătoare la biserică. Probabil, spre a insufla mai in­tuitiv copiilor dragostea de dumnezeu,­­r-nul Bălănescu, institutor suplinitor la acea școală face pe predicatorul. Azi* atât. _________________Lodg. " m» ni!«AXfiii !» je­i» m­u­mi, La lanou Ventura, Se ved in ogradă Multe harabale, Și mai sunt si’n stradă. Gotingi, camioane, Sergenți, epistați, Merg in­coace’n­colo, Foarte aserați. Se împachetează, In căzuți se pune Tot ce Jlarbișon­ul A putut s’adune, De că­nd prefectura l-a ’ncăpu­t pe mână, Și­ unde, știu cu toții, A mers treaba strună. Dar nu încarcă numai Lăzi și geamantane, Căci, veci, mai de-o parte Vre-o trei camioane. Pline cu dosare De la prefectură, Găsesc înțeleaptă Aeastă mesură. Căci, ori ce s’ar zice, Sunt de cei ce scurmă, Și, deci, nu e bine, Sa rămâe urmă. Iat acte de-acele, N’o spun cu gând zeu, Care-ți fac buclucul Când nici gândești, zeu ! La Galați, văzură-ți Ce s’a întimplat, Fiind­că din vreme, Mesuri ... nu s’au luat. Deci prea bine face. Și -a­­ plus­­ bine raison, S’asigură astă­zi lanca Barbișon. Dar de ce bagajul Își face acum. De ce se gătește Să plece la drum ? I-a scris Lascarache : „Bre cumnate-amu, „Ni s’o bre . . . aiasta „Ie-ți și te da , ■ ■ „Că plecăm cu toții „Care, încotro, „La consiliu Vodă, „Eri, a strigat, ho ! V’ajunge căt țara Ați pradat opt ani, V’ajunge și­ acuma Hai pașul, golani­i lasă de ce ’ncarcă In trei camioane. Dosare și acte Să-mi scrii Bărbi­ soane ! FLISKI. In vino veritas Neînțelegerea in menaj. — Moravuri rele. Rusia din vin.—Crima. Arestarea, încă o dramă pasionată a avut loc in foburgul Montmartre și mai puțin expli­cabilă de­cât acea din strada Lamartine. Gelosia pare a fi unul din motive. Iată faptele : Sunt 45 zile de cinci o femee de 37 ani d-na Lhermitte, menajeră, lăsă pe bărba­tul ei, pentru că o brutaliza. Profitând de libertate, deveni amanta unui lucrător bărbier, Victor Delattre, cu care locuia in strada Montmartre No. 07, 0 casă plătită cu 425 franci pe an. Bărbatul o lăsă in pace, pănă acuma cite­va zile când incepu să o caute. Vine­rea trecută alia locuința femeei sale și cearcă ca să intre la ea, dar i-a fost cu neputință. Atunci se întoarse la cârciumă și luă un pahar de vin așteptând-o afară. CRIMA A doua zi Lhermitte observă la domi­ciliul lui Delattre, că poarta deschisă di­mineața, n’a mai fost inchisă și intră fără nici o opunere. Delattre dorm­ea profund intră in fotoliu Voltaire. Lhermitte îl strin­­ge de gât, așa că Delattre expiră iară a scoate vreun strigăt. Asasinul dispăru re­ 1­ede la domiciliul seu din strada Levis. Un sfert de ceas după aceea d-na Lher­mitte intră la amantul seu și-l găsi stran­gulat. Se anunță îndată comisarul poliției din cartierul Rochechouart. El trimete pe un sub-brigadir Baude de aresta pe Lhermitte, pe care il găsi dormind. D. Bertulus, jude instructor, se trans­portă la fața locului și procedă la inte­rogarea asasinului care neagă crima sa. Spre sară insă, parchetul reușește să scoată mărturisirea crimei de la chiar Lhermitte. Aceasta se datorește numai după ce a­­sasinul a fost imbatat bine. Procesul promite să fie interesant. De vânzare tiít­ iu de sămință de cea mai bună calitate fără corpuri streine și fără măsură. Doritorii sunt rugați a se adresa la ad­ministrația moșiei J­effrești din jude­țul Vaslui. EVENIMENTUL .«aga mi Comisiunile de apel ale recensămîntu­­lui general al contribuțiunelor directe din orașul și județul nostru (Iași) pe periodul viitor 1896-97 1900-901, vor începe a funcționa la 1 Octombrie curent și aceste comisiuni pe lingă președintele Trib. lo­cal și un delegat al fiscului, se vor com­pune conform art. TI. din legea de con­statare și din președintele sau unul din vice-președinte ai­ consiliului județan. Casieria generală, a fost avizată d­e mi­nister a convoca pe membrii comisiunei de apel. Cei nedreptățiți cu comisiunea de re­­censiment să se prezinte la comisiunea de apel. D-nii Ui­dău și Odobescu au fost numiți ca delegați din partea ministerului, pen­tru concursul de istorie, ce se va ține la universitatea din localitate.­­ Dr. dr. Petrini a fost numit delegat din partea ministerului, împreună cu dl. dr. Măldărescu, pentru concursul de clinică infantilă. D. Alexandru Lahovari, ministrul afa­cerilor străine, a plecat azi dimineață, cu trenul de 8.35, la Sinaia, încă o probă că junimiștii sunt pe ducă și caută se-și asigure ciracii.­ ­ Evaluările făcute de comisiunile de re­­­­censemânt, mai cu seamă in districte, au exasperat lumea La Râmnicu-Vâlcea nu sunt mai puțin de­cât 5,000 de contestațiuni. La Mehe­dinți, și Argeș sunt câte­­ 2,000 contestații până acum, și pană la expirarea termenu­lui de apel mai sunt 5 săptămâni. D­ac­ e fire lti te­legraf­ uri, au sosit de la București ordinele de­­ permutare ale următorilor funcționari din oficiul telegrafo-pnștal din localitate pentru oficiul central București: D-nii Postelnicescu, Mihail C. Chiriak și Gheorghe Nemțanu. Numiții, luni irevocabil, vor pleca la­­ București. Nenorocirea din strada Moara de foc­uri, femeea Anica Roman de loc din satul Tăcuta, pe cănd lucra la o casă in strada Moara de vînt, se duse se facă ceva mine;­­e, din nebăgare de samă varsă peste ea și era un mare cu apă ferbinte, opă­ri­ndu și abdomenul și picioarele. Ne­orocita Anica a fost transportată in usturi mele cele mai sfîșietoare la spitalul sft. Spiridon. Trenul de București a sosit azi dimi­neața cu o întârziere de 45 de minute. X X 1895 O telegramă sosită eri de la Paris a­­n­un­țit că Filostrat a fost predat autori­tăților franceze și că mane va fi ambar­­cat spre a fi adus in tară.­­ Școalele de cadre înființate, una pe lin­gă corpurile I și II de armată, iar a doua pe lângă corpurile III și IV, vor începe să funcționeze la 1 Octombre.­­ A fost înaintat, pe ziua de 1 Octombre 1895, in corpul ofițerilor sanitari de re­zervă, la gradul de medic de batalion, doctorul in medicină, Bălăceanu Anibal, chemăndu-se tot­­ d’o­dată a’și face stagiu­nea de un an, cerut de lege, la herghe­lia armatei . " A fost înaintat, pe ziua de 1 Octombre 1895, la gradul de medic de batalion, iara stagiu, doctorul in medicină Ionescu I. Trifan, repartizându-se ofițerilor sanitari de rezervă ai corpului II de armată , și Medicul de batalion stagiar Brănescu N. Alexandru, de la școala fiilor de mi­litari Iași, a fost trecut in rezervă cu gradul ce posedă, pe ziua de 16 septem­brie 1895, repartizându-se corpului IV de armată. 310 S’a acordat medalia Bene-merenti cl. 1 d-lui Aristide Peride, profesor la facul­tatea de medicină din Iași, pentru lucră­rile sale științifice. G’est déreizelant ! Mercuri, 27 septembrie, a avut loc in Birlad procesul Fang Schorr, inculpată cum că a furat niște obiecte de la dece­datul I. M. R. Epureanu. Procesul a du­rat de la 1 pănă la 6 oare seara. După două oare de desbateri, tribunalul con­damnă la 15 zile inchisoare pe inculpată cu drept de apel. Cetitorii iși aduc aminte de rolul scan­­dalos, pe care-l juca femeea aceasta in conducerea ițelor politicei bîrlădene, pe vremea prefectului Gheorghies Emandi.­­ Duminică 1 Octombrie, se va trage in localul expoziției din Cișmigiu Lotăria cooperatorilor romani. Comitetul lotăriei a și depus chiar azi suma câștigurilor cu valoarea de 50.000 la casieria pri­măriei capitalei, de unde cei norocoși vor putea imediat retrage sumele câștigate prezentând biletul.­­ Lupta de azi anunță că dl. I. C. Geor­gian, profesor de istorie la liceul Sf. Sava din București, nu se va mai presenta la concursul pentru catedra de istorie medie și modernă de la universitatea din Bucu­rești, ce se va ține in Iași. Se știe că d. Georgian e radical. X Dl. Taiet a fost numit profesor de gim­nastică la liceul internat model (scandal) din localitate. X din Iași pe d. Grigore Bîrjovanu in locul d-lui Gheorghe Bou demisionat. X PANU IN IAȘI. La gară.­­ Dr. Bej­an. — Un paner cu ouă, găini etc..- Vax. — Sava.— Bagajele.— Chirilă Cotu.—In trăsură Plecarea.— Azi cu trenul de nouă dimineața, au sosit din București d-nii Hurdan epitro­­pul Sft. Spiridon, Grigore M. Buicliu și șeful radicalilor Guță Panu. La gară a fost primit de d-nii Mitică Andrei, Ștefan Sava bătăuș, dr. Bejan cu un paner cu ouă proaspete, găini, unt, pui­le la Mogoșești, Hax, Vasiliu Parton, Chirilă Cotu maslinarul, baș-bețivamil partidului, Lambrior, de mină cu escrocul Adam, Ioan Potlog și alții. Panu a fost coborit din vagon in brațe de dr. Began care i-a oferit panerul cu poc Ioane zicîndu-i: Ale tale, dintru ale tale Stăpine! Scapă-mă !!.... La care șeful cu un gest protector i-a răspuns : Habar se n’ai și a făcut semn lui Costică Cotu să­­ ia panerul pe care l -a dus la trăsură. După aceea s’a intre­­ținut cîteva minunte cu radicalii plouați pe care i-a încurajat zicîndu-se, să nu aibă nici o grijă căci vor rămânea mai departe la putere numai cu dl. Gatargiu și că d-sa nu înțelege a se face solidar cu un om capricios și smintit ca d. Carp. Urale puternice eșite din toate peptu­­rile radicale, au salutat această fericită veste pentru dinșii,­după aceea au ple­cat la otelul Budi, dind ordine ca pentru desară să se intrunească cu toții la Boltă­­rece. D. NUMIRI ȘCOLARE Dl. George Giolac este numit definitiv la catedra sa de matematică de la gim­naziul din Fălticeni. D-na Maria Pop definitivă ia catedra de desemn la externatul secundar de fete di­n Birlad și dl. Teodor maistru de gim­nastică la liceul din Birlad. Dl. dl. Eugen Ludovig sa numit pe­­ ziua de 1 Octombrie sub­director al li­ceului internat din localitate in locul d- lui Gh. Lascar demisionat. Sa confirmat prin decret regal ca di­rector al gimnaziului Alexandru­ cel­ Bun Ochi albaștri Am asistat la concertul dat mai dău­­năzi de d-ra Maria Ropală. Lume nu toc­mai multă, pentru că publicului nostru ii place să incurajeze tot ce-i strein. ..*I­ar ce­i cari au asistat, au rămas en­­tusiasmați de voacea plăcută a tinerei artiste, de dicțiunea sa clară, de perfec­țiunea cu care câita artele cele mai grele. In program figura, pe lângă bucăți Cla­rice și o piesă românească „Ochi albaștri“. Aci cei mai profani chiar in ale­­ mu­­zicei, puteau să o admire, să se convingă că pe tânăra artistă viitorul cel mai splen­did o așteaptă. Eram" emoționat, căci cu durere mi-am amintit că până și această nevinovată co­pilă este o victimă a unui politicianism infect, care împrăștie mii de franci la toți derbedeii și refuză un mic ajutor l­­nei artiste, care poat­e să faca față țerei sale. Arthur. Incunjurul sumei Cu târâboanța. D. și d-na Gallais, cari au pariat pe su­ma de* 10.000 de lei că vor face incunjurul sumei cu tărâboața in 2 ani, au plecat ori din piața Concordia. Sosiți­ la 2 oare fără un sfert, ambii voiajori au fost asaltați de lume care ve­nise sa-i vadă. Ei au in jurul lor o eșarpă tricoloră cu inscripția : „Inconjurul pămîntului cu tâ­­răboanța.“ Tărăboanța care le servește la drum este lipită in roș și alb. La 10 oare, D. și d-na Gallais se pun in marș acompaniați de d. Ferdinand Lom. Voiajorii, in mijlocul curiosității gene­­nerale, au parcurs strada Regală, Bule­vardul, strada Voltaire, cursele de la Vincennes. ________________ Presa și crisa In articolul de fond de astă­zi, NEUE FREIE PRESSE, se ocupă de crisa mi­nisterială de astă­zi. Iată ce spune organul vienez asupra ca­uzei care a provocat crisa. „Nu mai încape îndoială că la Bucu­rești există o crisa ministerială și că in curând întregul cabinet se va retrage, cu toate că dispune încă de majoritatea ca­ FOILETON supt Man Tüterara" ToroffAff (Amintiri din cazarmă) Potrivit de-nalt, cu ochii blinzi, fața bu­­gedă, îmbrăcat cu o­­ uniformă veche și a­­proape ferfenită, pe cap cu o bonetă unsă și decolorată de vreme. Goroabă, făcea de obicei o cor­vadă in ograda regimentului. Instrucție nu putea face ca oamenii, căci era slab, bolnav in coș, cum spunea el. —Talpa la pământ Goroabă! nici pasul nu vrei să faci ? Ricana, mă ’nțelegi, tal­pa la pămint ! Și se încerca Goroabă să facă instrucția după cum se arăta sergentul, dar nu-i a­­jutau puterile, căci era moale ca o petică. A ! nu vrei să te Înveți minte nu vrei sa faci insrucție, las pe mine, zicea sergen­tul, și Goroabă era veșnic la pluton de pedeapsă. Venise vremea când făceau instrucție cu arma. Mecanismul armei Manlicher nu l’a putut pricepe nici in ruptul capului. Și se muncea sergentul major Main-Liebe să-l învețe, dar degeaba ii era truda. Mânca bătăi Goroabă in front, de la sergentul major Main-Liche, și afurisitul de mecanism al armei a rămas pentru dinsul o taină nepă­trunsă. Singele Ta năbușit o data și pe nas și pe gură când Main Liehe, scos din ftre.­­a lovit cu mânerul săbiei peste falcă a­­tât de tare, in­cât a leșinat. La Hurie, teribila Hurie, un fruntaș În­văța pe Goroabă școala de soldat, dar n­u pricepea nemica din acea harmalaie de cuvinte streine cari haidueau pe soldați — și din cari nici sergenții nu pricepeau boabă. Sergentul Main-Liche, vine și el o dată să vadă câtă ziurie știe Goroabă. Fruntașul ii spune că Goroabă o face pe prostu, și nu vrea să Învețe nimic. —A faci pa prostu! Lasă-i pă mâna mea, nu vrea să invețe tiuria ? D’apoi pe mulți i-am­ făcut eu oameni, am eu me­toda mea și trag nădejde că și pe ăsta l’om­­ scoate om. —Mă­­ ce ești tu ? — Trăiți, don sergent major ! soldat in armata romana. Gine­ i comandantul suprem al arma­tei române ? Cine-i mă, n’auzi ? ....Don sergent major, Main-Liche. Mînăstirea din cer... idiotule, așa ai spus ?Măria Sa Regele Carol I. (Urmează cite­va palme). M’ai înțeles­? — ințele”să trăiți. Cine-i comandantul regimentului nos­tru ? M’auzi, ce te’ntreb ? Cine-i ? .. .Don Căpitan Stigleț. Auzi r­canai ?­ se face prost. Crezi că ai să im­prostești miliția ? Te gândești la Mă­­riuca ? (Tresc, pleosc, iar s’auzi răsunind pe obrazul lui Goroabă). —Don Colonel Ghiagă. Ai înțeles ? In fes, trăiți. Gita pane are 1 soldat pe zi ? ...O mie 35 de tiligrame. Auzi, ești m­âncăcios, idiotule !­­iară­și ghionturi’ —Cu­ rachiu are un soldat pe zi? —1. kiloman 750 de dramuri. —Auzi bețiv? iți place rachiul? Las’că ți-oi da eu rachiu. Te faci prost ca sa scapi de miliție? Fu ți-s tată de­­acu’nainte. Ori ai să înveți tiurie ca să ieși om, ori nu din două una. Iți bag baio­­neta in tine, iicane. Mă faci de-mi stric peptul cu un idiot ca tine, și nu vrei să asculți de ordinele superiorului ? (Iară­ și palme). Dar d­e ce-i bați d-le sergent major, nu vezi, că-i bolnav, oftigos și pe lângă asta e și prost, nu pricepe boabă din toate ci­­ne-i spui,—i-am­ zis lui Main-Liche: -Nu vre d-le să priceapă, nu-i prost, —e idiot de cei ai dracului. Nu știi d-ta cu­i draci are intrinsul ! Zilele mit-au min­­ca­t de al de ăștia, de 13 ani de cind fac miliție. Dar ori să facă miliție ori nu, din două una, și las pe mine. Așa-s­­i la început, o fac #pă prostu, dar știi d-ta vorba, ursul din pădure învață de nevoe să joace, dar omul că-i om și are minte ! Am să-l învăț cu minte pe idiot. Goroabă, ranița’n spate, și pas geam­­nastic cu dînsa prin curtea regimentului, 1 ceas , după aceia la arest. Înțeles, trăiți, don sergent. —Ei* domnule”, să vezi ce am să scot eu dintrinsul. Ba cu o­leacă de palme, ba cu ghionturi la măsele, ba cu arest, și de la o vreme se moae băutul. Capul mi-1 pun că in 2 săptămâni de m’o­u ținea de el, il scot la capăt. 1l vedeam une­ori pe Coroabă fiind gin­­ditor intr’un colț din ograda regimentului. Ce ai Coroabă! il întreb o dată, la d-le, mă doare in coș. Dl. sergent major Main-Liche mă rupe in bătăi. Zice că mă fac prost și vrea să scap de mi­liție. La vizita doftorului nu vrea să mă trimită, zice că d-lui e doftor. M’a căutat m’a bocănit cu degetul la piept, m­’a cău­tat la mână, mi-a pus mina la cap, și mi-a spus : Daca’ș fi și eu așa de sănătos ca tine! O dată, am căzut in ograda regimentu­lui cu ranița in spate, și m’a dus la ter­­melie, dar don sergent Main Liebe mi-a dat o băutură amară ca ferea, zicea că-i „chilină Mai rău mi-a făcut. Când a venit doftorul a doua zi a spus că n’am nemica, mi-a dat iar afurisita de chilină, și m’a trimis la companie. Of! domnule, ce zîle-am ajuns, vai de m­ăicun­ța mea, mai bine nu mă mai năș­team pe lumea asta. Armata-i ocnă, nu alta. N’am să ies cu zile de aici. Au să mă omoare. Stătea, cum spuneam, cufundat in gin­­duri intr’un colț al ogrăzei, La ce se gîn­­dea oare ?... Șiragul întreg al amintirilor ii defilau pe­­ dinainte. Se vedea copil, in satul lui, incunjurat de o mamă duioasă, care se uita la dinsul ca la ochii din cap de frați și surori in acea vreme fericită când nici o grijă nu-i increțea fruntea, se vedea flăcău... la horă din sat in zi de sărbătoare, rotindu-se in jurul fetelor, și aruncind ochiade, Măriucăi ori șopotind cu ea... isi amintea apoi de ziua sorților, cum î’au luat la oaste cum la bocit ma­sa, baba Ilinca, și cu surorile lui și Mă­­riuca... in urmă se vedea soldat și-și blăs­­tăma soarta care Ta adus in halul aces­ta nenorocit. —Coroabă se auzi un glas, vino m­­coa. Era sergentul Main Liebe. Tu ești băut bun, scapă-mă de un bucluc. Azi ai luat solda, dă-mi un franc și Li-l dau numai de­cit la cea­laltă soldă. —Trăiți, din sergent major, dar... — Nu fii șiret Goroabă, scapă-mă de bu­cluc, căci te-oi scăpa și eu. N’ai auzit tu vorbind, că sergentul major e sufletul companiei ? .... S’a dezlegat Goroabă o băsmăluță și i-ai dat francul La soldă cere francul sergentului ma­jor. Ce visezi, mă! Mi-ai dat mie vr’un franc ? Îndrăznești zicane să mă faci pă mine tâlhar ? Două zile sala de poliție pentru insulta adusă superiorului, și am să te pun și la raport-De scîrbă și din pricina relelor trata­mente, Goroa”bă care era țicnit de o fu­ga, s’a im­bolnăvit greu. Se ducea el la vizita doctorului, dar acesta ii spunea că n are nimica și-i trimitea la front. Intr’o zi a căzut in front și sau dus pe targă la spital, aproape fară simțiri. Lau pus in aceiași sală in care eram și eu, e o sala foarte lungă, naltă, îngustă și de o curățenie strașnică. Cu privirile rătăcite, cu 2 pete mari roze pe fată—o tusa seacă nu-1 slăbea nici de cum.

Next