Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-26 / nr. 789

ANUL III 789 ABONAMENTE SpecLacția. la Tipografia Evenimentului STRADA ȘT­EFAN CEL MARE No. 38- Iași UN NUMĂR io BANI d­­e pi Ti­l’l Lei 24-pe 6 luni 12— pe 3 luni 6-Pentru străinătate, un an 36-Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. R. SGORTESCU JOI 26 OCTOMVRIE 1895 "minciuni Inserții și Reclam Pe pagina I linia garmond . Lei 4 -Pe pagina 112 -Pe III 50 Pe IV 25 I­n număr 1 © bwiL /CTIȘ», / *• * -A­d-mir­istratia:­­ LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN GEL MAREȚ**­^-­ La Catu­­r­ iu. Sumurui Cronica septăm­ănei Pentru d. ministru al instrucțiu­iei. Regele Greciei. Evenimentele din Turcia. O causă celebră, In primăvară. Informațiuni Telegnne Cronica septamânei Cei vechi aveau zile faste și nefaste, a­­decă cum am zice, zile care le purtau noroc, și altele care le aduceau tocmai contrariul. Și noi avem inca remășiți din asemenea credinți. Câți sunt cari nu vor sa plece nici o flata Alarța la drum, sau câte temei refuză de a lucra Vinerea. Dar să vede că și in această privință, ca in toate celelalte, am trebuit să tăcem progrese însemnate asupra celor vechi. Noi am ajuns să avem săptămăni nefaste. * fi* Una din ele este și săptămâna aceasta in care ne aflăm. Uf! Cât de greu apasă asupra bieților conservatori. Iată-i che­mați pentru a Ji se ceti decretul de dizol­vare a corpurilor legiuitoare. De azi ina­­inte adio diurne, adio leturi grase, adio afaceri nenumerate, adio bilet gratis la drumul de fier, și câte și mai câte. De azi inainte *le-au perdut pe toate și cine știe cât de indepartată este acea fe­ricită* săptămănă, care le va putea reda pe acestea! Câți din ei nu vor mai întâl­ni o, poate nici o dată! Nefastă și blestămată săptămâna! * * * Tot in cursul acestei săptămăni s’a di­zolvat și consiliul comunal din Iași! Bie­ții radicali! Cât vor fi blestămat și ei a­­ceasta săptămâna, nenorocită pentru dinșii! Ce va mai face de acum Bădărău, orato­rul nocturn, ne mai putând acoperi cu mușamale pe nici unul din antreprenorii lucrărilor primăriei, celor cu devizuri și planuri neisprăvite ? D’apoi Grigorovici d’apoi Nicoladhe, care nu va mai putea cu­nuna de acum, pe ni­mene, in schimbul a 1500 de lei pe lună. Dar bietul Faur, ofițerul onorific ? Adio, și pentru tot­dea­­una adio tuturor acestor bunătăți comunale, pentru bieții radicali, cari se deprinseseră a considera Primăria ca pe o proprietate a lor. Singura con­­solație pentru această nenorocire căzută pe capul bieților radicali este bucuria sin­ceră și puternic manifestată pe care au arătat-o bieții funcționari comunali, cari erau tiranizați și umiliți de democrații radicali și caii și pe deasupra erau obli­gați să facă, de hatârul lui Bădărău, și servici de noapte. Dar dacă săptămâna aceasta n’ar aduce pacoste de căi conservatorilor nu ne-am­ scârbi de foc și nu ne-ar durea macar ca­pul. Dar vai, uitați-vă cu toții căt de re­pede vine pe calul seu sf. Dimitrie și ne cere birul seu regulat,­ chiria ! Vai, i­ată-l pe sf. Dimitrie ca bate deja la ușa noa­stră a tuturora și a celui bogat ca și a celui sarac, și a conservatorilor ca­­ și a liberalilor ! Vai! sf. Dimitrie, cât ești de crud și nemilos ! Da ce nu voești să ne cruți ma­car pe noi liberalii ? Du-te la conservatori, la boeri , ei au agonisit mulți bani albi pentru zile negre și la dânșii vei putea intimpina o primire mai favorabilă. Sf. Dimitrie, la rău timp ai sosit chiar pen­tru conservatori, căci in această săptă­­m­ână au avut destule alte nenorociri. Dar și mai la rău timp sosești la ușa săracului. Mă gândesc câte necazuri și mizerii vor suferi zilele acestea atățea oameni nevocși, pe cari proprietarii ne­miloși nu voiesc să-i fugăciue. In căte case germane se vor auzi in această săp­­tămână atâtea oftaturi și suspinuri, cât nu se aud in cursul întregului an. Ah ! Sf. Dimitrie, de ce nu ești mai îngăduitor ! * * Există insă in Iași un om, pe care toate nenorocirile aduse de săptămâna aceasta nefastă ’i atinge mai mult de­cât pe toți. Acest om este Ianca Ventura. Numai el știe toate nenorocirile, care Tau izbit de o dată. Dacă ar fi numai leafa și diurna, n’ar însemna mare pagubă pentru d-sa, căci acestea la un loc abea se ridicau la modesta sumă de cinci mii de lei lunar! Dar sunt afacerile și gheșefturile nenumărate, care ’i indoiau și intreiau leafa. De aces­tea a trebuit să se despartă cu amar și cu dur­ere și iată că săptămîna aceasta va fi silit a părăsi și pe iubitul său oraș, pen­tru a se stabili definitiv in București, un­­de-și propune a-si petrece restul zilelor. Numai de nu s’ar mai Întoarce ! Cetățeni ieșeni, aruncați cu colb in urma lui, se*nu se mai întoarcă.* * * * _____________ * * SILUETE Lolotte... E un an și mai bine de când am făcut cunoș­tința ei și sunt vre-o opt luni de cănd n’am avut ocasie .. să i adresez cuvântul .Sub aceste auspicii caut a face silueta domnișoarei care poartă numele de mai sus. După că- mi aduc aminte e mai mult brună, are ochi negri, adevărat foarte scănteitori. Ochi in care­ se oglindește o l­ume nesfărșită...., absolut stăpână pe ei, știe după ocasie cu privirea-i ori a subjuga, ori a.. t­rista Influența ei străbate pănă și granițele­­­ țărei. Adoptați acești ochi negri la un tenit de un blanc de claie, așa că sub aceste condițiuni poate deveni căte­odată și persona grata E o natură foarte delicată, și cu toate că o cu­nosc puțin pot se spun că e și supărăcioasă, lucru ce atribui și faptului că e l’enfant gaté al mamei sale, îi place mult să dicteze și nu fericesc pe acel care i se împotrivește. Dacă nu mă credeți, întrebați și pe fică ce era să pară cu a lui 14 octombre și asta numai din cauza unui prietin. Are perspectiva de a deveni o pianistă de prima forță,—știință, ce in mod desinteresat o împărtășește și altora, natural își formează mediul. După căt aud n’a avut gentileța sau mai bine zis, condescede nța de-a întovărăși candidații de bacala­ureat persecutați de soartă in sesiunea de Iunie. Semne particulare: vecinii caută să-și formeze... prietini. Parfum favorit: mă ertați nu-1 țin minte. 2 Ba. Evenimentele din Turcia Autoritățile turcești, ferm decise a men­­ținea ordinea, au procedat la arestarea ci­­tor­va persoane. Se semnalează noi tulburări.—Trupele ce staționează in Asia mică, vor fi îndoite Pentru i-nuil Ministru se instru­ctiane Isprăvile inspectorilor școlari. Am arătat cât ne a costat in timp de patru ani inspectorii școlari și in schimb cum au neglijat cu desevărșire de a-și îm­plini datoria, bătându-și joc de prescrip­­țiunele formale a­le legei. Le arătăm ce au făcut in schimb, in locul serviciului pe c­are-l datoreau. Cea mai mare parte din ei au că­tat să profite de poziția lor înaltă și s’au ho­­tărit să o exploateze, pentru­ a realiza be­neficii însemnate. S’au pus pe fabricat manuale didactice de tot soiul, a căror aprobare și-o dădeau ei însuși, prin co­­misiunele speciale numite de Ministru tot după recomandarea lor, in care figurau și ei însuși, ast­feliu că-și aprobau reci­proc cărțile didactice, urmând principiul că : „mână pe mână se spală și amândouă obrazul.“ Și as­t­fel am văzut țara inundată cu o mulțime de cărți didactice atât a ins­pectorilor școlari, cari le impuneau prin autoritatea lor corpului didactic de sub privigherea­ lor, căt și a altor funcționari din administrația centrală a Ministerului de Instrucție. O adevărată exploatare nerușinată s’a inceput in astă privință; s’au fabricat cărți cu iuțeala vaporului, in diferite ra­muri de o dată, făcând o concurență și creându-și chiar monopolul exclusiv. Să cităm câte­va exemple. Celebrul in aventuri inspector Găva­­nescu, profesor de filosofie,a scris un ma­nual de Psih­ologie și altul de Morală, l­are din partea d-sale este un act de mare curaj­. Dar nu numai atâta. A mai tipărit și un manual de Istorie antică, despre care singur afirmă in prefața sa, că sa fabricat un timp numai de o lună, precum și un manual de Istoria evului mediu. Acum in urmă a mai lucrat și publicat și o Carte de cetire pentru lim­ba română ! Așa enciclopedist mai rar s’a văzut. Pe toate acestea le-a introdus in școli, căutând se realizeze beneficii însem­nate. Dl. Inspector Meisner a tipărit in to­vărășie cu dl. Dogariu un Abecedariu, pe care a căutat să’l introducă in cea mai mare parte din școlile primare ru­rale și urbane, căci vai de învățătorul care va avea curajul a nu’l introduce. Acest Abecedar ’% aduce un beneficiu a­­nual de peste zece mii de lei. Dl. Inspector St. Vârgolici, a căutat să izgonească din mai toate școlile se­cundare din țară alte gramatici latine ne­lăsind de căt pe a d-sale. Cunoaștem un caz cănd a făcut ob­ser­vațiuni unui pro­fesor secundar in această privință; la nevoie ’l vom cita. Dl Inspector I. V. Praja a publicat și d-sa căte­va manuale de Aritmetică pentru școlile primare, <r ieșind intăi la concurs­, cum scrie prefața, și le-a in­trodus in mai toate școlile de sub direcția d-sale din Moldova, căci in Muntenia s’a­u izbit de manualele analoage ale radica­lului Cosăcescu, care a obținut de la dl. lake Ionascu, in urma unei împăcări, monopolul pentru Muntenia. Chiar funcționarii din minister au ti­părit diferite manuale. Astfel dl. Vir­­i­giliu Popescu, a publicat o Gramatică Ger­mană, și un a Vladei da Caligrafia . Mai mare batae de joc și exploatare nu s’a mai văzut! Dl. Take Ionescu le știea pe toate și le încuraja. Dl. Frederic Damé, este lucru știut as­tăzi, este tovarășul pe sub mână la o carte de cetire a unui institutor din București, de unde realisază peste 15 mii de lei pe an beneficiu,. Iată o parte din faptele pe care le-au făcut Inspectorii Scolari. In numărul viitor vom arăta altele. Juvena! Noul Cabinet Francez Luni, noul guvern se va presenta ina­­intea camenilor și va da lectură declara­­țiunei ministeriale. Iată aceste declarații: N'avem nimic de adăugat indicațiune­­lor ce deja le-am anunțat. Suntem siguri că ne aflăm in fața unei opoziții serioase. Se anunță că socialiștii au intențiunea de a depune o moțiune relativă la consti­tuirea unui arbitragiu in afacerea Gar­­maux.­­DL Bourgeois va anunța de mai inainte că a luat demar­e in acest sens. De asemenea se anunță că interpelarea asupra politicei generale va fi depusă in prima zi de un număr de deputați pro­gresiști. Dl. Bourgeois, va cere discuția imediat. P. C. C. Alecu Dâm­ă-zi d. Bădărău se plîngea că nu-1 salută nici macar membrii din clubul radical.­­ Ei, mon­eher, ce să faci, și facă de a­sa ești la inceput! Sie transit gloria ghesefi. Ti. GREVA DI CARMAUX In reuniunea de as!,­ fii, Comitetul grevei a anunțat ca trei distribuțiuni de ajutore vor fi făcute in cursul acestei luni. Felicitări au fost adresate celor patru frați Vallette, condemnati de tribunalul d’Albi. Aici zace un consiliu zis in glumă comunal Care casa primăriei Au golit-o radical.... Nu stropiți cu lacrimi multe Monumentul seu de veci, Sub pămînt reu n’o să-i fie. E deprins cu bolte­ reci. Regele Greciei Fliseki. Regele George al Greciei a făcut alal­­tă eri ultima visită președintelui Republicei la Eliseu.­Această visită are un caracter pri­vat. Regele Greciei a mulțumit d-lui Félix Faure, de primirea ce nu făcut la Paris. Eri, regele Greciei a părăsit Parisul. O CAUSA CELEBRA Procesul larquisului ce (Curtea cu jurați din Bourges) Martorii D-na de Nayre e invitată a istorisi oare­care scene de brutalitate așa, int’o zi am voit să scot din m­inele marchisului pe fiul meu René, el mă apucă de git și voi să mă sugrume.—Altă dată a sărit și m’a amenițat cu revolverul, Marquisa declară că a voit să se ducă se vadă pe Menaldo de mai multe ori și că a fost oprită de marquis. Toată depunerea Marquisei, in privința lui Menaldo, sunt defavorabile pentru marquis. D-na Garnier, amica intimă a d-nei Maria Chaix, depune toate cele spuse ei de amica sa Maria Chaix. Abatele Bridon, depune tot ce știe in privința internărei lui Menaldo in­ semi­narul Masse de Baudreuile, precum si cele spuse de Menaldo lui, in tot timpul cit a stat in seminar. Audienta continuă. ML SFADA DE LA UNUL CONSERVATOR CA LA UȘA CORTULUI — Eri a avut loc la clubul conservator o ceartă intimă din cele mai caracteristice. Mai mulți conservatori fruntași, in cap cu d. Grigore Cogălniceanu, au apostro­fat pe d. Ventura cu o vehemența nes­pusă, acuzăndu-l cu drept cuvânt, că timp de 4 ani a jefuit județul, a adus cearta intre conservatori, a îngropat partidul, așa că astă­zi n’are nici mingăierea de a avea cele mai mici șanse la alegeri. Ca culme de dezidere, d. Ventura re­fuză de a da un ban la cotisație, din tot ce a adunat in acest amar de timp. Această apostrofă a d-lui Gr. Cogăl­niceanu, a produs un efect teribil. Și in­­tr’a­devăr dacă d. Ventura ar da macar in jumătate din aceia ce a șterpelit da la moara Kleper, ar fi da ajuns pentru a plăti toate cheltuelile electorale conser­vatoare din localitate. D. Ventura, la rândul seu, a apostro­­fat pe amicii sei, numindu-i netrebnici, și asvîrlindu-le ușa in nas, a declarat că renunță de a mai face politică in lo­calitate. Vid­. RUSIA SI ARMENII Se anunță din Constantinopol Agenției Reuter că armeni din Anatolia au de gind să trimită o delegațiune la Constan­tinopol pentru a da d-lui Neiidov o peti­ție prin care să roage pe Țarul să-i pro­­tejeze. Poarta speră să restabilească ordinea che cam 40000 de oameni. Marele vizir a ordonat valiilor de a lini­ști pe Musulmani. Patriarh­ul armenesc a trimes episco­­pilor din Anatolia o circulare invitindu-i să -și dea toate silințele pentru a menți­ne ordinea printre Armeni. ^ __ __ _ SeleämerT^ Ein camerile legiuitoare au fost disol­­vate. Colegiile electorale pentru alegerile se­natorilor și deputaților viitoarelor Adu­nări legiuitoare sunt convocate in ordi­nea si la termenele de mai jos. *■ PENTRU SENATORI Colocinl I in ziua de mersuri, in 22 noembre ; Colegiul II in ziua de joi, in 23 noembre; Colegiul Universităților din București și Iași in ziu­a de vineri, in 24 noembre PENTRU DEPUTAȚI Colegiul I in ziua de duminecă, in 26 noembre Colegiul II in ziua de luni, in 27 noembre ; Colegiul III in ziua de marți, in 28 noembre . In ziua de mercuri, in 15 noembre, se vor alege debigiții colegiului al III-l­a conform art. 68 din Legea Electorală. Convocare Adunările sunt convocate pentru ziua de joi in 7 decembrie in sesiunea ordina­ră a anului 1895-1896 R. ^píí Trí T­Mln Ssíps sl «In interiii­­a «Sat ordini­ sevrre jirîas dimți» poște!!««* și tele­grafelor tia Siistoi* «K­rîgSnuilwa* o’sleisJoi* sisre a raporta ori­ ce mișcare as* face spionii i­ iiiși In țara noastră și *si ține in «»rent­ess ori­ ce evenim­tate * in­ 41 mptate. SGOMOTE DE RESBOIU CONSTANTINOPOL. 23 Octombre.­­Bur­sa dorește foarte mult întinderea mora­­toriului afacerilor in acțiuni, pentru a­ susține cursul valorilor țării dar până a­­cuma fără resultat. Situația Băncii ot­o­manie este grea, dar se speră că moratoriul de care profită in parte, o va consolida. CONSTANTINOPOL, 23 Octombre.­­­­Prima emoțiune causată de moratoriul, n’a trecut incă. Lichidarea s‘a amânat pentru 18. Banca otomană și principalele stabili­mente financiare n’au de gând să profite de moratoriul care se aplică numai ope­rațiunilor comerciale. Lui Jică. Se desvăluie de doliul Tristei ierni chinuitoare Tot pămîntul, și în codru S’aud șoapte la isvoare. Lăcrămioarele pădurei Zimbesc dulcei tinereți Cind le leagă ’nață alba Sn a vrăjei dimineți. Și pe crengele ’n verzi te Gintă cucul, vrăjitorul, Și-alții doină o ascultă Și pădurea și isvorul. Pe sub streșini rindunica își clădește­ al său palat, Iar prin țarini mii de păsări După pluguri hrana ’și cat. In a farmecului mreje Ce se țesâ primavara, Cine nu’și dă dă întilnire Cu iubita’n toată sara ? I. I. Alexandrescu- Dafin. 1895 April. TELEGRAME (Serviciul ziarelor streine) VIENA, 23 Octombre. — Comisiunea bugetului a votat fondurile secrete cu 19 voturi contra 3: Contele Badeni a declarat că nu consideră acest vot nici ca un semn de încredere, ci ca un credit necesitat de trebuințele guvernului. Ministrul-pre­­ședinte menține promisiunea de a presen­ta in curind un proiect de reformă elec­torală. In ceea ce privește dreptul de întru­nire,­ guvernul este­ gata să nu lucreze in mod prea riguros, dacă oratorii intruni­­rilor vor modera limbagiul lor. BERLIN, 23 Octombre. — Cancelarul, prințul de Hohenlohe, a primit marele cordon al Turnului și al Spadei Portuga­liei cu lanț. PETERSBURG, 23 Octombre. — Starea semănăturilor de iarnă in Rusia euro­peană este in general satisfăcătoare, afară de Rusia meridională și de provinciile poloneze. (Agența Romina) PARIS, 23 Octombre. — D. Guiegesse deputat de Morbihan, a fost numit mi­nistru al coloniilor. PERSIA.—Times primește din Teheran următoarea depeșă: „S’a format o companie rusă, cu un ca­pital de 2,500,000 ruble pentru construirea unui drum care să înlesnească comunica­țiile intre capitală, și litoralul mării Caspice. Guvernul rus a garantat un divident de 5 la suta acționarilor nouei societăți. Administrația II-M Badara« Cu două voturi triumfă coaliția con­­servatoare-radicală. Și ori­căt de defec­tuoase ar fi moravurile noastre politice, iică unui om, care până atunci făcea paradă de democratism, de votul obștesc și de representarea m­inorităței, i-ar fi venit cel puțin greu de a primi puterea din măinele exclusiv al poliției și in urma­­ unei alegeri care samănă mai mult cu o infrîngere rușinoasă. Zic. că un alt om s’ar fi cel puțin jenat. Bădărău insă pătrunse in primărie cu acel aer obraznic ce-l caracterisează și desfidănd lumea, care uimită privea cu dezgust la acest pseudo-democrat, care din interes de căpătuială și­­ putere a dat cu piciorul in trecutul și principiile ce le profesase. Poate să mâ’nșel, dar eu imi inchipu­­esc un democrat, pe un om care nu numai să facă paradă de vorbe frumoase, ci să pue in aplicare imediat și ori­und­e prin­cipiile sale, să fie milos, bun și indura­tor pentru toată lumea. Ei bine intrarea lui Bădărău la pri­mărie, a produs o adevărată groază prin funcționari, pe cari ii brusca, ii trata fără pic de considerațiune. Dar Bădărău nu se mulțumi cu atâta, ci transformă starea funcționarilor intr ’o adevărată robie. Bădărău e autorul ședințelor de noapte ! El trântit in trăsură, după ce toată ziua iși satisfăcea multiplele sale interese bănești, seara bine dispus de la masă, se gândea să facă digestiunea in sala Consiliul­ui Comunal. Și­­ porunci ca consiliul să nu se’ntru­­nească de­căt numai noaptea. Ce-i păsa burtă—ver­delu­i Bădărău, că funcționarii­­ primăriei muncesc de dimi­neață și pănă seara, neîncetat, mai reu ca salahorii, bine că el a fost satisfăcut. Pentru Bădărău nu există „lupta pentru ziua de 9 ore"”, el a impus funcționari­lor de a munci 16 ore pe­­ zi, fără a li se da vre­o gratifica­ție pentru aceasta, și tratăndu-i ast­fel mai reu ca cel din urmă exploatator particular. Smirna trebuiau funcționarii să steie o noapte întreagă, erau aspru admonestați și amendați acei ce lipseau. ...La ora 1 după miezul nopței, func­ționarii, flămânzi, istoviți de muncă, fu­geau repede spre casă, iar in trecere­­ priveau cu desgust la „Eliseu“ cum Bă­­dărău, cu­­ măinele pe burtă, se regala cu bere Luther. Acesta era prologul­­ să vedeți insă de­butul. S. ZDeTo­u­rvil seu SPI0T1QS0QF Vremea tirguelilor incepe să se apropie. Din toate părțile misiunile incep să cutreere țara și­ diplomația politică stă cu urechile ciulite. S’aud sgomote de răsboiu și mai știu cu ce­­ e o nesiguranță, o ne­dumerire unică in felul ei, care stapînește partidele din oposițiune. Decretul de dizolvare al camenilor e un '­ fapt implinit și in curînd alegătorii vor fi

Next