Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)

1896-01-04 / nr. 844

m A Ml IV 844 ABONAMENTE: e un au . . . • Le* 24 -„ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... n 6— teatru străinătate, un un­r. 36-|Ju­miau or 14» imiți fE&®dLa.cțla la, Tipografia Even.iinerLtvLl-a.1 STRADA 8TEFAN CEL MAKE No. 38 lași ukThu tiíi' -t. AU-.'. i-É&tbát. ■v.maata^ ,tt, m uraitai«iMiii*Ma^^ «muaufa».^ ^ J^Hjae ZIAR COTIDIAN Director politic G. A.SGORTESCU JOI 4 IANUARIE 189? 'inațciuri Ijiserț*! .șl Rs'&ots P8 pagina ! lin.a garmond . Lei 4— Pe pagina I) „ „ . . „ 2-Pe „ III K „ .. . - 50 Pe n IV „ ». . . 25 1.1 o număr 1# buni Administrația LA TlPOfMAFlA oEVENlMENTCLUI“ STRADA STEFA\ CEL MAKEjte- 38 La Gatul «-iu. SuvnaruM învățământ­­ primar­­e ale regimului trecut Afacerea Lehardy Cronica teatrală isprt din Fălticeni H AȚA­MÂNTUL primar ste vr’o chestiune care intere­­irimul rang viitorul țerei noas­­e sigur aceasta este chestiuni a­ învățâmîntului elementar sau primar, care trebue să se dea tuturor copiilor din țara noastră, fără distincțiune dacă locuesc la sate,sau in orașe. Chestiunea unei instruc­țiuni elementare, care să deprindă pe fie­care copil cu cunoștințele primitive in­dispensabile ori­cărui om pentru condu­cerea lui in vieață și pentru a putea par­ticipa in mod conștient și luminat și la conducerea intereselor g­enerale ale sta­tului, prin votul comun care va fi chemat a-i exprima, această chestiune nu mai poate suferi nici o am­ânti­re, fără a nu atrage în urma ei cele mai dezastroase conse­quent. Cunoaștem cu toții deosebirea adâncă care există deja intre cultura de la sate pe care am putea-o numi mai just, lipsa totală de cultură—și intre cultura de oraș care ia zilnic o dezvoltare mai inaltă. A­­ceastă enormă deosebire au atras după sine de fapt o desfacere in două părți cu totul deosebite a naționălităței noastre, cu populația de la sate, care­ este cu totul izolată, lip­sită de ori­ce cultură și nea­­vind aproape nici un punct comun de con­tact cu cea de a doua, populația din oraș. Această desfacere a naționalităței româ­nești in două straturi sociale,­­se accen­tuează pe fie­care zi din ce in ce mai mult, cu cu­ pătura socială din oraș pro­gresează neîncetat, pe cînd cea de la sate remîne in stare staționară. Nu cre­dem că se mai poate găsi un singur om care se­­ju­tî­ afirm­a din convingere că nu există o profundă deosebire de cultură intre a­­ceste două clase sociale, și care au aproa­pe ca singură legătură comună intre ele, numai asemănarea de limbă, ceia ce ne împiedecă de a le trata ca două națiuni deosebite. Această deosebire profundă care există de fapt intre populația rurală și cea din din orașe, unii din legiuitorii­ noștri au incercat in timpurile din urmă s’o tran­scrie și in „drept“, și se consacre astfeliu și prin legi o deosebire și o desfacere in două a naționalităței noastre. Încercarea cea mai insemnată d in această privință a fost făcută pe calea legei de organizare a învățământului public, căci in această pri­vință în special am afirmat că există cea mai profundă deosebire intre orășeni și săteni. Pe când in orașe se înființează ne­­senii secundare și se­ înmulțesc "'el­or superioare menite a da ,ai inaltă și a ridica mintea­­ cele mai ‘ideale, la sate să­i in cea mai complectă ig~­nită in unele localități cu de­­ori­ce instrucțiune cit de e­­lăsind pe săteni a se preocupa numai de nevoile curat materiale, de ne­voia vieței, intocmai ca animalele. Toate dispizițiunile din legile noastre de invă­­țăm­int relative la săteni putem spune că au fost inspirate mai mult dintr-un senti­ment generos de pietate, s­au cuprind nu­mai declarațiuni platonice de drepturi și egalitate, fără a se preocupa de măsurile concrete care trebuesc luate pentru a face din învățământul rural o realitate. Do­vada cea mai bună despre aceasta o avem in statistica Învățământului nostru, care ne di­abea 1 la 100 de alfabeți pentru locuitorii rurali, ba in cele mai multe cazuri nici atâta­ invătăm­întului primar din 1892, făcută de d. Tache Ionescu, si care abrogă legea interioară din 1864, face un pas <ndărupt, asupra acestei din urmă legi,­­ti ceia ce privește consacrarea drepturi­lor egale la invățămînt, atît pentru fii de si­teni cît și pentru orășeni. Căci, pe cînd după legea din 1864, de­și se­­ pomenea despre un invățămînt, rural și altul ur­­ban, totuși nu se puneau intre acestea ba­rize imposibile de trecut, așa că o mul­țimi de ii de săteni s’au ‘strecurat in școlle secundare orășenești și au ajuns apoi Dăna la cele ma­i inalte­ trepte se­suit egale și copiii de săteni pot trece direct la școlile secundare din orașe. Nu se poate un spirit mai reacționar, mai ante-democrat și mai ante-național de­cit acel de care­ a fost inspirat d­e Tache Ionescu și întreg partidul conser­­­­vator care a votat o asemenea dispoziți­­une din lege. Desființarea unor astfel de disposițiuni și in­locuirea lor cu adevărate principii liberale și de progres, conforme și cu spi­ritul democrat și egalitar al țarei noastre și cu interesul progresului nostru cultu­ral și cu interesele noastre naționale se impun de urgențe. Am avut ocazia se arătăm intr’un mod sumar, cîteva din principiele de care es­te inspirat proectul de reformă a invăță­­mîntului­ nostru primar,’ pe care actualul Ministru al instrucțiunei, dl Poni, ’l va supune in dezbaterea corpurilor noas­tre legiuitoare, chiar la deschiderea lor. Acest proiect este inspirat tocmai de a­­cele principii democrate și egalitare, care sunt la baza constituției noastre și are în vedere și interesele noastre culturale și naționale. Vom analiza, intr’o serie de articole vii­toare, principalele dispozițiuni din acest proect și vom arata care ‘sunt bazele pe care trebuește alcătuită o lege de invă­țămînt primar, pentru a face din el o adevărată realitate, căci pană acum,­­ du­pă cum am aratat, nu există in cea mai mare parte, de­cît numai pe hârtie.* ........SIUIErl Marie. Kamenez la paix .-t l’amour An sein de mou âine épuisée, Comme la nocturne rosée Q’ii tömbe aprfes ies feux du jour. fLamartineJ Decis erau se nu mai fac siluete, dar vederea Hi m’a făcut se-mi calc hotărîrea și se - ai fac incă o silueta care va fi desigur cea din urmă. Domnițoara care v’o descriu e inaltă și talia ei sveltă, cînd merge sau dansează se mrăd­ar ca trestia legănată de zefir. Trăsăturile feței le are foarte fluc, tenul alb, iar părul castaniu și puțin in dezordine umbrește niși ochi negri in care vezi scânteind inteligența in societate, mai cu seamă când cercu­l restrigg­e de o veselie comunicativă și prin verva ei plin de spirit, atrage simpatia tuturor. Parfumul favorit: Idas blanc. Lectura de predilecție : Lamartine. Semne particulare . Joacă foarte nostim Kreuts­polka și e incă la școală. VIR. italienii in Africa Generalul Baratieri a primit ordinul de a nu părăsi posițiile ocupate înainte de a primi 10000 oameni in ajutor. For­țele de care dispune astăzi sunt conside­rate ca insuficiente, pentru a putea în­cerca un atac contra Abisinienilor, cari au o armată de 80,000 oameni, înarmați cu puști și bine aprovisionați. Ziarele oficiale asigură că"doi Francezi d -Tlii • lVtrmrlrm Uo \riOnilliif r.î rn,. . i< " -—** UU * juutaoii Ol VJlUCUüLLöj acest din urmă vechiu ofițer de c­avalerie, se alia printre Abisinieni." PMN­ $1 DIMM Îmi reiau cu plăcere firul articolelor mele asupra repausului de Duminică. Ce­titorii iși amintesc negreșit că in ultimul articol, m'am ocupat de părerile d-lui Gh. Șerban, președintele Camerei de Co­merț, in această chestie, păreri susținute ii „Buletinul“ acestei camere. D. Serban se ntreabă ce devine țeranul in momentul când legiferez' repausul de duminică și-l impedici a veni ast­fel in oraș, in singura zi in care el e liber și se poate gândi la interesele și la trebuințele sale casnice. Această obiecțiune dă de gândit, căci țerăni­­­ormand numărul cel mai proletari, bine înțeles ca soarta­ i 1 să nu intereseze in primul i putea insă respunde, pe scurt,­­ ban, că obiecțiunea d-sale nu are­­ de­cât uzul ca tocmai dumi­­servească drept zi de târg și că de ce un­ul să se perpetue fără a se și a fi adaptat cerințelor actuale ? mult, eu cred că țeranul ar fi el rea mulțumii de a vedea că ziua mică se respectă de toată lumea,­­­ca să creeze o altă zi nul ar obține-o fără 'ă mai puțin a­­d cum bine yusului de Var face 'lui, ca ui are pu­țin­i 10 moi, iar restul zilei să se odihnească. Sunt sigur că aceasta nu va dura mult, căci și țeranul român, încetul cu încetul, ar vedea că e o lege bună și se va supune ei cu multă plăcere. Ceia ce pe noi ne interesează, e că a sosit vremea a se sta­bili o dată pe zi uniforma de repaos pen­tru toți cari muncesc, remăind ca acei cari vor făuri legea, să ție in seamă si­nele inconveniente și să le ușureze pe cît va fi cu putință. Voiu analiza mâine celelalte obiecțiuni aduse de d. Serbami. DAN. Estrada­rea lui Arten Se asigură din sorginte sigură că Ar­ton va face apel la Camera lorzilor con­tra estradărei sale. O sinucidere D-ra Eufrosina. Gobălcescu, fiica regre­tatului profesor de geologie de la Uni­versitatea din Iași, s’a otrăvit duminecă seara in locuința ei din str. Luterană. Causa care a împins pe d-ra Cobâlces­­cu să sevărsească acest act e miseria. Cadavrul a fost transportat la morga o­­rașului. Chestia Transvaalului Sit­uația In Johanesburg. Depunerea ar­melor. O proclamație. Amnistia ge­­­­nerală. Membrii Comitetului Uni­unii Naționale Engleze. Res­­p­unsul Președintel­ui Kru­eger. Predarea lui Jameson. D-nul Ghanberlain. Insurgenții din Johannesburg s’au su­pus. Depeșele primite din Pretoria, ca­pitala Transvaalului,,semnalează că pre­darea armelor s­« efectuează foarte încet Autoritățile nu au primit de cit 2000 puști pe când in realitate revoluționarii pose­dau 3000 de puști. O proclamațiune lansată cere depunerea tuturor armelor. Recalcitranții vor fi tratat! conform le­gei. Aceste nuvele sunt confirmate prin o depeșă a d-lui Sir Hercules Robinson, ca­re asigură că guvernul Transvaalului a proclamat amnistia generală pentru toți acei care vor depune armele la Johanne­­­sburg in timpul indicat prin proclamați­­une. Oare­care exceptiuni se vor face pen­tru șefii insurgenților. Se asigură pe de alta parte că 20 mem­brii a comitetului ,, Uniunii naționale engleze“ au fost arestați pentru crimă de inaltă tradare și conduși la Pretoria. Printre persoanele arestate se găsesc : Colonel Rhodes, fratele d-lui Cecil Rho­des, Sir Dam­mond, d-l Lionel Phillips, și doctorul Saner. * Sir Hercules Robinson telegrafiază cu m­oșndințele Fiiipopp n rloplopot „„c X. ~ Ă ' ------------- ---— ” - -----------­­•*­ — UJUi­ct Vj uu a­ve<o­puns la telegrama d-l­ui Chamberlain care i-a adresat-o,din ordinul Reginei Angliei că are intențiunea de a preda pe Jame­son și alți prisoni­eri autorităților engleze pentru ca să fie pedepsiți de­ autoritățile engleze. Președintele Krueger va face cunoscut decisiunea sa definitivă in această chestie imediat ce ordinea și liniștea va fi res­tabilită la Johannesburg. Președintele Krueger roagă pe Sir Ro­binson de ai face cunoscut Reginei, că apreciează vorbele ce-i a adresat și de ai transmite mulțumirile sale Reginei. Dl. Chamberlain, ministrul coloniilor s’a dus la Osborne pentru a face Reginei un raport detailat, asupra incidentelor din Transvaal. C. De la regimul rrcent D. inspector Cumpănășescu, făcând in­specție la primăria din Găești, a găsit că primarul Alecu Constandinescu a de­lapidat peste 2000 lei pe anii 1894 și 1895; anii 91, 92 și 93 nu s’au verifi­cat incă, se crede că delapidările vor fi mai mari. Îndată ce se va isprăvi, d. inspector Cîmpănașescu va sesiza parche­tul cînd Alecu Constandinescu va fi­ de­pus, împreună cu complicii lui. D. C. Olanescu are cuvîntul. SPIC. 0 Conspirație descoperita Niște delegați ai Statului lber Orange au fost trimeși in Transvaal pentru a dis­cuta eventualitatea unor ajutoare de a­­cordat acestei din urmă țări. Ei au raportat consiliului ținut la Bloem­fontein, că descoperirea unor documente dovedesc existența unei conspirațiuni in­tinse in contra independenței transvaa­­lului.­­ Agitația din Rand și invasiunea lui Jameson ar face parte din acest proect. D. Robinson n’avea nici o cunoștință de această afacere. Daca înțelegi ideal visat in somnul unei nopți de poe­zie, ideal a cărui formă in femeie s’antrupat Albă ca omătul iernei, gingașă ca lăcră­mioara, Azi în ochii iei cei negrii îmi uit traiu’mi sau­ciumat. Cu­ de dulci și plini de farmec i­ ți sint ochii tai iubit­o, C’au cristalului oglindă ieu in iei mă o­glindesc, îmi văd viața mai senină, rîzitor îmi văd norocul Și’ntr’o altă lume, nouă, mi se pare că trăiesc. O, de-ai fi in toată viața-mi tot așa cum ești acuma Rob m’aș face și ța-și cere in genunchi privirea ta Pătimașă, plin de farmec, ș’ata inimă cu­rată Și privirea-ți și cuvîntul, ieu în veci nu le-aș uita. O, atita fericire cît simțesc acum in mine. Nu știu, dacă mâine poate s’ar schimba în suferinți.. Ideal, iubirea sfintă, o problemă, care as­tă­zi Resultatul nu-i acelaș după propiele-ți do­rm­ii. Și in inimi dacă-ți bate tactul dragostei de-o clipă, Fugi de dinainte-mi er­ude, lasă-mă­­ eu mine iisu-mi, Fugi, să-mi piară amintirea cît ie’ nouă despre tine Să nu-mi blăstăm inline viața înecată ’n rîul plînsu-mi. O­­ de înțelegeți iubirea „setea dragostea de viață, l­aru­i-mi vorbele, iubit-o, adevărul ce-am rostit... Vorba ta să fie rece, dragostea să-ți fie sfintă ca trăind in fericire, să-mi văd visul îm­plinit... Dionisie. Destituirea lu Jameson In urm­a unei recom­endațiuni a compa­niei Chartered, dl. Robinson publică o proclamațiune, destituind pe Jameson din funcțiunile sale de administrator al Mas­­tonalandului și numește pe dl. Newton, funcționar imperial, ca loc­țiitor a lui Jameson și e­misar președinte in terțtoa­ Ta­­ r­ink­in’ m IV/F ncvf X o 1UU X ULV^CIX.IXXXL^ Ol­fix uoeiu. § CHISTI TuâNgm Am­ dat la timp toate amănuntele cu privire la o chestie ce frământa consiliul sanitar din localitate. Era vorba a se ști cine plătește căutarea prostituatelor. Chestia e azi cu desăvîrșire tranșată. Se știe in adevăr­ că intre consiliul sani­tar și comisia interimară, discuția se năs­cuse“ pentru a se ști, dacă trebuie urmat după art. 160 din “legea sanitară, care o­­bligă pe comună de a plăti căutarea pros­tituatelor, sau după art.. 161, care dă a­ceastă Însărcinare spitalelor. , *51; D. dr. Rojniță printr’un amănunțit ra­port, ce a adresat președintelui comisiei interimare, a definit și explicat chestia cum nu se poate mai bine. D-sa a dove­­­­dit că aceste articole din legea sanitară sunt categorice și anume art. 160 obligă j pe comuna de a plăti căutarea numai a­­ prostituatelor patentate, fie că fac parte­­ din case de prostituție, fie că au manuale , ca singuratice, iar articol­ul 161 dă ace­ i­iași însărcinare spitalelor, când e vorba , de“ vagabonzi, barbați sau femei, cari se­­ găsesc suferinzi de boli venerice. .. A % *­l Comisia interimară, convingîndu-se de “­­ adevărul celor relatate de d. dr. Rojniță ,­­ a adoptat in totul vederile d-sale, adău­­g­­­gând numai, că roagă a se destinge bine­­ pe bolnavii din fie­care­ categorie, pentru­­ ca comuna să nu fie obligată a plăti și , I­­ pentru bolnavii vagabonzi. ’ * • lată dar o chestie ce interesa mult să­­­­nătatea publică, grabnic și bine tranșată. a>AI ¥ TELEGRAME (Serviciul ziarelor streinei BERLIN 1 ianuarie, împăratul a tri­mes o scrisoare autografă foarte grați­oasă prințului de Bismarck, invitândul să asiste la­­ serbările de la 18 ianuarie și rugându-l să tragă la castelul regal. Prin­țul a fost silit să decline această invita­­țiune, de­oare­ce starea sănătăței sale nu-i permite să facă călătoria de la "Friedrch­s­­ruhe la Berlin. PARIS, 1 ianuarie. —Ziaristul Labruyera a fost arestat pentru șantagiu in afacerea Lebaudy. MASSAURN­, 1 ianuarie.— Șpanii au re­­inoit atacul lor in contra Mahallei, dar au fost respinși cu perderi mari. ROMA, 1 ianuarie.—Generalul Baratieri telegrafiaza că de­o­cam­dată este cu ne­putință de a înainta din Adigrad, fără a compromite operațiunile ulterioare. ACTUALITATE afacerea Leban­j La 14 ani.­­27 milioane. Viața. —Armata.—Șantagiul. Moartea. Justiția.—Primile cercetări.—Com­plicații. O intrigă monstruoasă. Se pare că Parisului i trivu'­— —­scene tragice, fără de care chestia Panama nu era incă și a urmat imediat scîrbea drumurilor de fer de sud și Ar­ton. Poate aceste chestii pe jos, față cu afacerea Leb cupă azi esclusiv justiția trai europeană.* ^ * Max Lebau­rg era fiul uni cant de zahar și deja de 14 de o avere de peste 30 mili Foarte ușor de înțeles că se puse pe traiu. Devenise petrecerile sale ajunseră ce de drept fu suprimat „le voi Avuse insă grija de a­depț­i la banchetul Salei din Paris . Anii trecură și Lebaudy a stă când avea să-și indeplin cătră patrie. Fu recrutat, ci posițiunea lui socială și mai i vor face foarte ușoară via Dar de­odată se ’ntamplă in Unele ziare începură a țipa baudy e persecutat in armata, altele din contra că e favorisat. O mare parte din a­­ceste ziare erau de bună credință, induse numai in eroare de­­ amici, cari insă or­­ganisară pe lingă Lebaudy un șantagiu monstruos, sub cuvint .de a-1 scapa de ar­mată. Pentru a-i face insa să plătească mai mult, aceștia găsiră mijlocul ca intr’ unele ziare să ieie apărarea lui Lebaudy, iar in alte să’i condamne. * . * * Dar de­odată Max Lebaudy se imbolnă­­vește și moare. Familia lui, începe a mur­i vi nuri ri 1 4 •• ^ 4-1­­­•« J­f .-1 ... .... IK- 4. Uiuia Ol JUOLILX a UCOGUIUn vi­dlinHtÍtd­. X­IX-1 unele avertigațiuni, au dat rezultate neaș­teptate. S’a descoperit că Lebaudy a căzut victima unor oameni fără de scrupule care­ il exploatară în modul cel mai neru­șinat. In ultimul moment aflăm despre ares­tarea d-lui Armand Borekal, zis Jacques Saint-Ceré, redactor la FIGARO, de ase­­mi­nea acuzat de șantagiu chestia Lebau și amestecat in afacerea de spionagiu al fostului căpitan Dreyfus. După cum se crede afacerea se compli­ca, și permitem a ținea in curent pe ce­titorii noștri. On Insurecția din­­ Cuba O telegramă a Mareșalului Cam­pos a­­nunță că, bandele rebele după ce au fost bătute de generalul Navarro, s-au împrăș­tiat. Inamicul a lasat pe teren 8 morți, 32 cai, o sumă de arme și un mare număr de răniți. In districtul Alfonso al XII, din pro­vincia Santa­ Clara, colonelul Molina a bătut o banda de insurgenți. Armata spaniolă continuă a urmări pe inimic. G. Siriîia in Turcia In urma intrunirei ambasadorilor, con­sulii din Alep au primit instrucțiile ne­cesare și vor pleca la Naras, unde se vor face negocierile. Consiliul de miniștri a discutat ches­­tiunea financiară in ședințe extra­ordinare. Statul major al diviziei a 8-a, trams­fa­ra­ de la Bitiis la Van, a sosit in acest Oi"c

Next