Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-01-28 / nr. 864
64 ABONAMENTE. Iaiute pe un an , . . . Lei 24 - „ pe 6 luni . . . . „ 12— „2 Pe 3 luni . . - „ 3“ Sinutrn străinătate, an an „ 36— Un număr IO bani I Redacția, la Tipografia Evenimentului STBADA 8TEFAN CEL HABE No. 38- lați UN NUMĂR IQ BANI mii »--flnnniM, Humify r-nnm-r-r-f“-*--^ -DUMINICA 28 IANUARIE 139« Admnoluri Inserții și Reclame Pe pagina 1 Im agaraiond . Lei 4 — Pe pagina II „ »..«»Pe ti Hin ^ 60 Pe n IV Ä ... 8ă Director politic G. A. SCORTESCU lin număr IO bani ■• £ .!. V ZIAR COTIDIAN \\ r ufi^dLmlia.I(Btrațla,: LA l'IPOQUAFIA .EVBN1MMTÜLÜI“ STRADA STEFAN GEL ISA RR fle. W La Catul l-iu. Sumar ut Legea clerului și migoana viesei Text al proectului d-lui Tzoni Judecătoriile comunale de la teatru Legea Clerului Una dintre clasele cele mai nedreptățite din țara Romanească este netăgăduit clasa clerului Mirean, apostolii cultului străbun și servitorii altarului Bisericesc. Diferitele guverne, sau partide politice care din vremuri s’au succedat la putere, precum și cei mai marcanți oameni de stat ai Țorei, nu toate ocasiunele au promis că se vor ocupa și de soarta acestor misionari ai religiunei ortodoxe, in mijlocul societăței și cu toate acestea nimic nu s’a făcut pănă in anul 1893, când mulțămită unor imprejurări cu totul nefaste clerului, Ministrul conservator, Tache Ionescu, a inzestrat colecția incă cu o lege, care va remănea generațiilor viitoare ca exemplu de mintea sa ingustă și spiritul său răutăcios. Legea conservatoare a d-lui Ionescu Tache, a adus o crudă lovire preoților mireni, care s’au văzut reduși la un rol de agenți care să cutriere casele pentru a înjgheba roluri și catagrafii, a administra averi, care nu” există și n’a existat și alte multe bazaconii cari a putut să se’nască in capul său de mare exelență. Să ne aruncăm o ochire in trecut să vedem care era situația preoților sub vechiul regim, sa vedem care e situația ce se a creat’o noua lege numită in defidere de inbunătățirea soartei clerului mirean, ca apoi să putem trage condușii de ceia ce va trebui făcut pe viitor. Vom trata chestia preoțească sub punctul de vedere al stărei lor materiale și sufletești astfel ca conclusiile noastre sa poată servi de bază la intrunirea noului proiect de lege pe care partida Națională-Liberala, - a promis, venind la putere. Sub regimul trecut, Bisericile se întrețineau cu fondurile prevăzute in budgetul statului, care să plăteau lunar conform legei de comptabilitate publică in mâinele unui superior administrator, care era chemat a delige și ingriji de starea materială a Bisericei. Ceilalți servitori Bisericești, Preoți și cântăreți erau chemați a-și face serviciul in mod regulat sub privigherea și observarea superiorului, din mâinele căruia primeau și leafa prevăzută in budgetul ministerului cultelor. Partea cultului era oficiată de fiecare servitor cu săptămână, după rind, ear poporul era satisfăcut după cerințele cultului de oricare Preot, de la oricare Biserică și fără a obliga a plăti taxe fixe, astfel incât bogat și sarac putea să aibă in casa lui pentru rugăciune pe Preotul care vrea și in care avea mai multă incredere. Vechiul regim cuprindea numai o singură parte rea, aceia a stărei materiale a Preoților și cântăreților, care nu erau plătiți decât cu salare de 100 și 80 lei pe mînă. Și îmbunătățirea ce se reclama avea de obiect pur și simplu urcarea salarelor, căci fără indoeală e absurd lucru a pretinde ca un Preot, care nu e decât un membru al societăței, cap de familie și având a lupta cu toate dificultățile vieței, să poată trai cu un salar de 100 lei lunar, pe când să știe că nici 200 lei nu sunt indeajuns pentru a procura un trai mai confortabil unui om cu o familie de 4, ori mai mulți copii, cărora le trebue educație și instrucție. Reforma așteptată trebuia să aducă o îndulcire in partea materială a clericilor și îmbunătățirea stărei materiale aducea ca consecință imediată, ridicarea celei morale, căci cu cât omul e mai asigurat de traiul său cu atâta devine mai moral și sentimentul de demnitate la o mai mare desvoltare. Realitatea insă a fost departe de a respunde așteptărilor. Noua lege asupra clerului mirean a fost foarte ingrată față cu clericii și efectele sale au fost mai răre decăt ale legei vechi. S’a împărțit orașele in parohii, cu centrale și filiale, ca in operațiile comerciale, s’a constituit Parohii și Epitropi care nu știu ce au și ce vor putea administra,căci averile bisericilor au fost secularizate de stat. S’a fixat taxe pe rugăciuni și aghezme, și ca culme a ridicolului s’a inpedecat pe credincioși a chema la rugăciune pe Preotul, in care are încredere și de care ’i leagă sentimentul său de credință și de evlavie. Dar ca parte materială s’a redus salariie de la 100 lei lunar la 40 lei, dându-se și 60 lei, ca rentă viageră. Cu alte cuvinte noi nu știm dacă autorul și zămislitorul legei a știut ce a voit și dacă a avut deplină conștiință de ceia ce o face. Apoi care e ibunătățirea a iust de legea d-lui Tache Ionescu ? Că a decretat plata unui salar de 200 lei, Parohului licențiat in Theologie? Dar care ar fi licențiatul ce va primi a servi cu salar de 200 lei, pe cită vreme ceil-alți licențiați de la alte facultăți vor primi cite 5--600 lei lunar. Dar cu* Preoții bătrâni, ce s’a făcut? Cașul e unic in’felul său. Nu s’a văzut incă ca bătrânii funcționari sau Profesori să fie aruncați pe strade fără a le asigura, fie prin pensiuni sau alt mijloc, existența lor de azi pe mîine. Dar bine, sunt Preoți care servesc altarului și cultului de citc” 30 sau 40 de ani, ce vor deveni, sau mai bine zis ce devin acești oameni. Care e solicitudinea legei pentru ei. ? Promisiunea dată de partidul Liberal a reforma legea ne a inveselit și ne așteptăm a capata o lege nouă cu disposiții mai înțelepte și mai umane. O bună lege a clerului va trebui să dispună ca toate bisericile să intre sub administrarea statului. Preoții se fie liberi a oficia oricând și ori de cine vor fi chemați, fără ca serviciile lor să fie supuse la plată, cu taxe fixe, ci să se lese credinciosului libertate a da atit pe cit poate și voește să dea. dar ca ibunătățire a stărei materiale a clericilor să se acorde pentru Preoți și Diaconii, de orice rang, lunar de la 150- 200 lei, iar pentru evitarea de la 100 120, clisiarcul avînd lunar, 80 100 lei. In vedere insă ca clerul ortodox să poată păși pe calea culturei și Instrucțiunei superioare, se va putea decreta ca pe viitor, in comunele Urbane, să nu se mai puta hirotoni ca Preot ori Diacon, decit pe absolvenții facultăților de Theologie, voim să zicem pe licențiații acestor facultăți, salarul lor insă nu va putea fi mai mic decit 300 lei lunar, care se vor plăti din casa statului. Gintareții se vor recruta dintre diplomații seminariilor superioare, pentru comunele urbane și celor inferioare, pentru cele rurale, cărora li se vor servi aceleași salate, de 80 sau 100 și 120 lunar. Preoții și cântăreții actuali, vor trebui să fie tolerați la serviciu până la trecerea lor la pensie, iar locul lor să fie ocupat de noii apostoli recrutați și decretați după disposițiile legei noi”. Dificilele budgetare ce ar rezulta din aceste modificări se vor putea acoperi prin crearea unui imposit personal fără denumire specială, care să nu fie mai mare de 6 lei anual și fără a se anexa la el impositele accesorii, ca zecimi comunale ori județiene. Crearea unui nou imposit n’ar trebui să fie o piedică la introducerea unei reforme bune și folositoare, căci ori ce s’ar zice, religiunea ortodoxă e cea domnitoare in stat și e o chestie de demnitatea Țerei ca atât locașurile cultului, căt și servitorii lor să fie rădicați la un nivel care se ne arăte streinilor cu mai multă demnitate ca pană acuma. E rușinos lucru a oferi streinilor un spectacol atăt de trist, cum e acela care se oferă privirilor tuturor, văzind starea de ruină in care au ajuns templele cultului creștin, care odinioară făceau fața Terei și mândria Domnitorilor săi. Starea miserabilă in care să afla bisericile noastre sunt o dovadă vie a stărei de decădere morală la care a ajuns poporul Roman. De aceia noua lege va trebui a se ocupa in mod serios și de reconstruirea bisericelor făcându-le a fi demne de menirea ce au. Semnul caracteristic al căderei Imperiului Otoman este starea păcătoasă in care să afia geamiile lor. Cine a avut ocazia a visita capitala Turciei poate fi martor al acestei stări. Preotul rural ca și cântăreții bisericilor de prin sate trec fiue să fie egalați cu acei de prin oraș, numai astfel putând avea dreptul a cere clerului să fie un element de cultură și morală in popor. Guvernului liberal îi incumbă această sarcină a reformei legei clerului și sperăm că actualul Ministru al cultelor dl. Poni va acorda toată solicititudinea trebuitoare pentru buna stare a bisericilor si clerului national. UN CLERIC, experiență in cît ai cred că a trăit de două ori atîta ii place să -! distragă, fiindcă monotonia vieței o ucide.Nu’i ocaziunea, in care s’ar putea petrece, să lipsească ea ți bine face fiindcă tinereța e trecătoare, ți ca iarba câmpului, ca florile, ața ne trecem. In viața mea am văzut multe femei frumoase, focul multora mi-a ars inima ți a făcut ca speranța să-ți tremure aripa-i albă in amintirea mea, totuți nici odată, femee nu mi s-a părut mai favorisată, mai plină de acel farmec, pe care noi, bărbații, il numim drăgălăile Nici odată un corp de f mee nu trezit vrodată, n-a tulburat până intratîta gîndurile cuiva asupra psihicului nostru Cită putere au ochii ei!.. Ce musică e in vorba ei!. Câtă alintare e in mersul ei! . Nu aicea in cîteva rânduri ați fi in stare să spun.—Tocmai de aceia fiind copia mai slabă decât modelul, mă opresc aici remănînd ca acei curioți să convingă „de visu“, despre veracitatea celor ce susținem noi Semne particulare , nici unul. Caracteristic. Un magistat îmi spuea că era cea mai cu mult „chic“, la balul de la Ondessen ți eu sunt convins de acest adevăr Un ultim cuvînt : Sper să videm disară la balul »Reunianei Femeilor Române“. Bietul-Jică, misifi D-na. Se pare lucra de nediscutat că rubrica siluetelor e numai pentru femeile frumoase. Ori ce încercare am făcut de a mă abate de la acest adevăr a rămas infructuoasă. Ața fiind nu mai remâne decît să alerg după cuceinele cari întrunesc ți această condițiune.—Dar unde să le gâsețti, cînd ele sunt atît de rare ?... Vă întreb unde? Ața vorbeam eu cu prietenul X, cînd văd pe stradă trecînd pe d-na ...? Statură potrivită, d-na. ?, care are fericirea de a fi frumoasă, i’a pus toată atențiunea pentru creșterea copiilor săi .Nu cred ca umerii sei rotunzi să supoarte greutatea a mai mult de 25 de trandafiri și totuți, crediți-mă, are un fond atît de mare de Mareșalul Martinez Campos Mareșalul Martinez Campos a conferit timp mai bine de două oare cu Regina regenta. La eșirea sa de la palat, a fost întrebat de mai mulți jurnaliști, insă Mareșalul a respins că nu poate spune nimic pentru motivul că jurnaliștii interpretează in rău cuvintele sale. Din goana vieței Discutam cu un simpatic medic despre obligativitatea invețământului, de proectul d-lui Bont, care nimicește bariera pusă de conservatori culturei țăranilor. Și din vorbă in vorbă a trebuit sa ne oprim la proletariatul de azi și la cel de mâine. Secolul viitor -zice medicul—-va fi secolul boambelor, pentru că mânele proletare se măresc din ce in ce mai mult, așa că nu e departe vara, cînd perzînd răbdarea, se vor folosi de cultura lor și de descoperirele științifice pentru a asvârli in aer societatea. Este o părere, dar o părere foarte greșită și mĕ încerc, pe cît îmi va fi cu putință, sa dovedesc aceasta. Economiștii cei mai burghezi sunt ei insuși convinși că starea de azi nu poate continua, dar dacă îi întreabă de ce nu se raliază la idea ca societatea burgheză sa demisioneze pentru a face loc societăței muncitoare, ei au o singură mare obiecțiune, acea a lipsei de cultura a păturei care are pretențiunea de a dirigui societatea. Și dacă asistăm astăzi la încercări criminale și fără folos, aceasta provine din faptul nici nn că se găsesc nebuni, cari vezind cit de puțin se face pentru proletariat, cred că prin mijloace violente vor aduce oarecari inbunătațiri. Cu totul altfel se vor petrece lucrurile, in momentul când va dispărea și obiecțiunea lipsei de cultura a proletariatului. Muncitorimea fiind cultă și puternică, ea va intra in stăpânirea drepturilor sale, aproape fără nici o violență, ci in mod natural, burghezimea având mai puțin a spune de cît chiar foasta societate feudală. DAN. Insurecția din Ciba O depeșă din Havana anunță că generalul Marin a reinoit aprovisionarea trupelor sale in orășelul Alquisar. Generalul a găsit pe locuitorii acestui orășel foarte demoralisați și a silit s-a recunoaște autoritatea sa. * O delegație a locuitorilor a cerut generalului a-i trata cu bună-voință. Generalul a respuns că nu va face ”decît a împușca pe trădători. Generalul s’a indreptat spre vest, lăsînd 150 soldați in orășel. Siai trist când vreau ca să scriu versuri ’Mi aprind intăi țigarea. Fumatul înlesnește Adesea cugetarea. Țigara, dacă-i bună, l-o prietenă intimă, Găsești, prin iea, ideia Un vers drăguț, o rimă. In ore de restriște De grijă, de durere Aprinde o țigară Și afla-vei mângâere. Sunt trist acum și nu pot S’aprind macar țigara, ca astfel să-mi mai treacă, Oleaca, supărarea Chiar versurile mele Sunt jalnice de tot . Perdut-am țigareta Și’s trist de nu mai pot L Fliski. Criza din Norvegia D-l Oestergren, ministru de justiție i’a dat demisiunea. Succesorul său este d-l Amerstadt, președinte de tribunal. Eric zice Lumea Nouă a venit in discuțiunea Camerei proiectul de lege privitor la modificarea legei judecătoriilor de ocoale. Intre alte modificări, legea prevede o scădere de salariu de 100 lei la ajutoarele de judecători. In secțiunea a VI-a, d. G. R. Scorțescu a combătut scăderea salariilor, pe motiv că judecătorul trebue să fie pus la adăpostul nevoilor, pentru a nu se lăsa să fie influențat in judecata faptelor. V. Stelian-lași, raportor al legei, a susținut ca scoborirea salariilor a fost făcută și din motiv de economie. Membrii secțiunei au admis in unanimitate vederile d-lui Scorțescu, respingind reducerea și numindu-l raportor al secțiunei. Convertirea prințului Boris Ziarul rusesc „Novoje Vremia“ zice că nu este nici un motiv de a crede că representanții oficiali ruși vor lipsi la ceremonia conversiunei prințului Boris. Se poate aștepta de asemenea ca de la 2 Februarie, Rusia să inceteze de a mai considera ca inoportună de a avea un agent diplomatic ia Sofia, care să funcționeze ca agenții celorlalte puteri care au semnat tratatul din Berlin. Situația Bulgariei de la abdicarea prințului Alexandru nu poate fi recunoscută ca legală, toate combinațiunile deci in privința viitoarelor evenimente trebue să fie considerate ca premature. * * * Generalul rus, contele Kutusoff, va pleca in curând la Sofia, cu un răspuns al Țarului către Prințul Ferdinand și va asista la celebrarea botezului Prințului Boris ca representant al Țarului. * * Ziarul „Neue Freie Presse“ afirmă că Papa pentru moment nu va lua samă la alusiunea făcută de Prințul Ferdinand in manifestul său, dar va reveni mai târziu asupra acestei alusiuni, intr’o alocuțiune. Escomunicarea Prințului Ferdinand nu se va face, dar nu va mai fi admis la sfânta comunicătură.* * * Dl. Stoilow a plecat la Constantinopole pentru a face o invitație oficială Exaltului, cu ocazia botezului. Astăzi dl. Stoilow va fi primit in audiență de Sultan. Marele vizir va da un prînz in onoarea d-lui Stoilow.* ste 4c Principesa Maria Luisa va părăsi Sofia mâne pentru motive de sănătate. Ea va merge in sudul Franciei. * * * Prințul va primi mâne Camera în corpore, care va veni să-i mulțumească gretele sale, ințelegând că această procedare era in detrimentul bolnavilor, a lașului și a Facultăței de medicină el însă era foarte bolnav de mai mulți ani; își aștepta din zi ia zi sfârșitul și deci nu putea a începe o luptă cu Epitropia și aș pune la spinare și astă supărare; —testamentul și disposițiile donației arată acum că, s’ar fi comis o violență voinței sale , remâne dar cu strămutarea la Iași devine mai legală decit totdeauna. Al 2-lea punct mult mai important cu privire la partea istorică și psihologică a acestei afaceri e ci , după ziua de 18 August a. c., adică după aprobarea clădirei institutului de alienați la T. Ocna, de cătră consiliul de miniștri și pe cînd Epitropul șef să află incă la ‘București, iar in Iași numai ceilalți 2 epitropi cari nu erau tocmai in secretele zeilor; —să primește la Epitropie, adresa de la Ministeriul de Interne, prin care-i sa notifică, aprobarea citată dar cu un codicil (deoarece Institutul de la T. Ocna, nu era să fie decit un mormint pentru bolnavi,jurnalul consiliului de miniștri să poate considera ca testamentul morților îngrozitor căci in această adresă să zicea : „Tirineo Danaos et dona ferentes1 frază a lui Virgiliu, și deci că: „Epitropia „este obligată de a mai clădi și la Iași „un mic spital de alienați de ambe „sexe și ambe categorii, conform art. 15 „din Legea asupra alienaților din 1894 j „care să servească și pentru instrucția studenților in medicină“. Cei 2 epitropi din Iași, au rămas perplexi, insă văzind pericolul viitor și nevoind a-și asuma răspunderea, căci Epitropia tocmai vroia să clădească la T. Ocna, ca să evite de a mai clădi a doua oară la Iași,—deci, ca oameni prudenți, fac o adresă cătră Ministeriul de Interne, in care arată ca Epitropia nu are fonduri și ca sa află in imposibilitate absolută de a îndeplini codiița citatului jurnal al Consiliului de Miniștri. La această adresă, Epitropia primește respuns de la Ministrul de Interne ca „spitalașul de la Iași, prevăzut in jurnalul consiliului,să va executa de Epitropie, cînd va dispune de mijloace“ !! Desigur răspunsul e sublim in machiavelismul său, iar pentru Iași o mingere și făgăduință ce nu era să se realiseze absolut nici odată,după cum o scrisesem in unul din articolele mele, in astă privință. Să vede dar, de ce influență colosală, cită pasiune și stăruință s’a pus de unul din Epitropii trecuți, pentru clădirea Institutului la T. Ocna,de care nici chiar Consiliul de miniștri, deși a văzut răul, n’a putut însă, a-1 modifica, și abia a încercat a-1 atenua și mai apoi a uzat de subterfugii dăunătoare, spre a da o aparență amăgitoare de compensație Iașului. Dr. Thiron. Profesor la Facultatea de medicină. Iiiumii turcesc Institutul de alienație LA IAȘI a La notița noastră de ea, s’a strecurat o eroare,” punîndu-să Tirgu-Neamtz, in loc de „Tîrgul-Ocna“ ; rectificând aceasta, iată relația ce ne trimite D. Dr. Thiron : in afacerea clădirei institutului de alienați la T. Ocna, s’a descoperit două fapte foarte importante, și anume, liu ca întreaga sumă de clădire 725,000 lei, este dată de Stat,și numai accesoriile ca, locul și casa Corbu, etc., de cătră Epitropia Sf. Spiridon,acest punct a fost menționat intr’un ziar, dar nimene nu a crezut, căci nu să putea închipui ca tocmai Statul să facă astă clădire la T. Ocna, condus numai de economia unei casă și a unui loc donat, in detrimentul lașului sub toate punctele de vedere și sâ asculte numai indemnul și sfatul Epitropiei, lăsând toate celelalte juste reclamații in umbră. Acest secret n’a putut fi desvelit și adeverit decît mai târziu,dar după cum zice proverbul „cine sapă groapa altuia, cade in ea“, s’a Întâmplat că guvernul trecut s’a retras,—iar acum subt guvernul actual, tocmai strămutarea la Iași devine foarte ușurată căci deoarece Statul dă întreaga sumă de 725,000 iar nu numai 350,000 lei cum să credea, apoi să află atotputernic ca unic fondator, iar Epitropia devine a 5-a roată la car. Donatorul G. Corbu, care-mi era rudă in o scrisoare ce mi-a adresat, s’a minunat îngrozitor, aflând că donației sale i s’a transformat menirea și că un stabiliment modern atît de mare să se instaleze pe un loc atît de mic și nepotrivit ; —in unul din articolele mele am menționat acest lucru, prin care ’și arata renegocierile cu Banca Otomană, privitoare la împrumutul de 3 milioane livre, s’au terminat. Aprobarea e așteptată. Publicăm astăzi proectul d-lui Poni, relativ la invățămîntul primar ; bine ințeles nu publicăm decit articolele modificate sau nouă, introduse de d. Poni la legea din 1893. Pentru a fi deplin ințeleasă, cetitorii nu au decit a o urmări in paralel cu acea lege. PROIECT DE LEGE pentru Modificarea legii asupra invățămintului primar și normal primar din 1 Septembrie 1893. CAPITOLUL I Fregventarea obligatorie Art. 1, 2, 3, 4, neschimbate. Art. 5. Listele copiilor de ambe sexe in etate de școală se vor forma, in fiecare an, prin recensămînt in vacanța de Paște, pe cătune și pe circumscripțiuni școlare. In comunele rurale, ele se fac de către primar, împreună cu unul din învățătorii bărbați din comună, sau cu unul din învățătorii din o comună limitrofă, delegați de revizor. In comunele urbane, ele se fac de către primar împreună cu un institutor bărbat, delegat de revisor pe circumscripțiune școlară Listele vor fi inaintate diriginților și directorilor de scoale pănă la 10 iunie a fiecărui an. Primarul și învățătorul sau institutorul, cari nu vor fi făcut, sau nu vor fi inaintat listele la timpul hotărît, cari vor fi, falsificat sau vor fi lăsat să se falsifice listele in orice sens ar fi, se vor pedepsi