Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)
1896-04-02 / nr. 915
A Ni ÎL TV 315 Ht<BdLa.cțla. la Tipografia E-^exa.lm.eiitVLlrLl 8TBA.DA STEPAN CEL HABE No. 88. Xașl nw HUM ÄH V"! Șb s'Wj mmmDTTE : iiaintH pe un au Lei 24 -a pe 6 luni . „ 12— „ pe 3 luni ... «6“ pentru străinătate, un an „ 36— tip nuuăr 141 nain EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU H ^d.rn.Ialntra,ț^^jȚf^vj/ LATIP0Q8APIA „KYKHKBlfTÜMrr mAIbNlWtfffiiL MAßE MARTI 2 APRILIE 189« Anuneluri inserții și Reclame —■ ■ ■. • . tj fie patina I liu'.a garmond . Lei 4-Pe pagina H „ 2-P« « HI a ... SO Pe a 1 14 * • 25 Iu număr IU Imiul La Catul liu. Sumarul Regele Carol și politica noastră Procurori de secție Piscari comunale O farsă îndrăzneață V. Prințul Ferdinand Se asigură ca prințul Bulgariei, după visita sa la Petersburg, va merge să facă o visita oficială la Paris. Prințul Bulgariei a luat această decisiune in urma convorbirilor avute cu ambasadorii Rusiei și Franției la Constantinopole. Insurecția din Cuba o depeșă oficială confirmă atacul de la Parma, in care atac, banda lui Maceo a fost respinsă, lasind 40 de morți și răniți. * Trei companii de geniu au plecat pentru Cuba.—Mulțimea care i-a acompaniat la gară se a făcut aclamațiuni entusiaste. * * PROCURORII M Știți cine e senatorul Constantinescu?. Nu ! Eu nici atita și cu toate acestea lumea se ocupă de d-sa și presa i pomenește numele. Dar să vedeți cum. Cu prilejul votărei in Senat a proectului pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorească, d. Constantinescu a propus un amendament prin care actualii procurori de secțiune, de pe la tribunalele cu mai multe secțiuni vor avea pe viitor gradul de substituți și vor primi și salarul fixat pentru aceștia. D. ministru de justiție, fără a supune acest amendament la un studiu mai amânunțit. Va primit și Senatul Va votat. Cum insă amendamentul a pătruns in opinia publică, s'a văzut îndată greșala făcută prin admiterea lui. In primul loc el lovește in niște drepturi ciștigate, și ar fi o nedreptate strigătoare, ca niște oameni, cari după o muncă de 5 și șase ani, in loc de a se putea aștepta la o avansare, din contra să se vadă despoiați și de gradul și de salarul lor. Dar nu e totul. Amendamentul d-lui Constantinescu calcă in bazele ei fundamentale însuși legea de organizare judecătorească, care face o colosală distincțiune intre procurori de secție și substituți, punînd celor dintâi condițiuni și îndatoriri mult mai grele, căci ii consideră ca un grad mai inalt in erarhia judecătorească. Un al treilea inconvinient este și situațiunea stranie ce se creaza primilor procurori, un adevăr ar fi logic ca să li se taie și lor rangul și onorarul ce au prin actuala lege și să fie asimilați cu ceilalți procurori ori șefi de parchet. Aceste trei obiecțiuni sunt încoronate prin faptul că acest amendament va produce o desorganizare in buna funcționare a parchetelor din orașele mari, unde lucrări grele cer și o experiență mai mare. Cu drept cuvint dar acest amendament a produs nemulțumiri generale; fiecare nutrește insă speranța ca venind in Cameră acest straniu amendament va fi respins. Vom adăuga la rindul nostru că această speranță legitimă se va realiza, căci, după cum suntem informați,însuși ministrul de justiție nu se va opune de loc la îndreptarea acestei greșeli făptuite de Senat. DAN. Pentru a arata valoarea acestui budget, vom cita următoarea nostimandă : Preoților li s’a tăet salarul, reducindu-i la 150 ’lei pe lună, iar diaconilor care n’au in jumătate sarcinele preotului și dificultățile lui, li s’a lasat 120 lei. A. regele carol si politica noastra O chestie de principiu Am arătat in articolele precedente care este situația de fapt a regelui Carol, precum și rolul absorbant pe care-1 are astăzi in conducerea intregei noastre politici. Fiind cel mai tare din cei trei factori, precum și cel mai superior prin calitățile sale, este și drept, și util, și conform chiar cu legile naturii ca forța cea mai tare se domine asupra celorlalte. Este oare nn bine aceasta ? Voiți se-mi spun toată gîndirea mea in această privință ? Eu cred că în starea actuală de lucruri este o fericire pentru țară că aveai in fruntea ei pe un om atit de înțelept ca regele Carol, care a luat in mâinile sale conducerea superioară și din ce in ce mai absorbantă a intregei noastre politici. De altfeliu, să nu credeți că sunt singur de această părere, oamenii noștri politici cei mai însemnați și mai serioși sunt tot de această părere. Insă pentru a li-o afla, trebue se avem ocazia de a-i auzi exprimîndu-se in particular, iar nu in public. Căci și in aaceastă privință, ca in întreaga politică pe care o profesează, oamenii noștri politici au cel puțin trei păreri deosebite : una, când se află in opoziție, vorbind de Rege in terminii cei mai rei și calomniindu-1 ; a doua, când sunt la guvern, căzind din potrivă in laude exagerate și servile , in fine, a treia, cea adevărată, in care cred ei însăși, pe care n’o exprimă decât intre intimi, și care nu este decât aceia pe care am formulat’o eu mai sus. Toți acești oameni sunt unanimi a recunoaște astăzi că regele Carol nu mai poate fi și nu este nici Spionul Prusian, nici Schelocul încoronat și nici Omul Periculos de altă dată ; astăzi cu toții sunt de acord a recunoaște superioritatea, înțelepciunea și înalta capacitate politică a Regelui. Și tot ei recunosc cu acelaș consens unanim inferioritatea lor față de Rege și joiasa situație politică, pe care o au, precum și marea lor slăbiciune politică, ne mai fiind capabili de a putea dobândi puterea decât prin grația și favoarea regală, in jurul căreia se invertesc și se zbuciumă in mod amețitor și excluziv, părăsind cu totul orice altă cale, pentru a-și putea afirma forța și valoarea lor. Astăzi foarte puținii noștri oameni politici serioși, dar pe cari curentul politicei comune î i târește in mai aproape irezistibil in acelaș vârtej și danț politic, toți aceștia au ochii ațintiți asupra Regelui, in care e concentrată în acest moment toată speranța și sprijinul țerei. Astăzi cu toții doresc prelungirea cât se poate mai îndelungată a vieței Regelui, pentru a putea duce mai departe consolidarea instituțielor noastre lăuntrice și situația noastră externă. O moarte pripită a Regelui Carol ar fi considerată ca o mare nenorocire națională, căci țara ar remâne lipsită deodată de cel mai capabil și mai ințelept servitor al ei, in împrejurări excepțional de grele și defavorabile, când adecă in țara nu se ivește și se dezignează încă care ar fi omul cel mai capabil și superior, care ar putea lua mai departe pe sama sa și cu aceiași destoinicie succesiunea conducerei politicei țerei, precum regele Carol a luat’o mai d’eparte din manele fruntașilor eminenți ai generației trecute, Ia’tă cum este privită situația politică prezentă a țerei noastre. Toate speranțele sunt puse și concentrate asupra Regelui Carol, și aproape totul se așteaptă numai de la dânsul. Este aceasta un bine, și așa ar trebui să fie și pe viitor ? Sau, cu alte cuvinte și redicând chestiunea la valoarea de principiu, este un bine ca să transformăm monarhia constituțională de care ne bucurăm și care admite jocul liber și bine echilibrat al celor trei factori, intr’un regim pur personal sau o monarhie absolută cel puțin de fapt, dacă nu și de drept, spre care ne îndreptăm și tindem? Le căutăm a limpezi această chestiune. Monarhiile absolute sau regimurile personale nu se mai pot legitima și susține astăzi nici prin teoria dreptului divin al regilor și nici prin un oricare alt principiu. Un singur fapt, a făcut ca aceste monarhii să poată fi tolerate și până la un punct chiar legitimate sau justificate: valoarea personală a monarhilor. Acei monarhi cari au fost buni, capabili și înțelepți și cari au făcut fericirea țerei lor, aceia au fost considerați ca o binefacere trimisă de providență,popoarele i-au iubit și stimat și au consimțit bucuroase ca soarta lor aproape întreagă să fie încredințată unor oameni atit de capabili. Monarhii au domnit in liniște, și orice încercare de a rescula masele inpotriva unei uzurpări de fapt, pe baza unui principiu, n’a putut niciodată găsi un echou și redica masele cetățenești, intrucit acestea se simțeau de ‘fapte bine ocrotite și fericite, iată nu s'a Infenit in întreaga istorie o revoluție a popoarelor, făcută pentru a salva un principiu. Toate răscoalele au avut la bază ca motiv o adîncă nemulțumire rezultată din stări de fapte, care loviau in drepturile și interesele popoarelor. Prin urmare, pentru a rezuma deja chestiunea, toate regimurile de guvernămint, fie monarhice absolute sau despotice, fie aristocratice, fie chiar democratice, nu se legitimează și se justifica in istorie, decit intrucit prin faptele și valoarea lor au corespuns cerințelor și nevoilor sociale. Principiul formei de guvern, remîne lucru secundar pentru imensa mulțime a cetățenilor, făcînd obiectul de predilecție principală numai a iubitorilor de studii teoretice, a amatorilor de doctrine pure, sau a filosofilor. Astfel nu se explică cum in cursul istoriei s’au schimbat pe rind formele cele mai deosebite de guverne, trecindu-se in inexi alternativ de la Monarhia la Republica și chiar de la Republică la Monarhiă. Când un regim, prin valoarea oamenilor cari ’1 reprezintă, încetează de a corespunde cerințelor sociale și nevoilor naționale ale unui popor, se simte trebuința supremă de a-l înlocui, și aceasta se operează de la sine, prin transformarea lentă sau bruscă, mai intci de fapt, și tocmai in urmă să transcrie schimbarea și in legi. Prima republică franceză s-a transformat in mod treptat și domol, trecând prin Directorat de 5 membri, apoi Consulat, pentru a ajunge la Imperiu. Dar mai presus decât chiar aceste transformări de forme exterioare, sânt transformările de moravuri și practică politică, mai puțin vizibile, mai puțin sesizabile, dar tot atât de reale. Trecerea înceată dar sigură care se operează la noi de la monarhia Constituțională spre cea absolută sau de regim personal, este un fapt tot atât de sigur și real ca și faptul citat mai sus. Toate și găsesc explicarea și chiar justificarea în valoarea personală a acelui sau acelor cari reprezintă un regim. Gând un singur om, Rege sau împărat, nu mai corespunde prin capacitatea sa la îndeplinirea rolului social care-i este încredințat, dar din potrivă face cu totul contrariu, și dacă in același timp sa ivesc mai mulți oameni cari se fie superiori, o schimbare de regim nu întârzie de a se face.Agitări, campanii, revoluții lente sau bruște și regimul absolut este schimbat in monarcie constituțională sau republică. Ajunge din potrivă o epocă de decadență pentru forțele sociale democratice, uzate sau compromise, și se intimplă ca alt factor constituțional, Regele, să renune aproape singurul superior contimporanilor săi, o indreptare spre regimul personal este tot atât de naturală și fatală. Aș putea cita incă o dată exemplul lui Napoleon I, sau din țara noastră, exemplul actual al regelui Carol. Să nu scăpăm insă un singur moment din vedere că toate aceste regimuri sau forme de guvern se bazază și se explică prin valoarea personală a celor ce se reprezintă, sau prin faptele lor. Căci aceasta ne va ușura răspunsul pe care trebue se-l dăm chestiunei de principiu pe care am pus-o și anume : dacă este in bine ca se tindem pe viitor spre regimul personal, și se inlocuim monarhia constituțională, pe care o avem astăzi, prin o formă de guvern personal al Regelui Dar sunt nevoit iarăși se amân respunsul acestei chestiuni pentru numărul următor. Raki. La miit, qu»nd de si loia le mond no is répare Quaud je rentre chez moi poar tirer ;mes verrous. De miile souvenirs eu jaloux je m’em pare „Et la. seul devant Dieu, îplein d’une joie avare, J'ouvre, com nie un trésor, I mon coeur tout plain de vous. D-na * * * e una din cele mai drăguțe femei din lați, deși blondă ea are locul și atracțiunea unei brunete și ochii ei albaștri au o privire in care se citește un d raster voluntar și o inimă pasionată. Tenul feței e foarte alb, pârul blond acopere cu mici frizate urechile ei mici, gura e mică și pe buze îi rătăcește adesea un zâmbet divin, irezistibil iar narinele sunt puțin arcate și mai totdeauna cuprinsă de o mișcare aproape inperceptibilă. D-na * * * are o talie foarte frumos proporționată, mersul elegant și se destinge totdeauna prin toaletele ei cari sunt de mult gust. Semne particulare . Prietina ei cea mai intimă e o brunetă. Caracteristic: In fiecare seara vine la operă SILUETE Doamna Ț* Italienii in Africa Ziarul „Tribuna“ primește din Massaua si amănunte asupra luptei date de colonelul Stevani contra dervișilor. Victoria italienilor a fost desăvârșită. cuierderile dervișilor sunt considerabile. Handpul sf. SMoi Am protestat intr’un număr trecut, in contra nedreptăței făcute clerului de la sf. Spiridon, prin actualul budget. InTepăsare Ne vom privi nepăsători De acuma inainte, Si să uităm de clipele, f in ciasurile sfiinte. Și tu nemic n’ai ințăles In farmecul iubirei De cu doar clipa cea dintâiu Din mreaja fericirei. Și pentru ce nu te-ași uita Cum m ai uitat pe mine, Și să’mi intere privirile De acuma de la tine ? Și dacă sunt nesimțitor in clipele aceste, Ie că iubirea din trecut, Acuma e-o poveste. Și pentru ce nu te ași uita Cind marmură ai fost! De acuma de te a și indrăgi Ar mai avea vreun rost ?... Dionisie. Revolta Matabililor O intălnire a avut foc alaltări intre trupele Gifford și Matabili. Acești din urmă au fost forțați a se retrage. Lupta a continuat după ameaza. — Englezii au avut trei răniți.O nouă luptă a avut loc la Schila. Matabelii au fost respinși, lăsind 100 de morți pe timpul de luptă. Dej peste Munți Cetim in „Tribuna“ : Primim din Alba-Iulia o scrisoare care ne aduce știrea despre cele mai noue fărădelegi ale tribunalului de acolo. Ținutul Albei-Iulie a devenit unul dintre cele mai persecutate ținuturi locuite de Romini, iar orașul insuși un centru al jertfelor. In deosebi preoții și învățătorii sunt urmăriți din cale afară. • ______________________SPIC Studenți anarhiști Consiliul universitar din Viborg (Danemarca) a eliminat pe 5 studenți cari făceau propagandă anarhistă și stăteau in relații cu anarhiștii din Franța, Belgia și Anglia. La ei s’au găsit numeroase scrisori du-r frate cari au fost confiscate. 1 APRILIE Pe ziua de azi, ca om și care Adevérat și bun romin:* Cînd păcătele, ’s dhe samă Eu, ca pe jos să nu remin . Am vrut să ne mai portoleacă Prin al minciunilor domeniul. Dar n’avui vreme, căci deseară Plec să iau perte la Mileniu. Elișki. TELEGRAME (Serviciul ziarilor streine). LONDRA. — Secretarul de stat, Curzon, a declarat in ședința camerei deputaților, că guvernul nu a luat față de nici o putere angajament, că trupele egiptene nu vor pătrunde in Sudan și mai departe de Dongola. PALERMO. — Acoperemintul gărei centrale s’a prăbușit, 7 lucrători au fost grav răniți. BELGRAD.— împrumutul sârbesc la Paris a reușit, împrumutul e de 50 milioane. PETERSBURG. Prin cercurile oficioase se crede că cesiunea formală a portului Arthur, Rusiei, va fi ratificată in timpul vizitei lui Li-llung-Thhang la Moscova Turcia în Bulgaria Guvernul turcesc a recunoscut formal titlul de „Alteță regală“ al principelui Bulgariei, cu care ’i investește consttuțiunea bulgară. Aceasta s’a adus la cunoștința principelui pe calea ambasadei rusești. c oljoana. a. enroil. Planuri Comunale Reorganizarea serviciului curățirei stranelor.—Contractat cu d. Vulescu.— Școlile —Palat comunal —luminarea orașului — Tramvai.—Chestia Apei —Un interviev cu d- Tăcu.—împrumutul comunal Ședința le Sâmbătă a consiliului comunal se deschide exact la orele 8 seară, sub președinția d-lui Gh. Tăcu, prim ajutor. Nu sunt decât două chestiuni la ordinea zilei: votarea unui credit de 7000 lei pentru cumpărarea de cai și Contractul cu d. Vulescu. Suma de 7000 lei nu încarcă budgetul actual, ci este o remășiță din paragraful extraordinar a vechiului budget, și se va intrebuința pentru cumpărarea unui număr de cai, necesari serviciului pentru curățirea stradelor. Contractul cu d. Vulescu se aprobă fără nici o discuțiune, el nefiind decât o copie fidelă a condițiunelor votate de consiliu.* ♦ * Sunt abia orele 9 și edilii refuză a se despărți așa de curînd. D-nii Gh. Tăcu, Părintele ,Vereanu, Lepadatu, Volanschi și Cozadini se retrag la o parte și incep să discute despre viitorul comunei Iași. La această discuțiune, atât de interesantă, sunt și eu invitat de a lua parte și mă folosesc de acest prilej, pentru a Împărtăși cetitorilor toate cele aflate. Să incep cu o informație. Din causa unor împrejurări neprevăzute, discuțiunea cu privire la mările chestiuni comunale va incepe abia in sesiunea ordinară, care incepe la 1 Mai. * * * Aceste împrejurări „neprevăzute“ nemulțumindu-me, am căutat să aflu adevărul și i’am aflat. In ceia ce privește marile chestiuni de edilitate, administrația comunală ar dori se le ceie o rezolvire in același timp și să propue un unic împrumut comunal, pentru a le putea satisface pe toate,așa că adeveratul motiv pentru care administrația cere amânare de o lună de zile, este de a avea timpul necesar pentru întocmirea planului general. Vorba ceva . Mai bine târziu, decât nici o dată. * ’ in ceia ce privește iluminarea orașului cu electricitate și clădirea incă a 10 localuri de școli, administrația comunală e de perfect acord cu consilierii. Nici o obiecțiune nu se ridică pentru o grabnică realizare a acestor două mari imbunătățiri. Greu insă ne vine la toți până să convingem pe d. Tăcu că inființarea in Iași a tramvaiului, ar fi de mare folos pentru prosperitatea orașului. La obiecțiunea d-lui Tăcu că străzile sunt prea strimte, i se dovidește cu prisosință că nu prezintă nici un inconvinient și că sunt orașe, cu strade mult mai stricte, dar unde totuși tramvaiul funcționează spre mulțumirea generală. După o lungă discuție toți cei presenți cad de acord că pentru Iași un tramvai cu cai, ar fi mult mai avantagios și ar evita numeroasele, accidente ce s’ar semnala cu tramvaiul electric. Eu singur remin cu o părere deosebită pe care la timp o voiu susține. * * * * Cu privire la alimentarea orașului cu apă, după ce toți se declară de acord pentru aducerea de apă subterană, d. Tăcu ne spune că sunt două propuneri. Una pentru a aduce direct ,apă din istmarele subterane ale Siretului, iar alta care ține a incepe captările de prig imprejurimele lașului, inaintind spre Siret. Această din urmă propunere pare a avea cele mai multe șanse de succes. * ■ *.-•> ■ : * V Se vor da aceste mari lucrări in concesie sau se vor face in regie ? lată o întrebare ce nu va putea fi el oidată decit in sinul consiliului. D. Tăcu, e de parere a se da in antrepriză numai concesia construirei, iar exploatarea se remne pe seama comunei, căci in ceia ce privește apa, comuna nu va putea, fără a oprima populațiunea, să asigure concesionarului achitarea unui anume număr de metri cubi de apă pe zi. D. Tăcu recunoaște insă că chestia merită o deosebită preocupare. .. .înainte de a ne despărți, interpelat de d-nii Volanschi și Cozadini, d. Tăcu declară solemn că-și va pune toată sirgu-